1,741 matches
-
În 1725, Françoise Mărie a văzut căsătoria dintre Ludovic al XV-lea și prințesa poloneză Maria Leszczyńska. Pe masura ce se nășteau fiicele noului cuplu, poziția lui Françoise Mărie la curte s-a diminuat. A doua fiica din cele opt ale regelui, Madame Henriette, s-a îndrăgostit de nepotul lui Françoise Mărie, Louis Philippe d'Orléans. Ludovic al XV-lea n-a permis o astfel de alianță deoarece nu voia că familia Orléans să se apropie atât de tare de tronul Franței. Françoise
Françoise-Marie de Bourbon () [Corola-website/Science/312846_a_314175]
-
tinereții sale, era numit Filip Charles, Duce de Chartres, pentru a-l diferenția de tatăl său care avea același nume. În martie 1661, tatăl său s-a căsătorit cu verișoara lui primară, Prințesa Henrietta a Angliei, cunoscută la Curte ca "Madame". Căsătoria a fost furtunoasă; Henriette era o frumusețe renumită, care uneori a flirtat cu cei de la curtea de la Versailles. Tatăl lui Filip a fost homosexual ale căror legături cu bărbați au fost, de asemenea, bine cunoscute la curte. Cu toate
Filip al II-lea, Duce de Orléans, Regent al Franței () [Corola-website/Science/312842_a_314171]
-
a părăsit Franța în 1679 când Filip avea doar cinci ani; Philippe Charles, Duce de Valois (1664-1666); și Anne Marie d'Orléans, născută la Saint-Cloud în 1669, mai târziu a devenit soția regelui Victor Amadeus al II-lea al Sardiniei. Madame Henriette a murit la Saint-Cloud în 1670 existând zvonuri că ar fi fost otrăvită de iubitul soțului ei, Cavalerul de Lorena, cei doi iubiți rămânând împreună până la moartea lui Filip în 1701; totuși autopsia a arătat că Henriette a murit
Filip al II-lea, Duce de Orléans, Regent al Franței () [Corola-website/Science/312842_a_314171]
-
Chartres și Françoise-Marie. După ceremonie, a urmat un banchet în Sala Oglinzilor în prezența tuturor prinților și prințeselor de sânge. Printre oaspeți a fost prezent și regele exilat Iacob al II-lea al Angliei și soția lui, Mary de Modena. Madame de Montespan nu a fost inviattă la nunta fiicei sale. Tânărul cuplu, a fost nepotrivit de la început, nu s-au plăcut prea mult unul pe altul și curând Filip a început să-i spună soției sale "Madame Lucifer". Totuși, ei
Filip al II-lea, Duce de Orléans, Regent al Franței () [Corola-website/Science/312842_a_314171]
-
Mary de Modena. Madame de Montespan nu a fost inviattă la nunta fiicei sale. Tânărul cuplu, a fost nepotrivit de la început, nu s-au plăcut prea mult unul pe altul și curând Filip a început să-i spună soției sale "Madame Lucifer". Totuși, ei au avut împreună opt copii dintre care șapte fete. Au existat zvonuri în legătură cu o relație incestuoasă dintre duce și fiica lui, Marie Louise Élisabeth de Orléans. Aceste zvonuri n-au fost niciodată confirmate. Ducele însuși a reacționat
Filip al II-lea, Duce de Orléans, Regent al Franței () [Corola-website/Science/312842_a_314171]
-
fiului său, care a murit în 1712. În testamentul său, Ludovic al XIV-lea l-a numit pe Orléans președinte al consiliuliu de regență pentru tânărul rege Ludovic al XV-lea. La 29 iulie 1714, la insistențele soției sale morganatice, Madame de Maintenon, Ludovic al XIV-lea și-a crescut la rang de prinți de sânge copii nelegitimi, ceea ce le dădea dreptul să moștenească coroana dacă linia legitimă dispărea.. Deci, Louis-Auguste de Bourbon, "Duce de Maine" și Louis-Alexandre de Bourbon, "Conte
Filip al II-lea, Duce de Orléans, Regent al Franței () [Corola-website/Science/312842_a_314171]
-
Françoise d'Aubigné Scarron, marchiză de Maintenon (27 noiembrie 1635 - 15 aprilie 1719) a fost metresa regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. Inițial, ea a fost cunoscută ca Madame Scarron, și mai târziu ca Madame de Maintenon. Căsătoria cu regele nu a fost anunțată oficial sau admisă ca atare. Françoise d'Aubigné s-a născut în 27 noiembrie 1635, în închisoarea Niort, unde tatăl ei, Constant d'Aubigné, era
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
Françoise d'Aubigné Scarron, marchiză de Maintenon (27 noiembrie 1635 - 15 aprilie 1719) a fost metresa regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. Inițial, ea a fost cunoscută ca Madame Scarron, și mai târziu ca Madame de Maintenon. Căsătoria cu regele nu a fost anunțată oficial sau admisă ca atare. Françoise d'Aubigné s-a născut în 27 noiembrie 1635, în închisoarea Niort, unde tatăl ei, Constant d'Aubigné, era închis. Constant d'Aubigné era fiul
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
