28,647 matches
-
dispărut. Doamne, mi se păruse, doar. Făcu greu alți câțiva pași, când dintr-o dată simți că rochia i se agăță de ceva. Nu vedea ce putea fi, începuse să se lase ceața dinspre ziuă. Aruncă o ultimă privire disperată către mal. Când apăruse acolo tânărul acela înalt, cu un rucsac în spate? Părea că se rătăcise și el. Nu mai avea mult, era foarte aproape, iar mâna lui, îndreptată spre ea, i-ar fi prins așa de bine... Ar salva-o
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de toate, prins în culorile ce se așezau pe pânza imaculată... ...Anii în care străbătea jumătate de oraș ca să ajungă la slujbă, rămăseseră în urmă. Acum avea tot timpul din lume. Azi își propusese să picteze banca aceea veche, de pe malul stâng al lacului. Unică, pentru că celelalte erau noi în peisaj, majoritatea din ele vopsite țipător. Se îndreptă cu pași înceți spre locul ales. Nu se grăbea. Avea timp, tot timpul... Dar ea ...cine este ea? De unde a apărut și s-
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
către un mai bine, al unei existențe superioare și preferabile. Murind, ei nu s-au sleit pe ei înșiși de viață, ci și-au înmulțit potențialul de energie, secătuind universul, unul de mare, altul de noapte".63 Văd prin ochean malul și colibele. Dar unde-i marea pe care o blestemau pescuitorii și uraganul nebun, îmbătat de victorii? (...) Înecatul a cuprins marea în brațe, A înfășurat-o în uragan ca într-un șal de mătase Și s-a tot dus sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
a fost alta) o catastrofă "în negativ". Această poezie ilustrează ceea ce am putea numi un bacovianism întors. Dacă pe Bacovia îl caracterizează o dorință morbidă de claustrare ("stam singur în cavou..."), o spaimă de a nu fi "tras podul de la mal", Emil Botta, ca urmare a unui resort ce acționează cu sens schimbat, cunoaște dezolarea de a întinde un pod care duce în gol, în Absență. Autorul Întunecatului April este silit să își reprime expansiunea eului ("Romantisierung des Ichs") pentru că această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
se comportă proiectiv și e firesc ca în orice realitate care îl implică, el să găsească ceea ce deja a pus în ea. Cu atât mai șocantă este situația de a nu găsi nimic în realitatea înconjurătoare. Poetul vede "prin ochean" malul și colibele (corespondente ale ruinelor romantice) și această izolare forțată îl împinge să cucerească un spațiu interior. Spectacolul din afară cade în derizoriu și în neverosimil, de vreme ce nu mai există decor și nu mai există personaje. Spânzuratul a luat noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
este al îndepărtării, ci al suspansului, al așteptării cutremurate. Rezultatul este o dulce sfâșiere, un dorit chin erotic: Vino, nu veni, iubito între toate aleasă, Vino, nu veni, dulcea mea înserare... Mișcarea spre înăuntru presupune, aici, o eminesciană pierdere "pe malul apei", o că-dere în singurătatea dragostei, abisală. Mișcarea retractilă, de cucerire a interiorității, înseamnă devenire. Mișcarea în afară înseamnă pierdere. Devenirea semnifică mythos-ul, pierderea duce la mimesis. În afară poetul se rătăcește printre "pereți de oglinzi", ajungând să imite propriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
dealului, unde avea teren mai mult și avea și viță de vie. Cea de a două casă se află în capul drumului ce coboară prin partea de nord a casei trecând pe lângă fântâna cu colac de piatră și ajunge pe malul pârâului ce desparte satul în două, în lungul lui. De aici drumul continuă peste un pod șubred din lemn și începe să urce o pantă de patruzeci și cinci de grade, trecând pe lângă casa Sultănicăi și pe lângă a lui Beșleagă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
NV - SE) un fragment de vale suspendată din vechea rețea hidrografică a Moldovei. De la Fundătura-Pâhnești în jos, Lohanul își schimbă direcția, îndreptându-se spre sud, iar valea devine ușor subsecventă. Paralel cu aceasta și profilul transversal al văii se modifică, malul stâng devenind din ce în ce mai accentuat, până la transformarea în cuestă, frământată de alunecări de teren. În profilul longitudinal se observă o accentuare a pantei, albia majoră a Lohanului având în dreptul Dobrinei o altitudine absolută de 170 m față de 303 m cât avea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ne-a fost nouă, într-o lume mai normală. Păi noi am trăit sub regalitate, scriam pe Palatul regal „De închiriat“ și nu pățeam nimic! A venit bolșevismul rus cu armele peste el, peste tineret, și el se scutură la mal ca rața de apă. S-a văzut acum, în răscoala din ’89... Generația actuală e grea de glorie. Ca să te scuturi de bolșevism în plin bolșevism — păi cum se cheamă asta? GENIU Geniul e relief, noutate, invenție, creare de epocă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
