2,559 matches
-
ziua de Sfântul Gheorghe este considerată prima zi de primăvară, Duminica Mare (Rusaliile) este început de vară, Ziua Crucii dă semn de toamnă, iar Sâmedru (Sfântul Dumitru) prevestește iarna.57 În mentalitatea populară, zilele săptămânii au existență proprie, benefică sau malefică, cântărind traiul de zi cu zi al țăranului român: "Nu toate zilele sunt la fel. Vezi, o săptămână are șapte zile, da nu seamănă una cu alta. Luni e de-un fel și e bună pentru când începi o lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a și trăznit. Dar până nu se sfătuiește cu Sfânta Duminică, nu face nimic." 72 Țăranul român preamărește fiecare zi din săptămână, supunându-se, cu strictețe, canonului semnificațiilor acestora și, nu întâmplător, a născocit "Rugăciunea săptămânii" pentru a îndepărta forțele malefice care ar distruge echilibrul existențial: "Sfântă lune, zi de post, / Cădelnița lui Hristos, / Rogu-mă sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă marți! / Curătoarea ceriului / Și-a pământului, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
originară a universului tradițional. Perioada celor 12 zile, ca reprezentare mitică a Noului An, este învestită ca timp sacru, prin ritualul simbolic al unui sacrificiu dătător de viață. După îngroparea Crăciunului, cortegiul ritual al măștilor de Anul Nou alungă spiritele malefice și înnoiesc pământul prin "jocul" vieții și al morții. În cadrul scenariului ritualic de Anul Nou , la sfârșitul jocului, "capra" (în Moldova și Bucovina), "turca" (în Transilvania) sau "brezaia" (în sud, în Muntenia), acest personaj simbolic "moare" și "reînvie", aidoma zeilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iel nu poate hodini, / Nu poate dormi, / Nu poate bea, / Nu poate cina, / Nici cu mine nu poate sta."161 Într-un descântec asemănător din Bucovina, realizat înainte de răsăritul soarelui, pe nemâncate, cu apa luată din cursul apei, descrierea soarelui malefic este simetrică descrierii ființei umane maladive, legătura ontologică fiind realizată de un conector semantic imperativ: "Soare roș, / Soare galbân, / Soare verde, / Soare de 99 feluri, / Ieși din crierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Din rărunchi, / Din inimă, / Din ficat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
15, 16, 22 și 31 martie; 21, 30 noiembrie; 25 și 31 decembrie. Zilele în care nu apărea pe cer, când "se primenea", erau considerate zile nefaste, supuse întunericului; apariția lunii pe cer, sub forma unei seceri, reprezenta înfrângerea forțelor malefice și preamărirea luminii până la Lună Plină.179 "Arhetip al măsurătorii" (Gilbert Durand), luna este "astrul ritmurilor vieții": "Luna măsoară, dar și unifică. "Forțele" sau ritmurile sale "reduc la același numitor" o mulțime de fenomene și semnificații. Întregul Cosmos devine transparent
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
drum de tipul stâlpilor sau al "coloanei cerului", pe grinzile de porți de curte (Maramureș), pe culmile de acoperiș a caselor (Muntenia) sau pe stâlpii funerari, rolul reprezentărilor lunare fiind de "însemne apotropaice" ale drumurilor, caselor și mormintelor, împotriva făpturilor malefice care bântuie lumea.184 Îndeletnicirile zilnice ale omului tradițional se desfășurau în funcție de alternanța lună nouă / lună veche: Copacii răsădiți la lună nouă au numai flori și n-au poame, da la lună plină sunt plini de poame"; "de samanat e
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, înmiresmează florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără holdele de grindină și vijelii. Sânzienele se deosebesc de Iele sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este nesocotită ziua, aducând grindină și piatră sau boala numită "luatul din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate, de Sânzâiene se aprind focuri și se merge cu făclia, înveșnicindu-se, astfel, relația "de sânge
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
li toi pizzi, / accusi mi scriscinu li mo` trizzi!" sau "Lua-nova, / tu bem me vês / dà-me dinheiro / pr`a todo o mez."204 În unele descântece de vindecare, luna scindează lumea cognoscibilă în planuri paralele, tocmai pentru a anula forțele malefice: "Luna-n cer, / Lupu-n pădure / Și piatra-n baltă. / Acești trei frați / Când se vor întâlni, / Și vor vorbi, / Își vor da bună ziua / Și când vor mânca / Și vor bea la un loc / Atunci să mă doară / Pe mine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reprezentări mitologice, omul tradițional a sacralizat și zilele săptămânii Sfânta Duminică Sfânta Luni, Sfânta Miercuri, Sfânta Joi, Sfânta Vineri ( marțea și sâmbăta erau dedicate morților) sau lunile anului Mărțișor, Prier, Brumar etc. Calendarul popular este dual, forțele