15,061 matches
-
are că și-n poza aceea mama se forța să zâmbească (știu de la ea). Tata Îi spusese ”vaco” pentru că era un tip foarte gelos și pentru că o găsise râzând cu Marin Mitică, un prieten de-al său, care-i ținea maică mii mâna Într-a lui și-i ura fericire-n viață și casă de piatră. Iar tata era și el cam turmentat - Îi știu privirea cu care m-a obișnuit multe zile mai apoi... și multe nopți (albe). Am sărit
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
făcea frig noaptea și suferea de căldură pe parcursul zilei. Pereții fuseseră decorați cu tot felul de simboluri și inscripții specifice, fuck yourself, moarte comuniștilor, muie în fiecare zi, fuck rock and roll, ruși împuțiți, la naiba cu americanii, nobody cares, maică-ta e o curvă, la fel și sor’ta, am regulat-o pe nevastă-ta, ce zici? În zori lumina mângâia patul în care îi era teamă să se întindă din cauza șubrezeniei acestuia, așa că dormea pe cimentul rece, ușor încălzit
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
La noi s-a furat, se fură și se va fura cât o fi neamul nostru pe acest pământ. Îți dau și în scris, dacă vrei. Ia adu-ți aminte! N-a zis papa ăla catolicu' că România e Grădina Maicii Domnului? A zis! Și atunci? Păi dacă din bogăția asta de grădină nu se fură, atunci de unde, dom'ne, de unde?!" Petrică își cam pierduse răbdarea stând aiurea pe lângă Tăsică, până și-o fi terminând el de rașchetat toată ceara aia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
zi tu că n-are dreptate omu'!" " Mi se pare penibil", făcu tipa cu un ton iritat. "Ce dracu', băuse sau ce?" "Ei, băuse. A spus-o pe șleau. Mie tocmai asta îmi place la el, că nu se dă maica Tereza. Și e tare de tot. Ca profesionist, nimeni nu poate să-i sufle-n ciorbă. O fi el cinic, după unii mai sensibiloși, da' spune adevăru' adevărat, fără patetisme de doi lei." Râse zeflemitor: "Nu-mi băga mie texte
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
-mă, doar o admir detașat, între noi apare ca o stafie mai mult decât apetisantă, Afrodita. Stă în spatele prietenei mele și mă încurajează prin mimică. Mă faci să râd. Dacă aveai o bună educație creștină, te credeai dirijat numai de Maica Domnului. Deși n-o putem compara pe Hera cu ea, chiar dacă unii istorici ai religiilor găsesc într-un fel, echivalentul, văzând în mama lui Isus o încarnare a Herei sau a Mamei Pământ. Ei, asta-i bună! Aiureli. Nimic mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Ei, asta-i bună! Aiureli. Nimic mai fals. Ia fă doi pași în doctrina creștină, citește-i pe Sfinții Părinți și atunci vei vedea că nicio zeiță feminină din toate timpurile culturii umane, nu poate sta față-n față cu Maica Domnului, cu atât mai mult, cu cât mama zeilor din Olimp e cel puțin și imorală. În ceva tot au crezut ei. Mii de ani... șovăi. Foarte bine, că altfel grecii nu s-ar fi încreștinat atât de serios și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Apostolul Pavel a fost decisivă pentru viața întregii Europe. Religiile politeiste, prin imoralitatea lor (subliniez) au făcut loc moralității proprii Creștinismului. Nu este pisc fără prăpastie. Poate că te plictisesc... Nu. Nici într-un caz... Într-un cuvânt, domnule Gerard, Maica Domnului n-are ce căuta între astfel de divinități perverse, importate de Atena, Sparta și mai târziu Roma, din Asia mai ales. Sper să rămână între noi toate acestea. Nu se potrivesc deloc valului cu care merge societatea noastră înainte
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Interesant. În definitiv, e bine să știi că eu am rămas un simplu Kirilov al lui Dostoievski. Ce zicea Kirilov? Când crede, nu crede că crede și când nu crede, nu crede că nu crede. Și-atunci cum rămâne cu Maica Domnului? Nu fi sarcastic. O spun cu tot respectul meu de ateu. Cu toate astea, pentru mine, nici Isus Hristos și nici Maica Domnului nu au echivalent în Istoria Umanității. De Istoria Religiilor nu mai vorbesc. Nu zice Mircea Eliade că
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu crede că crede și când nu crede, nu crede că nu crede. Și-atunci cum rămâne cu Maica Domnului? Nu fi sarcastic. O spun cu tot respectul meu de ateu. Cu toate astea, pentru mine, nici Isus Hristos și nici Maica Domnului nu au echivalent în Istoria Umanității. De Istoria Religiilor nu mai vorbesc. Nu zice Mircea Eliade că Creștinismul e mai mult decât o religie? Și, la urma urmei, ce e? - ridic eu sprâncenele indiscret. Viață. Și-atunci cum nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
