1,430 matches
-
cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), horști ("Luzula sylvatica"), scradă ("Festuca drimeja") și mălaiul cucului ("Luzula campestris").
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
ulmul, gorunul. Se întânesc chiar și exemplare de fag cu grosimea de 0,8 m și o înălțime de 30 m. Subarboretul e slab reprezentat fiind alcătuit din: alun, corn. În covorul ierbaceu semnalam: ferigile, pchivniul, obsiga de pădure, vinarița, mălaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar brumăriu, carpen, tei, alături de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
să crească grânele / mari cât porumbele. Hai, ploiță, hai!” În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a paparudei, ori a întregului alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiți prin daruri rituale ce semnifică abundența și belșugul: ouă, mălai, grâu, caș, lapte, colaci, fructe, bani, etc., uneori și haine vechi ceea ce leagă obiceiul de cultul morților. După ce au terminat cu mersul prin sat, paparudele merg la o apă curgătoare, aprind paie pe apă, apoi își aruncă pe apă și
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
Lăpuș, se prepară „lapte acru de iarnă.” (C. Mirescu, 2006). Deoarece condițiile meteo climaterice și calitatea solului nu au favorizat culturile de grâu în această regiune (deluroasă prin excelență), agricultura s-a axat preponderent pe culturile de porumb. Făina de mălai a constituit, începând cu secolul al XVII-lea, „principalul element nutritiv pentru populația rurală” (Petru Dunca, 2004). Din acest produs se obține atât mămăliga (apă, sare și făină de mălai), cât și pâinea cea de toate zilele. Așa se face
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
s-a axat preponderent pe culturile de porumb. Făina de mălai a constituit, începând cu secolul al XVII-lea, „principalul element nutritiv pentru populația rurală” (Petru Dunca, 2004). Din acest produs se obține atât mămăliga (apă, sare și făină de mălai), cât și pâinea cea de toate zilele. Așa se face că „pâine de grâu numai la sărbători mari mănâncă, încolo tot pâine de porumb” (I. Bârlea, 1924). Din făină albă de grâu se mai preparau prescurele și colacii rituali, folosiți
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), mlăștinița (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), o orhidee din specia "Gymnadenia odoratissima", buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), sor-cu-frate (din specia "Melampyrum saxuosum"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
popor din lut care s-a transformat în cele din urmă în insecte (cum ar fi furnicile și albinele); a treia reînnoire ar fi dat naștere la maimuțe, iar a patra oară au fost creați oamenii porumbului (din sânge și mălai). Fiecare încercare prealabilă de creare a omului ar fi fost încheiată de diferite catastrofe care au regenerat universul. Aceste povești variază în funcție de ce grup maya povestește: animalele au fost aproape distruse de un potop, oamenii din lut au fost aproape
Apocalipsa din 21 decembrie 2012 () [Corola-website/Science/319865_a_321194]
-
Cabral Ibacka, și Brigitta Balogh, celebră pentru colaborarea sa cu Snoop Dogg și care a participat de curând la Vocea României. Au dublat în limbă română: În alte roluri: Studio dublaj: FAST PRODUCTION FILM Regie artistică: Ionuț Ionescu Traducere: Olimpia Mălai Regie muzicală: Gabriel Pândici Traducere cântece: Andreea Dragnea Stabilirea vocilor, împreună cu interpretarea replicilor fiecărui personaj au fost stabilite de către Fast Film,fiind al doilea proiect ce implică dublarea unui live-action fără scene de animație care este difuzat în cinematografele din
Annie (film) () [Corola-website/Science/332994_a_334323]
-
Perii pentru curățat făina, pentru curățat masa, pentru curățat vesela │ 0,5 2.4.19.│Saci din cânepă sau iută │ 0,5 2.4.20.│Saci din pânză cauciucată pentru transportat alimente │ 2 2.4.21.│Site pentru cernut făină/mălai │ 0,5 2.4.22.│Șervete pentru șters pe mâini │ 0,5 2.4.23.│Șervete de masă 0,45 x 0,45 m │ 0,5 2.4.24.│Șervete pentru șters vesela și tacâmuri │ 0,5 2.4.25
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
Perii pentru curățat făina, pentru curățat masa, pentru curățat vesela │ 0,5 2.4.19.│Saci din cânepă sau iută │ 0,5 2.4.20.│Saci din pânză cauciucată pentru transportat alimente │ 2 2.4.21.│Site pentru cernut făină/mălai │ 0,5 2.4.22.│Șervete pentru șters pe mâini │ 0,5 2.4.23.│Șervete de masă 0,45 x 0,45 m │ 0,5 2.4.24.│Șervete pentru șters vesela și tacâmuri │ 0,5 2.4.25