prima soție, iar puțin timp mai târziu a cheltuit toată zestrea celei de a doua soții. Datorită legăturilor de afaceri cu englezii, a fost suspectat de spionaj și închis. Primele luni de viață Françoise le petrece la mătușa sa protestantă, madame de la Villette, la castelul Mursay. În 1636 tatăl lui Françoise a fost eliberat din închisoare și a mers cu familia sa în insula Martinica, unde a murit în sărăcie în 1645. Anii petrecuți în Martinica vor rămâne adânc întipăriți în
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
zahăr în Martinica și Santo Domingo. Datorită șederii în Martinica va fii supranumită " Belle Indiene"(frumoasa din India), la întoarcerea sa în Franța. Văduva lui a revenit în Franța, unde Françoise și cei doi frați sunt luați de cumnata sa, madame de la Villette, care avea mijloace financiare pentru a le putea asigura o bună îngrijire copiilor. Acolo, Françoise trăiește câțiva ani în liniște, până nu-și amintește de ea nașa ei, madame de Neuillant. Aceasta la început o ia ca servitoare
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
și cei doi frați sunt luați de cumnata sa, madame de la Villette, care avea mijloace financiare pentru a le putea asigura o bună îngrijire copiilor. Acolo, Françoise trăiește câțiva ani în liniște, până nu-și amintește de ea nașa ei, madame de Neuillant. Aceasta la început o ia ca servitoare, apoi văzând dificultatea de a o readuce la catolicism, o duce împotriva voinței ei, la mănăstirea Ursulinelor, întâi la Niort, apoi la Paris. La mănăstire datorită afecțiunii unei călugărițe, tânăra renunță
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
văzând dificultatea de a o readuce la catolicism, o duce împotriva voinței ei, la mănăstirea Ursulinelor, întâi la Niort, apoi la Paris. La mănăstire datorită afecțiunii unei călugărițe, tânăra renunță la credința protestantă, condiție necesară pentru a o însoții pe madame Neuillart în saloanele Parisului. La una dintre aceste reuniuni mondene, ea îl cunoaște pe cavalerul de Méré, care se oferă să se ocupe de educația ei. Patru ani după întoarcerea în Franța, Françoise se căsătorește cu scriitorul Paul Scarron, cu
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
4 aprilie 1652, iar căsătoria durează opt ani. Cultivat, prieten cu numeroși artiști, salonul său era frecventat de cele mai prestigioase nume ale Parisului: mareșalul d'Albret, marchizul de Villarceaux, abatele de Choisy. Ea îi va cunoaște pe Jean Racine, Madame de Sévigné și pe Madame de Montespan, viitoarea favorită a lui Ludovic al XIV-lea, din 1667-1679,dându-i șapte fii. În 1660, la decesului lui Scarron, avea douăzecișicinci de ani, o vastă cultură, dar era din nou săracă. În timpul
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
durează opt ani. Cultivat, prieten cu numeroși artiști, salonul său era frecventat de cele mai prestigioase nume ale Parisului: mareșalul d'Albret, marchizul de Villarceaux, abatele de Choisy. Ea îi va cunoaște pe Jean Racine, Madame de Sévigné și pe Madame de Montespan, viitoarea favorită a lui Ludovic al XIV-lea, din 1667-1679,dându-i șapte fii. În 1660, la decesului lui Scarron, avea douăzecișicinci de ani, o vastă cultură, dar era din nou săracă. În timpul căsătoriei sale învăța-se arta
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
era din nou săracă. În timpul căsătoriei sale învăța-se arta de a se face plăcută în cadrul relațiilor suspuse, astfel Anna de Austria, solicitată de prieteni comuni, i-a acordat o mică pensie de 2000 de livre văduvei. După moartea reginei, madame de Montespan, chiar dacă nu era încă favorita regelui, intervine pe lângă Ludovic XIV-lea, iar pensia nu-i este suspendată. Madame Scarron se pregătește să părăsească Parisul pentru Lisabona ca doamnă de onoare a noii regine a Portugaliei, Marie-Françoise de Nemours
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
de Austria, solicitată de prieteni comuni, i-a acordat o mică pensie de 2000 de livre văduvei. După moartea reginei, madame de Montespan, chiar dacă nu era încă favorita regelui, intervine pe lângă Ludovic XIV-lea, iar pensia nu-i este suspendată. Madame Scarron se pregătește să părăsească Parisul pentru Lisabona ca doamnă de onoare a noii regine a Portugaliei, Marie-Françoise de Nemours. Înainte de plecare ea o întâlnește pe Madame de Montespan, care era deja metresa regelui Ludovic XIV. Madame de Montespan o
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
favorita regelui, intervine pe lângă Ludovic XIV-lea, iar pensia nu-i este suspendată. Madame Scarron se pregătește să părăsească Parisul pentru Lisabona ca doamnă de onoare a noii regine a Portugaliei, Marie-Françoise de Nemours. Înainte de plecare ea o întâlnește pe Madame de Montespan, care era deja metresa regelui Ludovic XIV. Madame de Montespan o reține la Paris. Madame de Montespan se gândește să o facă guvernanta copiilor săi datorită calităților acesteia: era amuzantă, discretă și mai ales pentru că Françoise știa că