acel foc și sabie al lagărului. Era posibil ca doamna General să fi tăinuit o viață de om, toate astea și să nu fi povestit nimic nimănui din anumite motive ușor de înțeles. O singură dată o auzi Gerard pe maică-sa vorbind aluziv cu tată-său de verișoarele ei care fuseseră duse amândouă în Rusia (nu se putea ca una din gemene să fie dată de-o parte). Gerard o văzu pe maicăsa cum dăduse din mână ca și cum ar fi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de carne sau mușcau cu poftă și întorceau mai apoi pe gât, paharele cu vin, unul după altul. Tu și cu fratele tău vă vedeați deja în filmele cu daci sau cu vikingi, luând parte la mesele lor pantagruelice. Și maică-ta râdea de voi. Aia era o dată pe an! Amintiri, amintiri. Poate că a fost mai bine așa: când se făcea ora de culcare, noaptea pe la doitrei, îți mai amintești? Tu și cu frate-tău, vă dădeați la platoul cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
împuțit, ai auzit? - face Esesistu’ parcă nechezând. Titi, din nou, extrem de calm și destul de distrat, îi răspunde împăciuitor: Nici nu mă iau, băi, că-mi stric stilul. Pardon. Iartă-mă. (cu nostalgie maximă, aproape până la lacrimi) Prea bune mâncăruri făcea maică-ta, omule, ca să...când eram copii...când mâncam la voi... Încă puțin și Titi chiar izbucnea în plâns. Chiar de-aia... adaugă oftând, destul de mâhnit Esesistu’. Amintirea mamei lui Esesistu', îl face pe Titi întotdeauna parcă și mai blând. Îl
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pagubă. Șî când colo ei stăteau toată ziua la arest în „închisorile sovietice” de pe strada Recoltei, adică de pe strada noastră, zâse “lagăre pentru lepre”, ale lui Serghei, care chiar se credea succesorul lui Stalin, pentru că tăticu-său, lucător la securitate, împreună cu maică-sa, erau plecați la băi, iar el, sângur acasă, făcea ce voia. Sara, Esesistu', adică micuțu’, cu ai săi, vreo șase, șapte inși erau totuși eliberați, ca nu cumva să se sesizeze părinții lor, dar cu două condiții: să nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
dădură jos glugile. Unul dintre aceștia, iar posteritatea nu va reține niciodată care, rosti atunci amenințarea cu cel mai profund caracter psihanalitic din câte s-au spus vreodată: — Împărate, o să ne spui și laptele pe care l-ai supt de la maică-ta! În același timp, la poalele turnului, câțiva nou-veniți Își făcură curaj și se apropiară de cele două porți de intrare. Se separară mai Întâi pe sexe și căutară o sonerie, pentru a-și anunța politicos prezența - doar nu se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Întîmpla la fel cu toate cuvintele, atunci nimeni n-ar mai Înțelege nimic și oamenii și-ar lua lumea În cap. Ia să nu mai Întrebi asemenea prostii! Îl certă Vic. Hai, du-te În camera ta. Are să-ți explice maică-ta, cînd se va Întoarce din oraș. După ce copilul plecă În camera lui, mai supărat decît venise - de supărat ce era, Închise televizorul și se Întinse pe pat cu fața În sus, ca un om mare -, Thomas Îi spuse În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe gînduri. MSAMDR... Păi, ia să vedem. Ce ar putea să Însemne? Hm. De fapt, nimeni nu știe ce Înseamnă MSAMDR. Poate tocmai din cauză că nu Înseamnă nimic. E la fel ca atunci cînd spui „tra-la-la“. Kiki o privi nedumerit pe maică-sa, iar ea Îi Întoarse o privire la fel de nedumerită. — Dar „tra-la-la“ ce Înseamnă? Întrebă băiatul. — „Tra-la-la“ Înseamnă exact ceea ce simți atunci cînd spui „tra-la-la“. Simți tu ceva cînd spui „tra-la-la“? — Nimic. Dar părul din cap cum ți-l simți? — Nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sub forma unei Îngrijorări crescînde, aparent fără obiect. Era ca și cum i s-ar fi ridicat o ceață de pe creier, ca și cum s-ar fi trezit atunci din somn. — Mamă, unde e Kiki? Întrebă deodată Marychka. — Dobitoaco, pe mine mă Întrebi? răspunse maică-sa. Ce-ai păzit pînă acum? Fără să mai spună o vorbă, Marychka se desprinse din șir și o luă fugă, neștiind precis nici Încotro aleargă, nici cu ce scop. Descria cercuri din ce În ce mai largi, adică tot un fel de spirală
