8,401 matches
-
ficțiunii, transmiterea în direct a realului și amestecul auctorial fac din N. primul prozator programatic postmodernist din literatura română. Scrise într-o epocă istorică dramatică, prozele lui sunt printre cele mai coerente și mai autentice documente de însoțire ale lumii marginale din anii ’80 ai secolului trecut. Totuși, tot acum, un mic volum de proze scurte, Și ieri va fi o zi, pare mai curând un subprodus al primei perioade a literaturii sale, poate cu excepția celei de-a doua secțiuni, unde
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
În criteriu de evaluare a sociologiei și sociologilor; Îngustarea câmpului de studiu și diminuarea resurselor alocate, culminând cu desființarea specializării universitare În disciplina la care ne referim - studiile de sociologie au fost golite de substanță sau condamnate la un statut marginal. De acest statut „s-au bucurat” mai ales studiile sociologice consistente sau inovatoare, fiind Îngropate - atunci, dar și acum (oare de ce?) - sub apăsarea de plumb a conspirației tăcerii. Una dintre explicațiile posibile ar fi că În acest domeniu s-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
secretari de stat și miniștri sociologi sau, mai bine spus, absolvenți de Sociologie. A devenit sociologia ca știință mai respectabilă? Înregimentarea politică a sociologilor nu le-a servit decât celor ce au făcut-o. În continuare sociologia are un ,,status marginal”. Se pronunță În legătură cu cercetarea sociologică, despre sondajele de opinie publică, de exemplu, persoane incapabile să facă vreo distincție Între ,,flatulația” și ,,fluctuația forței de muncă”. Se declară ,,sociolog” te miri cine pe motiv că, la un moment dat, scrie la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu câteva excepții, au un caracter nesociologic, ci politico-ideologic. Învățământul a fost reconsiderat pe baze comuniste. Sociologia a fost scoasă ca disciplină din Învățământul preuniversitar. În fapt, nici acum, după 15 ani de la Revoluție, sociologia nu a fost introdusă decât marginal În licee și menținută doar marginal În facultățile cu alt profil decât cel sociologic. Formarea universitară de sociologi a fost desființată. Ipoteza 1: Deși sociologia a fost „excomunicată” ca știință burgheză până la mijlocul anilor ’60, ea a continuat să funcționeze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nesociologic, ci politico-ideologic. Învățământul a fost reconsiderat pe baze comuniste. Sociologia a fost scoasă ca disciplină din Învățământul preuniversitar. În fapt, nici acum, după 15 ani de la Revoluție, sociologia nu a fost introdusă decât marginal În licee și menținută doar marginal În facultățile cu alt profil decât cel sociologic. Formarea universitară de sociologi a fost desființată. Ipoteza 1: Deși sociologia a fost „excomunicată” ca știință burgheză până la mijlocul anilor ’60, ea a continuat să funcționeze „În ilegalitate” Încă În perioada grea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
e „fundată pe marxism-leninism”. Dar aceste declarații au avut funcția mai degrabă de protecție politică, și nu de a descrie structura paradigmatică efectivă a practicii lor sociologice, deși nici paradigma marxist-leninistă nu poate fi exclusă ca fiind complet prezentă, dar marginal. Trebuie să fac o precizare aici. Eu nu mă refer la opțiunile politice ale sociologilor, eventualele lor credințe/conformisme față de regimul comunist, ci la practica lor efectivă. Declarațiile de adeziune la marxism-leninism și la programul partidului comunist ar fi putut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În complexul filosofico-ideologic comunist? În România, teoria lui Marx a pătruns Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar mai ales Între cele două războaie, În strânsă legătură cu mișcarea socialistă/comunistă. Din acest motiv, ea a avut o influență marginală asupra sociologiei românești, care s-a dezvoltat pe alte liniamente. După al doilea război mondial, o dată cu instaurarea comunismului, lucrările lui Marx și Engels au fost traduse aproape integral, doar În aparență au putut fi „citite” independent. În fapt, ele au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
