6,244 matches
-
era generală, atât în preistorie, în antichitate și până la apariția medicinii științifice. La geto-daci, strămoșii noștri direcți, la dacoromani și romani, bolile și moartea sunt provocate de demoni și de spirite rele. Legătura dintre arta tămăduirii bolilor care îmbrăca forma magiei și religiei la geto-daci este redată de filosoful grecă Socrate care vorbește cu admirație despre medicii „regelui tracă Zalmoxis”. Admirația învățaților greci față de modul în care se practică medicina la geto-daci vine din știința medicilor - preoți ai lui Zalmoxe - , de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zilei sau nopții: la răsăritul sau apusul soarelui, la miezul nopții, crezându-se că se anulează nocivitatea plantei, altfel ar fi putut să aibă urmări nefaste asupra culegătorului; putea să amuțească, să damblagească, să înnebunească. Vindecarea anumitor boli prin folosirea magiei, dar și a plantelor medicinale, a fost cunoscută și folosită în satul Lunca, practicile acestea fiind aduse din satele Bucovinei, de unde au venit bejenarii, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în secolul al XIXlea. Aceste practici nu diferă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai repede pe lumea cealaltă. Dacă se întâmpla să mori, și se întâmpla destul de des, se zicea formula salvatoare: „Așa a vrut Dumnezeu” sau „N-a avut zile”. În aceste condiții era firescă ca lumea satelor românești să apeleze la magie, descântece, plante medicinale, terapeuți și babe doftoroaie. Pentru țara noastră și, ca să nu generalizăm, spunem zona noastră, „doctorii” au fost cunoscuți târziu, îndeosebi în lumea satelor. Sigur, mulți se vor supăra, dacă spunem că regimul comunist, represiv, care te-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
totdeauna. E o promisiune foarte importantă. Pe toată viața, mi-a explicat tata. Astăzi e rîndul tău. Vreme de aproape o jumătate de ceas, m-am perindat prin meandrele acelui labirint ce mirosea a hîrtie veche, a praf și a magie. Mi-am lăsat mîna să traverseze bulevardele unor cotoare expuse, ispitindu-mă să aleg. Am Întrezărit, printre titlurile roase de vreme, cuvinte În limbi pe care le recunoșteam și zeci de altele pe care eram incapabil să le cataloghez. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Cerebelul mi se Înfundă În gîtlej, iar saliva mi se preschimbă În rumeguș. — Bine, ești Încă foarte tînăr. Însă este chiar aceeași senzație, scînteia aceea a primei dăți, care nu se uită. Aceasta e o lume de umbre, Daniel, iar magia e un lucru rar. Cartea aceea m-a Învățat că cititul mă putea face să trăiesc tot mai intens, că Îmi putea Înapoia vederea pe care o pierdusem. Numai pentru asta, cartea aceea de care nu-i păsa nimănui mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
la minister, grandiozitatea sarcinii pe care o aveau în față i-a făcut să freamăte de o emoție pe care nu au ezitat s-o numească epică sau eroică, ca și cum manii patriei, reînviați, s-ar fi materializat, ca printr-o magie, în acele hârtii. Una dintre acele hârtii era a soției președintelui. A venit adusă de un impuls care a obligat-o să iasă de la cinema, a petrecut ore în șir la o coadă care avansa cu încetineală de melc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cutiile de scrisori sau le înmânează pe la uși, cineva întreabă dacă e publicitate și ei răspund că da, domnule, și din cea mai bună care există. Aceste întâmplări fericite îi dădură un suflet nou comisarului, ca printr-o pasă de magie, din cea albă, nu din cea neagră, făcură să-i dispară oboseala, e un alt om acesta care înaintează pe aceste străzi, e alt cap cel care gândește, văzând clar ceea ce înainte era obscur, modificând concluzii care înainte păreau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
era deopotrivă frumoasă și înspăimântătoare. Era opera unui om conștient de lucruri pe care oamenii nici nu au voie să le știe. Era acolo ceva primitiv și îngrozitor. Nu era lucru omenesc. Asta îi aduse în minte niște reminiscențe despre magia neagră. Era frumos și obscen. — Mon Dieu, dar aici e vorba de un geniu! Cuvintele îi ieșiră din gură fără voia lui și nici nu-și dădu seama că le-a rostit. Apoi ochii îi căzură pe patul de rogojini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de stupoare, traduse În limba aceea primitivă Întrebarea, pe care tânăra cea palidă se grăbi să o reformuleze către mută. Din nou, Dante asistă la acel straniu balet al degetelor. - Spune că pe drum, la Veneția, cineva i-a Învățat magia, raportă Pietra după ce ascultase straniile mârâieli de răspuns ale prietenei sale. Dar avea o expresie nesigură. Lângă el, Lagia părea din ce În ce mai neliniștită. - Magia? exclamă ea, făcându-și cruce. Cu un semn categoric, Dante o făcu să facă, apoi Martina chelălăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