În mintea lui și astăzi stăruie acea Întâmplare și vocea femeii care repeta de fiecare dată... Dumnezeu nu doarme. Zăbovește dar...plătește. Prima și ultima iubire Era În vara anului 1984 undeva Într-o comună situată În nord-vestul Dobrogei. Pe malul drept al Dunării, Între orașul Măcin și Brăila. Se apropia sfârșitul anului școlar, examenul de Bacalaureat și apoi binemeritata vacanță de vară, pe care toți copiii dar și părinții lor o așteptau cu mare nerăbdare. Cum părinții tinerei Letiția se
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
examenul de Bacalaureat și apoi binemeritata vacanță de vară, pe care toți copiii dar și părinții lor o așteptau cu mare nerăbdare. Cum părinții tinerei Letiția se mutaseră cu serviciul la oraș, fiica lor rămăsese În grija bunicilor acolo pe malul Dunării, unde crescuse de mică. Bătrânii țărani gospodari, pescari vechi dar și cu o frumoasă gospodărie, cu animale, cu viță de vie, grădină de zarzavat și multe flori. De plantatul florilor se ocupa Letiția În mod special. Alegea tot ce
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Să se sprijine unul pe altul. Este știut că singurătatea este mai greu de suportat decât boala Însăși. Puterea credinței Eram În vara anului 2009 În concediu la Techirghiol. Ocolisem o parte bună, din lacul plin de mătasea broaștei pe la mal și străjuit de niște pietre mari, ce Întăreau probabil malurile. Aleea de plimbare destul de Îngustă, era Încadrată de iarba Înaltă, Încă necosită, de multă cicoare Înflorită și alte flori apărute spontan. Din iarbă a iesit o șopârlă, cu pielea verzuie
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
este mai greu de suportat decât boala Însăși. Puterea credinței Eram În vara anului 2009 În concediu la Techirghiol. Ocolisem o parte bună, din lacul plin de mătasea broaștei pe la mal și străjuit de niște pietre mari, ce Întăreau probabil malurile. Aleea de plimbare destul de Îngustă, era Încadrată de iarba Înaltă, Încă necosită, de multă cicoare Înflorită și alte flori apărute spontan. Din iarbă a iesit o șopârlă, cu pielea verzuie, s-a oprit un moment să mă studieze, apoi a
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
În viața lor. Când nu ai nimic....de unde să faci avere? Gândea Ionuț, care Încerca și el să scoată câțiva banuți de la familiile care aveau cârduri de gâște și i le dădeau lui În pază să meargă cu ele pe malul gârlei cât era ziua de mare, pe o arșiță de se uscau toate. El se băga În umbra firavă a sălciilor cu abecedarul primit de la un băiat care trecuse deja În clasa a doua și-l Învățase primele litere apoi
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
un pachețel cu o pâinișoară unsă cu gem făcut În casă. Avea la el În trăistuță și o sticlă cu apă așa că În afară de abecedar, nu-și pierdea timpul decât având grijă de gâștele care o mai luau razna, ieșind pe malul gârlei și de bobocul cu piciorușul oblojit de mama sa. Legase și o bucată de lemn subțirică să țină piciorul nemișcat. Pâinișoara o mâncau Împreună. Ținea bobocul găsit În mărăciniș aproape de satul vecin, numai la sânul său și-l hrănea
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
râd amândouă. Un șuier lung de locomotivă și trenul se pune din nou În mișcare. În scurt timp trec pe podul de fier, de la Cernavodă, iar de la Înălțimea ferestrei, Andreea adulmecă parcă mirosul de apă ce curge pe sub pod. Pe mal câțiva copii cu undițe făcute din bețe, speră să prindă pește, dar fac mare zarvă În jur, mai mult se joacă. Doi temerari se scăldau, lăsându-se câte puțin duși de curent, pentru ca imediat să se Îndrepte cu eforturi spre
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
câțiva copii cu undițe făcute din bețe, speră să prindă pește, dar fac mare zarvă În jur, mai mult se joacă. Doi temerari se scăldau, lăsându-se câte puțin duși de curent, pentru ca imediat să se Îndrepte cu eforturi spre mal. Cu Dunărea nu se glumește. Ce-ți spune ție cultura generală despre acest pod? De cine a fost proiectat și construit? Anghel Saligny Îți spune ceva? Da, el a fost desigur. Ce norocoasă sunt că te am pe tine, spusese