benefice și puterile malefice sunt reprezentate în aceeași măsură, binele și răul coexistând. Timpul calendaristic se supune acestui dualism ontologic, dând dezlegare acestor forțe antinomice, de a-și împărți puterile în mod egal. Astfel, reprezentările benefice patronează ziua lunea miercurea, joia, vinerea, duminica, și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acestui dualism ontologic, dând dezlegare acestor forțe antinomice, de a-și împărți puterile în mod egal. Astfel, reprezentările benefice patronează ziua lunea miercurea, joia, vinerea, duminica, și vara, fiind simbolul luminii, al căldurii, al vieții și al fertilității. în timp ce reprezentările malefice acționează pe timp de noapte marțea și sâmbăta, și iarna, semnificând întunericul, frigul, moartea și sterilitatea.223 În basme, spațiul sacru aparține "locurilor oprite". Spațiul tabu potențiază desfășurarea narativă și pecetluiește destinul profan al eroului: "FătFrumos se însoți cu cea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
darului său de a cânta în momente de cumpănă ( de exemplu, la cumpăna nopții), cocoșul este pus paznic la hotarul dintre bine și rău, după cântecul lui spiritele necurate își pierdeau puterea. Cântecul cocoșului simbolizează primenirea spațiului nocturn de forțele malefice, anunțând biruința soarelui și a luminii asupra nopții și întunericului.236 b. Imaginea spațiu-timp Legătura permanentă dintre lumea de aici și lumea de dincolo este ilustrată, în credința populară, și de implantarea ritualică a șase însemne funerare pe mormânt: țărușul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reprezintă scurgerea timpului calendaristic cucul fiind simbolul trecerilor între anotimpuri și a timpului diurn, ilustrat de penele de cocoș.246 Un alt ceremonial practicat la începutul Anului Pastoral, de Sângeorz, în Banat, Oltenia, Bistrița Năsăud, prin care se anulează puterile malefice, este "Cucu-Răscucu". Practicile magice din scenariul ritualic "Cucu Răscucu" au rol apotropaic: pentru ca animalele să fie ferite de puterea cucului de a le lua mana și de a le strica laptele, se face un colac prin gaura căruia se mulg
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
origine divină, protejând împotriva răului. Asocierea pasăre fier construiește principiul dualității i-materialitate / materialitate, făcând posibilă comuniunea dintre pământesc și ceresc. Într-un descântec pentru "durere de cap", realitatea imediată capătă valențele fierului, tocmai pentru a fi apărată de puterile malefice: "La stânca de fier, / O pasăre de fier / O scos puii de fier, / Cu clobanț de fier, / Cu aripi de fier, / Cu toate de fier. / Puii o prins a țipa / Și-a se văicăra / Că n-au ce mânca / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că mă iubește / Și la mine se gândește. / Iar de-o afli-n voie bună, / Râzând cu alții-mpreună, / Vin și spune-mi ce-ai aflat, / Ca să știu că m-a lăsat."330 Alteori, prin cântecul său, pasărea devine element malefic, aducătoare de nenoroc și de soartă rea: Usca-ți-s-ar ciocul tău / Că de tot norocul meu / Ai cântat să fie rău; / Că toate zilele mele / Ai cântat să fie rele." 331 În basmul popular, în schimb, cântecul păsării Andilandi are puteri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ne ia americanii”. Diferența este că și Lica și Nicu erau, după părerea mea, mai culți decât EBA. Pe ei nu i-am auzit spunând “succesuri”. 7. activitatea este influențată de relația specială cu o femeie care are un efect malefic (Elena Ceaușescu, a 2-a persoană în stat după Ceaușescu vis à vis de Elena Udrea, considerată și ea cu puteri foarte mari în statul român) De aceea, pe 7 februarie 2012 trimiteam ziarului “Coroana de oțel” umătoarele cerințe ale
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și alegorii care pledează pentru noblețea omului și a împărțirii lumii justițiar, ca într-o fabulă modernă, în buni și răi, sancționând nedreptatea în orice manifestare a ei. Hannibal este forța care ar trebui să triumfe, dar puterea lui este malefică și răul stă sub semnul zădărniciei. Hannibal avea o așa superba trufie, încât Alpii stăteau "albiți de spaimă" și sunetul pașilor "răspundea în lună" și "totuși n-au învins", așa cum biblicul Saul și-a oprit sabia necinstită în zid și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Dropia roșie"; aici răsăritul soarelui va destrăma vraja. Grigore Hagiu, Gheorghe Pituț, Cezar Baltag invocă soarele ca simbol al fertilității, el este sămânța zilei, esența primară a arderii 7. Motivul comorii și al lunii, cu sublinierea culorii albastre a flăcării malefice, este invocat de Nicolae Tăutu și de Tiberiu Utan8. Atmosfera sinistră nu este creată numai de motivul comorii, ci și de un alt motiv, cățelul pământului, care apare în poezia lui George Alboiu, Gheorghe Pituț, Ion Brad, Nicolae Ioana 9
