KorAP: Find »[drukola/base=mapă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...170 >

4,245 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

Ungaria (AVPR, fond 077, op. 36, mapa 181, dosar 5, ff. 17-19). Vezi de asemenea nota Ministerului de Externe al URSS din 4 decembrie 1956, „Despre susținerea lui Imre Nagy și a politicii lui de către conducerea iugoslavă” (ibidem, op. 37, mapa 191, dosar 39, f. 86). Vezi materialele ședinței Biroului Politic al CC al Partidului Muncitoresc Ungar din 7 iunie 1955, unde au fost discutate rezultatele `nt`lnirii la nivel `nalt sovieto-iugoslave și s-au tras concluziile referitoare la Ungaria: Magyar

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
nivel `nalt sovieto-iugoslave și s-au tras concluziile referitoare la Ungaria: Magyar Orszagos Leveltar, 276 f., 53 cs., 235 o.e. Istoriceskii arhiv, 1999, nr. 2. RGANI, fond 5, op. 28, dosar 404, f. 26. AVPR, fond 077, op. 37, mapa 191, dosar 39, f. 9. Vezi, de exemplu, darea de seamă politică a ambasadei URSS din Iugoslavia pe anul 1956: RGANI, fond 5, op. 28, dosar 405, ff. 104-105. La 7 martie 1956 ministrul de Externe al RPU, Boldoczki a

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
martie 1956 ministrul de Externe al RPU, Boldoczki a recunoscut `n discuția cu consilierul Ambasadei URSS, V. Astafiev, că această problemă a devenit „o piedică serioasă `n normalizarea relațiilor cu Iugoslavia și `n alte domenii” (AVPR, fond 077, op. 37, mapa 187, dosar 7, f. 215). Ibidem, f. 149. La `nceputul anului 1956, partea sovietică sugera ungurilor să facă unele concesii Iugoslaviei. Mai t`rziu, la sf`rșitul anului 1956, `n documentele Ministerului de Externe al URSS domina punctul de vedere

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
sa de construire a socialismului (RGANI, fond 5, op. 28, dosar 405, f. 104). Vezi nota discuției consilierului Ambasadei URSS din Ungaria, V. Astafiev, cu ministrul de Externe maghiar I. Boldoczki din 5 martie 1956 (AVPR, fond 077, op. 37, mapa 187, dosar 7, ff. 207-208). Ibidem, dosar 9, f. 202. Ibidem, dosar 7, ff. 150-151. Ibidem, f. 49. Ibidem, f. 151. Despre insuficiența școlilor iugoslave din Ungaria, precum și despre problemele legate de „reabilitarea morală, compensația materială, locurile de muncă ș.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
compensația materială, locurile de muncă ș.a.m.d.” ale reprezentanților minorității slavilor din sud, condamnați mai `nainte pentru legăturile cu Iugoslavia lui Tito, vezi, de asemenea, nota Ambasadei URSS din Ungaria, „Despre situația relațiilor ungaro-iugoslave” din 23 august 1956 (ibidem, mapa 191, dosar 39, ff. 69-70). Ibidem, f. 69. Ibidem, mapa 187, dosar 7, f. 150. Ibidem, f. 55. Principalul ideolog al regimului Tito, Eduard Kardel, aflat `n toamna anului 1954 `n Norvegia, a ținut o conferință despre sistemul iugoslav de

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
minorității slavilor din sud, condamnați mai `nainte pentru legăturile cu Iugoslavia lui Tito, vezi, de asemenea, nota Ambasadei URSS din Ungaria, „Despre situația relațiilor ungaro-iugoslave” din 23 august 1956 (ibidem, mapa 191, dosar 39, ff. 69-70). Ibidem, f. 69. Ibidem, mapa 187, dosar 7, f. 150. Ibidem, f. 55. Principalul ideolog al regimului Tito, Eduard Kardel, aflat `n toamna anului 1954 `n Norvegia, a ținut o conferință despre sistemul iugoslav de autoconducere, ce a avut o rezonanță internațională. La 30 ianuarie

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
iugoslav de autoconducere, ce a avut o rezonanță internațională. La 30 ianuarie Direcția a V-a europeană din Ministerul de Externe al URSS l-a informat pe ambasadorul URSS, N.P. Firiubin despre conținutul acestei discuții (AVPR, fond 077, op. 37, mapa 191, dosar 39, f. 4). Ibidem, mapa 187, dosar 7, f. 54. Ibidem, mapa 191, dosar 39, ff. 74-81. RGANI, fond 5, op. 28, dosar 404, f. 26. Vezi, de exemplu, notele discuțiilor dintre funcționarii Ambasadei URSS `n Ungaria și