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
la fel sunt foarte populare sardelele fripte ("sardinhas assadas"), mai ales în timpul verii. Specific, de asemenea, sunt și supele, cum ar fi "Caldo verde", o supă din gulii, "Couve-galega" și cartof, care, de obicei, se servește cu "Broa" (pâine din mălai și cartof) și Chouriço, sau "Sopa alentejana" cu pâine, ou, coriandru, usturoi și ulei de măsline. În timpul Evului Mediu, în Portugalia, carnea era consumată foarte puțin, deși cârnații ("enchidos") sunt larg consumați și există câteva renumite feluri de mâncare din
Portugalia () [Corola-website/Science/296612_a_297941]
-
secții de sifoane, unități de construcții civile, tâmplării metalice, secție drumuri cu stație bitum. Meșteșugurile tradiționale de la nivel comunal au dispărut de-a lungul timpului. În intravilan se află unitățile indstriale alimentare Romagribuz, fabrica de brânzeturi Zguras, unitatea Bachus, moara mălai și făină, brutăria. În satul Căldărăști sunt moara și brutăria Agromec și un abator. Activitățile comerciale reprezintă 35% din economia orașului Pogoanele. Pe plan local funcționează 48 de unități, care comercializează în proporție de 80% produse alimentare și numai 20
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
este o companie de morărit și panificație din București . Compania produce pâine și specialități de panificație, dar și cozonaci, prăjituri sau checuri . Pe piată produselor de morărit este prezent în special cu mălaiuri, atât pentru consum cât și pentru uz industrial . Lujerul face parte din compania "Overseas Group", cu afaceri de aproape 100 milioane euro anual, care mai deține compania de panificație Băneasa București, compania de distribuție "Overseas Distribution" și un mic producător
Lujerul () [Corola-website/Science/318805_a_320134]
-
caz, marea lor majoritate se găsește numai în dialectele limbii maghiare din România. În limba comună din Ungaria sunt numai în jur de zece: "áfonya" < „afină”, "ficsúr" (cu sensul de „tânăr spilcuit”) < „fecior”, "furulya" < „fluier” (instrumentul muzical), "málé" „(prăjitură de) mălai; nătăfleț” < „mălai”, "mokány" (cu sensul „înfipt, încăpățânat”) < „mocan”, "pakura" < „păcură”, "palacsinta" (cu sensul de „clătită”) < „plăcintă”, "tokány" < „tocană”. Primele cuvinte englezești intră în maghiară la începutul secolului al XIX-lea, când Anglia este luată ca model de aristocrații reformiști ai
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
lor majoritate se găsește numai în dialectele limbii maghiare din România. În limba comună din Ungaria sunt numai în jur de zece: "áfonya" < „afină”, "ficsúr" (cu sensul de „tânăr spilcuit”) < „fecior”, "furulya" < „fluier” (instrumentul muzical), "málé" „(prăjitură de) mălai; nătăfleț” < „mălai”, "mokány" (cu sensul „înfipt, încăpățânat”) < „mocan”, "pakura" < „păcură”, "palacsinta" (cu sensul de „clătită”) < „plăcintă”, "tokány" < „tocană”. Primele cuvinte englezești intră în maghiară la începutul secolului al XIX-lea, când Anglia este luată ca model de aristocrații reformiști ai epocii. Pe la mijlocul
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
importanță științifică, vulturică ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Viola dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușă ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), ghințură punctată ("Gentiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), mierluță ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata") sau darie ("Pedicularis exaltata"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
aparte. Versanții sunt acoperiți în mare parte cu pădure de foioase (întreruptă pe alocuri de formațiuni erozionale) în amestec cu molid ("Picea abies"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: colțișor ("Dentaria bulbifera"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluță ("Minuartia verna"), poroinic (Orchis ustulata) sau darie ("Pedicularis exaltata"); specii protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]
-
cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile. Flora arboricolă este alcătuită în cea mai mare parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante; printre care: mălaiul cucului ("Luzula campestris", "Luzula luzuloides"), urzica moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), o specie de alior ("Euphorbia amygdaloides") sau rogoz (din specia: "Carex sylvatica").