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și mănâncă luna, explicând fenomenul eclipselor, apar la Ion Brad10. G. Alboiu aude, ca altădată Eminescu, chemarea pământului, și implicit a morții, ea dă angoasă și spaimă 11. Motivul șarpelui, alături de motivul biblic al afurisirii șerpilor, (șarpele ocrotitor, șarpele simbol malefic al ispitei,) abordat în perioada interbelică de majoritatea poeților 12, se concretizează în metafore și simboluri de o fantezie impetuoasă și strălucitoare în poezia de azi. Poezia actuală reînvie tradiția asimilând motivul așa cum apare în folclor, dar descoperim și confirmarea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îmbogățește motivul biblic. Șarpele apare și în poezia lui Gh. Pituț, Petre Stoica, Grișa Gherghei ca expresie a devalorizării omului 14. La A. E. Baconsky distingem în atmosfera creată muzica amintirii pe care o va aduce îmblânzitorul de șerpi. Șarpele malefic 15, dar și șarpele bun, vin cu o încărcătură romantică în cântecele de inimă sau de evocare a copilăriei și a satului la Adrian Păunescu 16, Horia Zilieru și Ion Alexandru. Șarpele apără casa și este un simbol al norocului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Beniuc și Ion Brad cred că au fost hărăziți de ursitoare să rămână nemuritori, în timp ce pe A. E. Baconsky l-au ursit stelele sa fie poetul rătăcitor al cetății. Isus, Fecioara Maria, arhangheli, îngeri, Învierea, Nașterea, Judecata de apoi, spirite malefice, colinde apar și în lirica unor poeți de factură modernă. În consecință, nu se poate face o delimitare precisă în gruparea poeților, pentru că motivele circulă. Dumitru Trancă, Marin Tarangul, Romulus Guga nu sunt poeți ai pământului și ai evocării satului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
regizorului, în așa fel încât la ora 19,30 să izbucnească în scenă ca la "corida". [...]Rică Venturiano. Dorina Lazăr e piesa strategică a demonstrației, pentru că toate întâmplările, toate dramele se răsfrâng asupra ei și le suportă usturător sau, dimpotrivă, malefic. Rică Venturiano, cealaltă piesă strategică a spectacolului, care se exclamă pe sine în scenă ca un fante irezistibil, huligan de "parlament", jurnalist plin de cacofonii și absurdități incredibile, eșuat pe un maidan unde visează o aventură facilă și se trezește
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
această creație - populară sau cultă - ca un „gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, obser vare morală etc.“. Basmului i se atribuie origine indoeuropeană și surse mitice, legen dare. Tema generală a basmului - biruința binelui asupra forțelor malefice - determină natura conflictului (conflict moral exterior). Lumea basmului ființează întrun spațiu și o durată indeterminate. Cele două categorii ale existenței sunt modelate în matricea fabulosului, exprimând nostalgia omului de a suprima limitele cel condiționează onto logic. Astfel, spațiul se configurează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
său, reușind să le depășească doar cu ajutorul calului năzdravan și al Sfintei Duminici. În călătoria de verificare însă, eroul acționează dintrun imbold lăuntric, probând asumarea unor valori morale și a unui comportament respon sabil. HarapAlb înfruntă acum o altă forță malefică, pe omul roș, alături de ajutoarele pe care și lea câștigat prin milă, hărnicie și înțelegere frățească (cei cinci uriași, crăiasa furnicilor și cea a albinelor). Depășirea probelor de la curtea împăratului Roș contribuie la desăvârșirea experienței cognitive a eroului. Călătoria de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
arădeană (Fundureni, Ineu, Oradea sunt toponime reale), întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contrapunctic, o durată malefică, un timp simbolic al „târziului“ (era târziu, întrun târziu, târziu după miezul nopții). Nu întâmplător, jaful, crima, trădarea, uciderea Anei și sinuciderea se petrec noaptea, întrun timp al stihiilor dezlănțuite. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru nuvela
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sau tema operei epice studiate se reflectă în evoluția relației dintre cele două personaje. 4. SUGESTII DE REZOLVARE - VARIANTELE 1- 15 - VARIANTA 1 SUBIECTUL I (30 de puncte) ( Ionel Teodoreanu, La Medeleni) 1. antonime: contopire - separare, despărțire, divizare; serafic - demoniac, malefic 2. În secvența întregindui, cratima are rolul de a lega forma conjunctă a pronumelui de verbul la gerunziu/rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte. 3. [a da lumină, a vedea lumina zilei, (a scoate/a ieși
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]