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
fiica sa care Începuse să tremure de frig și de umezeală. Briza mării la acea oră era așa de rece și de umedă Încât toți cei ce se aventuraseră pe plajă mergeau zgribuliți. Andreea propusese o alergare ca Înviorare, până la malul mării. Ideea fiind bună, ambele pornesc În pas alergător, depășind grupul din față. Nici pe plajă nu s-au oprit din alergat, deși mama se simțea obosită. Rar avea ocazia să facă acest lucru cu fiica sa, și era Întrecută
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
regăsit pe plajă cu Silviu și Pavel, le rezervaseră și lor un loc alături de ei pe nisip. La acea oră soarele nu era foarte puternic dar de ultraviolete se bucurau din plin. Când tinerii au plecat să se plimbe pe malul apei, Pavel se scuzase față de Teia că nu era o companie tocmai plăcută, nu se odihnise bine și oboseala era singura cauză a stării lui apatice. Apoi au discutat despre preocupările lor, despre serviciu, despre faptul că erau singuri cu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
sau ca o tăgadă te apasă cu ființa ei de zăpadă? Ilustrata a venit târziu, mi-a rănit gândul și inima și nu mai știu! Fără muzică, fără linii secrete redarea directă sună a pustiu. Îi lipsește furtuna și largul, malul abrupt și catargul chemând întâmplarea lacrima și marea. Legenda cu versul ei mut nu te mai aștepta grăbită ca la început, să-ți mai povestească de vârsta ei firească. Se miruie iubirea, lacrima se subție sub pleoapa vineție. Trează, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
zboare, dincolo de mare: o văd sub măslini și migdali aproape de cer, în înălțime! Spre Palma de Mallorca aș pleca și eu să văd perlele angelice, din Manacor, cu aerul lor rece, la gâtul și pe pieptul cald al femeii de la mal, acoperită de spuma mării, în seara de smarald. Rusaliile au coborât după zece zile de la Înălțare, mare sărbătoare pentru creștini! Sfântul duh era apă vie, era foc pentru a ne înnoi, pentru a ne înverzi! Așa spunea Apostolul Ioan citat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
înviorător în cetatea veche, cu străduțe înguste și ziduri înalte, toate întreținute în cea mai perfectă curățenie și ordine. În altă zi am hălăduit peste Dunăre la un castel sus pe vârful muntelui, sau ne-am plimbat până la Passau pe malurile Dunării. Ziua următoare am luat drumul spre Salzburg unde l-am căutat pe doctorul Mircia Ardeleanu ca să-i mulțumim pentru toată osteneala și solicitudinea în problema noastră. A fost și aici bine, cu toate că excursia aceasta s-a încheiat într-un
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
din odaie. Pentru Katherine Mansfield, autoare de jurnal, dar și de proză scurtă, această viziune augmentativă are rolul de a smulge măruntul eveniment, obiectul, gestul din cotidian și de a-i restitui demnitatea inițială, și are în substrat un certain mal de vivre, care survine din boala ce-i macină trupul, dar și din criza existențială legată de realizarea sa ca scriitor. În cazul Hortensiei Papadat-Bengescu, aceste analize la fel de minuțioase) nu mai au caracterul unor fragmente menite să declanșeze evenimentul, în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
către est, pe sub dealul Muscelu. Considerăm tăierea podului de terasă și acumularea acestuia s-a efectuat deci, pe o suprafață unitară de la Breza până la Câmpina. Prin acumularea continuă a materialului au luat naștere insule-ostroave care, cu timpul, s-au atașat malurilor, când apele au pierdut un braț sau și-au păstrat caracterul de adevărate insule, fiind fortificate de un înveliș de sol și vegetației. Intensa modelare exercitată de Prahova, poate fi urmărită la sud de Comarnic, consolidarea naturală a malurilor prin
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
atașat malurilor, când apele au pierdut un braț sau și-au păstrat caracterul de adevărate insule, fiind fortificate de un înveliș de sol și vegetației. Intensa modelare exercitată de Prahova, poate fi urmărită la sud de Comarnic, consolidarea naturală a malurilor prin acumulări periferice- grinduri- la Gura Beliei sau Podu Vadului, fiind o dovadă a fomelor constructive pe care Prahova le alcătuiește la tot pasul. După N. M. Popp (1939) sunt 6 terase - notate de la T0 la T5 - unele mai bine
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]