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
-i este suspendată. Madame Scarron se pregătește să părăsească Parisul pentru Lisabona ca doamnă de onoare a noii regine a Portugaliei, Marie-Françoise de Nemours. Înainte de plecare ea o întâlnește pe Madame de Montespan, care era deja metresa regelui Ludovic XIV. Madame de Montespan o reține la Paris. Madame de Montespan se gândește să o facă guvernanta copiilor săi datorită calităților acesteia: era amuzantă, discretă și mai ales pentru că Françoise știa că servindu-l pe rege, nu avea decât de câștigat. În
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
să părăsească Parisul pentru Lisabona ca doamnă de onoare a noii regine a Portugaliei, Marie-Françoise de Nemours. Înainte de plecare ea o întâlnește pe Madame de Montespan, care era deja metresa regelui Ludovic XIV. Madame de Montespan o reține la Paris. Madame de Montespan se gândește să o facă guvernanta copiilor săi datorită calităților acesteia: era amuzantă, discretă și mai ales pentru că Françoise știa că servindu-l pe rege, nu avea decât de câștigat. În 1669, când Madame de Montespan, a născut
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
o reține la Paris. Madame de Montespan se gândește să o facă guvernanta copiilor săi datorită calităților acesteia: era amuzantă, discretă și mai ales pentru că Françoise știa că servindu-l pe rege, nu avea decât de câștigat. În 1669, când Madame de Montespan, a născut primul copil al regelui Ludovic, ea i-a încredințat copilul lui Françoise care se instalează în apropierea Parisului, la Vaugirard, unde îl va întâlni pentru prima dată pe rege, care venise să-și vadă copiii. Aici
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
rătăcise în parcul din Saint-Germain. El cunoștea numele nimfei, și știa că e frumoasă, bună, plină de spirit, dar înțeleaptă. Și totuși nimfa l-a lăsat să facă, nu-i refuză nici o favoare. Aceasta se asemăna în mod surprinzător cu madame Sc.; și eu cred că știu cine era prințul îmbrăcat în gri. Acest prinț e unul ca mine, detestă femeile ușoare, gândește rău de cele care se prefac modeste, iubește femeile înțelepte"). În același an regele o face marchiză de
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
unul ca mine, detestă femeile ușoare, gândește rău de cele care se prefac modeste, iubește femeile înțelepte"). În același an regele o face marchiză de Montespan, lăsând în urmă numele bătrânului soț Scarron. În 1680, regele a numit-o pe Madame de Maintenon doamnă de onoare pentru nora sa, Delfina. Madame de Maintenon a avut o influență bună asupra regelui, iar Maria-Tereza, care după ce suportase atâția ani răutățile lui Madame de Montespan, a declarat în mod deschis că nu a fost
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
care se prefac modeste, iubește femeile înțelepte"). În același an regele o face marchiză de Montespan, lăsând în urmă numele bătrânului soț Scarron. În 1680, regele a numit-o pe Madame de Maintenon doamnă de onoare pentru nora sa, Delfina. Madame de Maintenon a avut o influență bună asupra regelui, iar Maria-Tereza, care după ce suportase atâția ani răutățile lui Madame de Montespan, a declarat în mod deschis că nu a fost niciodată tratată atât de bine. Încet încet Madame de Montespan
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
numele bătrânului soț Scarron. În 1680, regele a numit-o pe Madame de Maintenon doamnă de onoare pentru nora sa, Delfina. Madame de Maintenon a avut o influență bună asupra regelui, iar Maria-Tereza, care după ce suportase atâția ani răutățile lui Madame de Montespan, a declarat în mod deschis că nu a fost niciodată tratată atât de bine. Încet încet Madame de Montespan cade în dizgrație, compromisă și de "afacerea otrăvurilor" și părăsește curtea. Regina Maria Tereza moare în 30 iulie 1683
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
sa, Delfina. Madame de Maintenon a avut o influență bună asupra regelui, iar Maria-Tereza, care după ce suportase atâția ani răutățile lui Madame de Montespan, a declarat în mod deschis că nu a fost niciodată tratată atât de bine. Încet încet Madame de Montespan cade în dizgrație, compromisă și de "afacerea otrăvurilor" și părăsește curtea. Regina Maria Tereza moare în 30 iulie 1683. În noaptea dintre 9 și 10 octombrie 1683, printr-o ceremonie secretă madame de Maintenon devine soția morganatică a
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]