asistă la acel straniu balet al degetelor. - Spune că pe drum, la Veneția, cineva i-a Învățat magia, raportă Pietra după ce ascultase straniile mârâieli de răspuns ale prietenei sale. Dar avea o expresie nesigură. Lângă el, Lagia părea din ce În ce mai neliniștită. - Magia? exclamă ea, făcându-și cruce. Cu un semn categoric, Dante o făcu să facă, apoi Martina chelălăi din nou spre Pietra. - Ce a mai spus? o zori poetul. - Nimic, răspunse fata, mijindu-și pleoapele În semn de oboseală, În timp ce, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
străvechi dale de marmură, era presărată cu plăci funerare, iar sarcofage romane erau aliniate de-a lungul pereților. Cândva, acela trebuie să fi fost cimitirul micii comunități de monahi, Însă urmele vremii și ale părăsirii erau evidente. - Acesta e secretul magiei, murmură Cecco, arătând către un obiect Învelit cu o pânză roșie, greoaie. Dante se apropie, descoperindu-l cu un gest hotărât. Chipul Înfiorător și totodată fascinant al sculpturii se aprinse În lumina opaițului. Ochii de smalț parcă Îl fixau, Înzestrați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
culcuș și Îl Înfășură cu delicatețe În jurul acelui trup fildeșiu, Înfrângându-și dorința de a-l Îmbrățișa și de a-l poseda. Acum, când nuditatea Îi fusese Înlăturată, caracterul său dublu dispăruse și el, iar Amara redevenise femeie, prin aceeași magie prin care, cu o clipă În urmă, se preschimbase Într-un bărbat. Încă buimăcit, Dante se aruncă afară din Încăpere, alergând cât Îl țineau picioarele. Pe scară dădu peste Cecco, care se proțăpise pe primele trepte, cu brațele Încrucișate. Poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
multe pe conștiință, mai ales când e resimțită de un om încă tânăr. Bătrânii se gândesc deja mereu la moarte, tinerii numai toamna, când are loc un declin general al plantelor și animalelor. Rainer spune că în nopțile de toamnă magia sa personală își desface aripile. Mai târziu, pisici sângerânde, în lanțuri, își ling de pe blana rănită un țipăt ce răzbate din șură. Asta e o poezie. Involuntar, lui Rainer îi vin în minte femeile atunci când se gândește la frunzele veștejite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dat din cap adâncit în gânduri, iar el împinse capacele de pe sticle doar cu degetul mare. — Și aud că acum sunteți Kommissar. Își dă demisia ca Inspektor și se reîncarnează ca și Kommissar... Te face să crezi în afurisita de magie, nu-i așa? Dacă nu v-aș cunoaște mai bine, aș zice că sunteți la mâna cuiva. — Nu suntem toți? Într-un fel sau altul. — Eu nu; și, asta dacă nu cumva v-ați schimbat, nici dumneavoastră. Își sorbi berea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
articolul care însoțea desenul, și am citit: — „Evreii sunt acuzați că ademenesc copii adulți arieni, îi măcelăresc și îi scurg de sânge. Sunt acuzați că amestecă acest sânge în liturghiile lor (pâine nedospită), și că îl folosesc pentru a practica magie superstițioasă. Ei sunt acuzați că își torturează victimele, mai ales pe copii, și că în timpul acestei torturi urlă amenințări, blesteme și aruncă vrăji împotriva arienilor. Această crimă sistematică are un nume special. Se numește «crimă ritual㻓. Sugerezi că Streicher s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Cu șapte secole înainte de Cheia viselor a lui Artemidor din Efes, Antiphon practică o onirocritică decurgând din exegeza rațională și sprijinindu-se pe exercitarea unei simple logici a cauzalităților bine înțelese. Departe de inspirație, de transă ori de apelarea la magia irațională, metoda sofistului trimite la analiză, la conjectură, la căutarea înlănțuirilor, la raționalitatea cea mai clasică sprijinită pe o teorie a cauzelor și a efectelor. La care se adaugă talentul interpretului pentru a produce sens. Antiphon nu propune adevărul visului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