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
rezonanță internațională. La 30 ianuarie Direcția a V-a europeană din Ministerul de Externe al URSS l-a informat pe ambasadorul URSS, N.P. Firiubin despre conținutul acestei discuții (AVPR, fond 077, op. 37, mapa 191, dosar 39, f. 4). Ibidem, mapa 187, dosar 7, f. 54. Ibidem, mapa 191, dosar 39, ff. 74-81. RGANI, fond 5, op. 28, dosar 404, f. 26. Vezi, de exemplu, notele discuțiilor dintre funcționarii Ambasadei URSS `n Ungaria și diplomații iugoslavi, care au avut loc `n

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
V-a europeană din Ministerul de Externe al URSS l-a informat pe ambasadorul URSS, N.P. Firiubin despre conținutul acestei discuții (AVPR, fond 077, op. 37, mapa 191, dosar 39, f. 4). Ibidem, mapa 187, dosar 7, f. 54. Ibidem, mapa 191, dosar 39, ff. 74-81. RGANI, fond 5, op. 28, dosar 404, f. 26. Vezi, de exemplu, notele discuțiilor dintre funcționarii Ambasadei URSS `n Ungaria și diplomații iugoslavi, care au avut loc `n zilele congresului: AVPR, fond 077, op. 37

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
191, dosar 39, ff. 74-81. RGANI, fond 5, op. 28, dosar 404, f. 26. Vezi, de exemplu, notele discuțiilor dintre funcționarii Ambasadei URSS `n Ungaria și diplomații iugoslavi, care au avut loc `n zilele congresului: AVPR, fond 077, op. 37, mapa 187, dosar 7, ff. 148-149. Ibidem, f. 148. Ibidem, mapa 191, dosar 39, f. 76. Ibidem, mapa 187, dosar 7, f. 147. Ibidem, dosar 8. Ibidem, dosar 7, ff. 42-44. Ibidem, fond Sekretariata Ministra, op. 15, mapa 28, dosar 99

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
dosar 404, f. 26. Vezi, de exemplu, notele discuțiilor dintre funcționarii Ambasadei URSS `n Ungaria și diplomații iugoslavi, care au avut loc `n zilele congresului: AVPR, fond 077, op. 37, mapa 187, dosar 7, ff. 148-149. Ibidem, f. 148. Ibidem, mapa 191, dosar 39, f. 76. Ibidem, mapa 187, dosar 7, f. 147. Ibidem, dosar 8. Ibidem, dosar 7, ff. 42-44. Ibidem, fond Sekretariata Ministra, op. 15, mapa 28, dosar 99. Sovetskii Soiuz i vengherskii Krizis 1956 goda. Dokument`, redaktor` sostaviteli

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
notele discuțiilor dintre funcționarii Ambasadei URSS `n Ungaria și diplomații iugoslavi, care au avut loc `n zilele congresului: AVPR, fond 077, op. 37, mapa 187, dosar 7, ff. 148-149. Ibidem, f. 148. Ibidem, mapa 191, dosar 39, f. 76. Ibidem, mapa 187, dosar 7, f. 147. Ibidem, dosar 8. Ibidem, dosar 7, ff. 42-44. Ibidem, fond Sekretariata Ministra, op. 15, mapa 28, dosar 99. Sovetskii Soiuz i vengherskii Krizis 1956 goda. Dokument`, redaktor` sostaviteli E.D. Orehova, V.Т. Sereda, А.S.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
077, op. 37, mapa 187, dosar 7, ff. 148-149. Ibidem, f. 148. Ibidem, mapa 191, dosar 39, f. 76. Ibidem, mapa 187, dosar 7, f. 147. Ibidem, dosar 8. Ibidem, dosar 7, ff. 42-44. Ibidem, fond Sekretariata Ministra, op. 15, mapa 28, dosar 99. Sovetskii Soiuz i vengherskii Krizis 1956 goda. Dokument`, redaktor` sostaviteli E.D. Orehova, V.Т. Sereda, А.S. St`kalin, Мoskva, 1998, p. 53. Teza conform căreia lagărul socialist este condus de două țări, URSS și R.P. Chineză

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
n legătură cu evenimentele din Ungaria. I s-a spus că aceste publicații nu exprimă punctul oficial de vedere (vezi nota MAE URSS din 12 decembrie 1956, „Poziția Iugoslaviei `n legătură cu evenimentele din Ungaria”, AVPR, fond 077, op. 37, mapa 191, dosar 39, ff. 80, 97). Mai trebuie spus că `n pofida acțiunilor puterii, ziarul iugoslav de limbă maghiară Magyar Szo, care apare la Novisad, s-a răsp`ndit suficient de mult, populare fiind și emisiunile `n limba maghiară ale

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
pp. 89-92. Ibidem, pp. 149. Vezi nota discuției lui Gero cu Andropov, din 23 iulie. Sovetskii Soiuz i vengherskii krizis 1956 goda, ed. cit., p. 205. Nota „Despre situația relațiilor ungaro-iugoslave” din 23 august 1956. AVPR, fond 077, op. 37, mapa 191, dosar 39, ff. 71-72. Vezi informația similară a Ambasadei URSS din Ungaria, din 10 august, despre vizita lui Kurimszki la Tito: Sovetskii Soiuz i vengherskii krizis 1956 goda, ed. cit., pp. 228-231. Top secret. Magyar-jugoszlav kapcsolatok 1956, Budapest, 1995