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
anii 1450 până în 1550 și se găsea pe dealul Baracului, în jurul lacului Mateeștilor. Se pare că este adevărat acest lucru, pentru că în jurul lacului s-au găsit, cu ocazia lucrărilor agricole, urme de așezări omenești, vetre de cărămidă, râșnite de facut mălai, cioburi de vase și alte obiecte. Oamenii acestui sat locuiau în bordee, se ocupau cu creșterea vitelor și mai puțin cu agricultura. În acel timp satul se află la 4,5 km spre sud, față de actuala vatra a satului, si
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
anii 1230-1240, bolohovenii întreprind o campanie împotriva principelui polonez Boleslav al Mazoviei. Principele Daniel ocupă și arde cetățile și așezările: Derevici, Gubin, Kobud, Gorodeț, Cudin, Bojskai și Diadicov, drept răspuns bolohovenilor care îi ajutau pe tătari cu grâu, făină și mălai de orz. Povestind despre acestea, cronicarul rus amintește că Daniel le-a făcut un mare bine bolohovenilor, oprindu-l pe Boleslav, principele polon al Mazoviei, să prădeze Țara Bolohovenilor. Daniel l-a întrebat: "De ce ai intrat în țara mea pe
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
chiar un președinte de republică. În 1937 însă, intelectualitatea din RASSM a fost acuzată că a făcut jocul dușmanului de clasă și exterminată. Începând cu întregul guvern al republicii și terminând cu inimoșii scriitori transnistrieni între care: Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Țurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrâncea, Nistor Cabac. Atrocitățile staliniste au mers până acolo încât în satul lui Toma Jalbă (actualmente Butor, Stînga Nistrului, Republica Moldova) au fost împușcați
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
dulciuri sau bani. Adesea, se rostesc versurile Sorcovei, se recită ultimele versuri din Plugușorul sau se recită alte texte tradiționale sau mai noi. Un astfel de text este cel numit chiar "Semănatul" și care zice: "Să crească păpușoaiele, oarzele, cânepele, mălaiele, grâiele!".
Semănatul (etnografie) () [Corola-website/Science/328435_a_329764]
-
frag ("Fragaria vesca"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), gizdei ("Lotus corniculatus"), nalbă moșată ("Malva moschata"), sparcetă ("Onobrychis viciifolia"), busuioc sălbatic ("Prunella grandiflora"), scrântitoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), panseluță ("Viola tricolor"), trestioară ("Calamagrostis arundinacea"), morcov sălbatic ("Daucus carota"), mălaiul cucului ("Luzula campestris"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), timoftică ("Phleum pratense"), păiuș (din speciile: "Deschampsia flexuosa" și "Festuca amethystina") sau golomăț ("Dactylis glomerata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa ("Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
doar de oamenii simpli, ci și de personajele fantastice ale poveștii. Spre exemplu, chiar și Dumnezeu se adresează oamenilor ca un bătrân sfătos și hâtru din Humulești: "„Ei, Ivane, destul de-acum; ți-ai trăit traiul și ți-ai mâncat mălaiul. De milostiv, milostiv ești; de bun la inimă, bun ai fost, nu-i vorbă. Dar, de la o vreme încoace, cam de pe când ți-am blagoslovit turbinca aceasta, te-ai făcut prea nu știu cum. Cu dracii de la boierul cela ai făcut hara-para
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]