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
numai știa nimic de mult, din poveștile copilăriei. Era Însăși chipul copilăriei, luminos și nepervertit, era dublul Îndepărtatei lui copilării. A plecat pe furiș, a dispărut În zori, lăsând pe cartea vișinie În care erau tipăriți Psalmii, o iconiță cu Maica Domnului și Pruncul, din cele care se vând În fața bisericilor, și bilețelul cu cele câteva rânduri scrise de ea și Psalmul 127. A ieșit din existența lui Antoniu discret, așa cum discretă era Întreaga ei făptură, amestec de soare și miros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cerșit trăind pe spinarea lor. De obicei copiii și bătrânii cad victime, sunt Împinși la cerșit cu multă cruzime de trântori bețivi, de căpușe sinistre, hahalere analfabete, pândind din umbră și eventual pedepsind fizic orice eșec, minciună sau ascunzișuri. -Ia maică și tu un măr, sunt săracă, nu am bani nici pentru mine. Ia maică și mănâncă-l o să-ți facă bine,,. Antoniu mulțumește, și ia mărul din mâna bătrânei, și-l vâră Într-un buzunar al scurtei de iarnă, ponosite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la cerșit cu multă cruzime de trântori bețivi, de căpușe sinistre, hahalere analfabete, pândind din umbră și eventual pedepsind fizic orice eșec, minciună sau ascunzișuri. -Ia maică și tu un măr, sunt săracă, nu am bani nici pentru mine. Ia maică și mănâncă-l o să-ți facă bine,,. Antoniu mulțumește, și ia mărul din mâna bătrânei, și-l vâră Într-un buzunar al scurtei de iarnă, ponosite. O privește pe bătrână, cum coboară treaptă cu treaptă, nesigură de picioarele bolnave. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să-i explice de ce nu vrea să avanseze În anul următor. În timpul primilor ani școlari ne Întâlneam regulat și, din când În când, Anton lua masa la noi acasă. Talentele culinare ale domnului Lakritz nu se comparau cu cele ale maică-mii, suspina Anton, atât de tare cât să-l audă și maică-mea de lângă cuptor. Apoi se ridica de la masă și o Întreba politicos dacă mai are nevoie de ajutor. În viața lui nu mai mâncase găluște atât de „ademenitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
primilor ani școlari ne Întâlneam regulat și, din când În când, Anton lua masa la noi acasă. Talentele culinare ale domnului Lakritz nu se comparau cu cele ale maică-mii, suspina Anton, atât de tare cât să-l audă și maică-mea de lângă cuptor. Apoi se ridica de la masă și o Întreba politicos dacă mai are nevoie de ajutor. În viața lui nu mai mâncase găluște atât de „ademenitoare“, și nici linte atât de „drăgălașă“, susținea. Nu cred că trecea săptămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de lângă cuptor. Apoi se ridica de la masă și o Întreba politicos dacă mai are nevoie de ajutor. În viața lui nu mai mâncase găluște atât de „ademenitoare“, și nici linte atât de „drăgălașă“, susținea. Nu cred că trecea săptămână fără ca maică-mea să nu-și aducă aminte că a trecut ceva timp de când prietenul meu n-a mai... Nu trebuia să fii Einstein să-ți dai seama ce Însemnau punctele de suspensie. Din când În când, Anton mi se alătura când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
suspensie. Din când În când, Anton mi se alătura când mergeam la brutărie sau la măcelărie. În timp ce el stătea rezemat de cadrul ușii - chibrit În gură, zâmbet de starletă pe buze, - eu cumpăram pâine sau cotlete de miel, comandate de maică-mea. Dar când Îmi băgam mâna În buzunar să plătesc, nevasta brutarului sau fata măcelarului Își ridica privirea de la ambalajul pe care nota prețul și se uita mai Întâi la mine, apoi la Anton, dându-și seama că suntem Împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe un birou, plutind liber În noapte. Spre mirarea mea, am descoperit că eram chiar eu. Apăru și un reflector și mi-am dat seama că eram acasă, În Viena. Făcând echilibristică pe masa din sufragerie, am Întrebat-o pe maică-mea ce Înseamnă numele nostru de familie. — Bucură-te că ai așa ceva, Îmi răspunse de pe scaunul ei, scrâșnind din dinți, fără a se deranja să ridice privirea, ca să te poți executa când ți se cere. Și, apucându-mă de picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]