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
al lui Himmler. El a păstrat relații bune cu Berger chiar și după moartea soției sale `n 1942 și recăsătorirea cu fiica șefului țăranilor germani din România, Kaufmess („Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401,Mapa Stalin, op. 2, dos. 94, ff. 184-192. Vezi și Vasile Ciobanu, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni. 1918-1944, Editura Hora, Sibiu, 2001, pp. 236-238; Perry Biddiscombe, art.cit., p. 195; Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena. Istoria Mișcării Legionare

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
populației majoritare, ca și `n diverse sectoare ale administrației românești. `n 1940-1941 `nsărcinatul SD `n România fusese Bollschwing, pe care `n primăvara anului 1941 l-a schimbat Auner („Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401, Mapa Stalin, op. 2, dos. 94, ff. 191-195). Ibidem, ff. 196-198. Pentru viitorul guvern progerman erau avuți `n vedere: Valer Pop - prim-ministru; Horia Sima - vicepremier; generalul Dragalina - ministru de Război; Manoilescu - ministrul Economiei. H. Sima a fost de acord cu

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
radio Proclamația Gărzii de Fier către poporul românesc, Arhivele Naționale Istorice Centrale - `n continuare: ANIC -, fond „Ministerul de Interne - Diverse”, dos. 10/1944, ff. 55 (f.v.), 65 (f.v.); „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, f. 199. Horia Sima, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit”, loc.cit., p. 72; Idem, Guvernul Național Român de la Viena, ed. cit., pp. 20-21. Ibidem, p. 21. Idem, „Pentru ce am pierdut războiul din

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
de Fier spre re`nvierea României. `nsoțită de o Cronologie privind Istoria Mișcării Legionare și de Nae Ionescu: Fenomenul Legionar, Editura Roza V`nturilor, București, 1993, p. 185. „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 200-201. Vezi și Faust Brădescu, op.cit., pp. 178-179. Faust Brădescu, op.cit., pp. 178-179. Arthur Phleps era originar din Transilvania (sas), fost ofițer de stat-major `n armata austro-ungară, `ncadrat `n armata română `n 1919, comand

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
n istorie, Editura Militară, București, 1995, pp. 198-199; Alesandru Duțu, `ntre Wehrmacht și Armata Roșie. Relații de comandament româno-germane și româno-sovietice (1941-1945), Editura Enciclopedică, București, 2000, p. 228. „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, f. 200. Ibidem, ff. 201-202. Eugen Bantea, op.cit., pp. 49-51. Ibidem, p. 53. Vezi și Perry Biddiscombe, art.cit., p. 197; Jean Nouzille, art.cit., p. 196; Victor Ionescu, art.cit., p. 78. Cornel I.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
267. Au existat divergențe `ntre Hitler și Himmler cu privire la evacuarea etnicilor germani din Banat, regiune `n care la `nceputul lunii septembrie 1944 trupele sovietice `ncă nu ajunseseră; vezi „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 201-202. Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena, ed. cit., pp. 27-29; Filon Verca, Exilul amar, vol. II, ediția a II-a, urmare la Parașutați `n România v`ndută, Editura Ionescu, Caransebeș, 2000, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
B`rlădeanu, Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Vitalie Văratec, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 1997, p. 160 (document de la GARF, fond 9401, op. 2, dos. 94, ff. 154-158). „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 203-205. Există o inadvertență `ntre cele spuse de Schmidt `n interogatoriul luat de sovietici pe 22 martie 1945 și ceea ce nota Sima `n memoriile sale. `n condițiile interogatoriilor KGB, șeful GEG a afirmat că

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
p. 11; Nistor Chioreanu, „Interviu acordat lui Ovidiu Guleș, director al publicației Gazeta de Vest (Timișoara, februarie 1993)”, `n Gheorghe Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, op.cit., pp. 337-338; „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 205-206. ASRI, fond „D”, dos. 909, f. 120; ibidem, dos. 144, f. 225; „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 205-206. Vezi

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 205-206. ASRI, fond „D”, dos. 909, f. 120; ibidem, dos. 144, f. 225; „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 205-206. Vezi și Cartea Albă a Securității, vol. I, p. 427 (document de la ASRI, fond „D”, dos. 909, ff. 56-71). Horia Sima amintea că parașutarea acestei echipe ar fi avut loc la `nceputul lunii

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
A.I. V`șinski `n România, ed. cit., p. 161 (document de la GARF, fond 9401, op. 2, dos. 94, ff. 154-158). ASRI, fond „D”, dos. 909, ff. 393, 679; „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 205-206; Horia Sima, op.cit., p. 27; Alexandru Popescu, op.cit., p. 305 (document de la Politisches Archiv des Auswärtigen Amtes, Band Inland II g 260). „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]