poet hugolian, mai puțin prolific decât oricare din confrații contemporani cu el, nerisipit în suprafață ci concentrat, strict cu fervoare, esențializat în mod radical, de o exigență dusă la extrem cu sine însuși în luciditatea cu care concepe actul de magie al poeziei, îl vedem ajungând să realizeze la noi ceea ce Mallarmé spune la un moment dat referitor la Edgar Poe, în sonetul gravat pentru mormântul acestuia: "Donner un sens plus pur aux mots de la tribu". Dinu PILLAT Poezia lui Ion
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și pentru veșnica desmărginire: "La lămpi de gheață, supt zăpezi,/ Tot polul meu un vis visează./ Greu taler scump, cu margini verzi,/ De aur, visu-i cercetează" (Idem). ă...î Poezia lui Ion Barbu conjugă motivul nunții ca o formă a magiei cuvântului care reîmpreunează Firea risipită. Universul există în lumina și căldura unei iubiri senzuale "ca toți amanții tineri". Este un delir cosmic al ceremoniei cuplurilor, al unui univers legat prin ordinea perechii și prin chemarea dragostei. ă...î Ion Barbu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-n inimă un loc pentru popas. Iar Te cobori din noaptea asta sfântă în lumea urii plină de tumult, doar vei găsi locaș pentru odihnă, căci nu mai vezi nici ieslea de demult. Păstorii dorm și nu mai sunt nici magii, iar cerul este-n nor acoperit. Isuse, eu n-am aur, smirnă sau tămâie, azi plâng, căci n-am nimic de oferit Porți scrise-n ochi poeme de iubire, Mesia, din cetatea lui David, Tu vrei să mântuiești întreaga lume
Poem de Cr?ciun by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83369_a_84694]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > METAMORFOZĂ Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Reflecții: Universul este misterios, țesut cu Înălțimi și Abisuri. Ai putea ucide o viață folosind cuvintele nepotrivite. Magia Cuvântului: "La început a fost Cuvântul Și Cuvântul era la Dumnezeu, Și Dumnezeu era Cuvântul"! Omule, Nu ignora forța Cuvântului, Universul este misterios, Pe când viața este fragilă! Ai putea ucide Folosind cu nesăbuință Cuvântul. Cuvintele sunt magii, Mistere Prin care
METAMORFOZĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364500_a_365829]
-
folosind cuvintele nepotrivite. Magia Cuvântului: "La început a fost Cuvântul Și Cuvântul era la Dumnezeu, Și Dumnezeu era Cuvântul"! Omule, Nu ignora forța Cuvântului, Universul este misterios, Pe când viața este fragilă! Ai putea ucide Folosind cu nesăbuință Cuvântul. Cuvintele sunt magii, Mistere Prin care poți Crea sau Ucide - În aceeași măsură. Și, pentru că viețile noastre Sunt atât de fragile, Fii prudent, Atent, Pios, Evlavios În folosirea Cuvântului Dăruit doar nouă De Creator! Renașterea: Mă rog Să mă nasc pe mine În
METAMORFOZĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364500_a_365829]
-
și un os temporal. Creierul învinsului, delicios, mâncat de căpetenia învingătoare, iar al acestuia, „supradimensionat”, face o explozie îngrozitoare! La urmă vor fuma pipa de pace cu cea mai distinsă ceremonie, iar vrajba profetică se desface pe fundalul de naivă magie. Până când soarele prinde să scapete îi apucă așa mare plictiseală și pornesc la vânătoare de capete: le retează cu sete, la repezeală. O distracție grozav de primitivă, fără imaginație, cam ternă, însă rafinată, subtil-inventivă se ivește în...gândirea modernă! Iago
TRIBALĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361401_a_362730]
-
Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Culori din curcubee, penel și zeii- sori Îmi sunt în nopți și vise , tăcuții veghetori. I-am desenat cu dorul de tandru și naiv Într-o magie albă ascunsă-n rogvaiv... Acolo doarme pruncul vegheat , fără coșmar În lumea fără vină, în care sunt un dar Și-un zâmbet de lumină, în nuanțe violet, Nectar și miere, floare de câmp într-un buchet... În care-mi cânt
VEGHETORI-DUPĂ PICTURA MAIEI MARTIN VEGHETORI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361413_a_362742]
-
Acasa > Orizont > Selectii > MAGIE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului magie Cu ochii sufletului Privesc adâncurile în care umbra ta se risipește pe alei neștiute de timp. Tu, care culegi izvoarele să adapi ciutele cuvintelor
MAGIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361521_a_362850]
-
Acasa > Orizont > Selectii > MAGIE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului magie Cu ochii sufletului Privesc adâncurile în care umbra ta se risipește pe alei neștiute de timp. Tu, care culegi izvoarele să adapi ciutele cuvintelor, lasă-ți mâna să deslușească viul contur exilat într-un ciob de oglindă. Scoate-i cu
MAGIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361521_a_362850]