avea un statut epistemologic ciudat. Dacă filosofia materialist-dialectică și istorică decurgea din textele clasice și putea fi deschisă unei anumite libertăți de interpretare, socialismul științific era un produs al „Înțelepciunii colective a partidelor comuniste”, În consecință neputând fi deschisă decât marginal opiniilor individuale. Din acest motiv, filosofia În țările comuniste a produs o cantitate mult mai mare și mai variată de lucrări, În timp ce socialismul științific s-a caracterizat printr-o producție individuală mai degrabă cu titlu de excepție - și acestea ofereau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale, nu au fost interesați de cercetarea empirică a acesteia. În sistemul comunist, tematica macrosocială fusese confiscată de ideologia mișcării comuniste, abordarea sa de către sociologie fiind periculoasă. Analiza societății globale capitaliste era Îmbibată de ideologia comunistă și, oricum, de interes marginal pentru sociologia românească. Iar În ceea ce privește analiza globală a societății comuniste, obiectul privilegiat și exclusiv al documentelor de partid reprezenta un teren minat, pătrunderea În acesta prezentând un risc politic capital. Evitarea tematicii macrosociale era condiția supraviețuirii sociologiei ca știință. Orientându
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dezvoltarea conștiinței comuniste, omogenizarea socială, constituirea clasei muncitoare, cooperativizarea În agricultură, omul nou, dezvoltarea suprastructurii socialiste, contribuția opiniei publice la construirea conștiinței socialiste. Primii ideologi care au Încercat să impună o orientare „curată” ideologic noii sociologii au eșuat În poziții marginale. Încercarea lui Miron Constantinescu de a patrona o sociologie marxistă a eșuat complet Într-un amestec de marxism dogmatic și proiect personal de utilizare a sociologiei În lupta sa politică În interiorul partidului. O asemenea tentativă a fost Însă rapid Înlocuită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologie urbană, anchete, organizații sociale) În cadrul Departamentului de Sociologie din Universitatea de la Chicago, mai ales În anii ’20-’30. Outputul cel mai semnificativ constă În dizertațiile care au avut o influență remarcabilă asupra disciplinei; anii următori au avut o influență marginală: s-au produs ajustări la nivelul conceptelor și măsurătorilor (Stinchcombe, 2000, 1761). Fraza lui Stinchcombe surprinde inclusiv o altă preocupare a lui Abbott: problematica celei de-a doua Școli de la Chicago, dacă este vorba despre o continuare a tradiției interbelice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acestuia au fost purtate de la Începuturile mediatizării sale până astăzi. Specific cărții este faptul că, iată, Într-un moment În care dezbaterea este de foarte mare actualitate, dar În același timp studiile internaționale se concentează tot mai mult pe ramificațiile marginale ale fenomenului (e drept, la fel de odioase ca și manifestările lui „centrale”), ea readuce În fața publicului nucleul dur al Holocaustului: Germania nazistă și teritoriile din Est anexate de aceasta În timpul războiului, cu modelul tipic al genocidului pe care istoria l-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nucleu” relativ stabil ar fi cel constituit de „grupul de la «Singapore»”, numit astfel după denumirea neoficială a unui local din Piața Rosetti, loc de adunare pentru libații, imortalizat în literatură de Tudor George, de pildă) - poeți și artiști importanți, alături de marginali nerealizați, dar cu o bună formație intelectuală, și care împărtășeau o chemare structurală către viețuirea în imediat, către frondă și refuz al înregimentării în limitele convențiilor filistine. Dintre cei de care a fost legat ori pe care i-a frecventat
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
Ideea europeană” ș.a. Cu Fleacuri criminale P. se exprimă, stilistic și tematic, pe coordonatele caracteristice pentru poezia optzecistă. Universul său mobilizează inventarul și anecdotica măruntă a vieții casnice. Nu în exclusivitate, căci li se adaugă câteva traiectorii și contexte sociale marginale, provizorii, nespectaculoase - navetismul, viața măruntă a gărilor obscure și a traseelor de autobuz lăturalnice, apostolatul didactic rural ( episod, de altfel cvasiobligatoriu în biografia și în textele majorității tinerilor scriitori din anii ’80), cârciuma (cea din anii ’90, dotată cu televizor
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
acele contexte teoretice în care luăm ca referințe teorii dezvoltate în relație cu și aplicabile altor realități decât cele efective, riscăm în cel mai bun caz să formulăm enunțuri autosuficiente și autoilustrative, adică saturate de coerență și consistență internă, dar marginale față de obiectul a cărui reconstrucție discursivă o promiteau. Când considerăm societatea postindustrială sau a cunoașterii, observăm cum ea se află în raporturi concomitente de continuitate și discontinuitate cu societatea industrială preconizată de „proiectul iluminist” al modernității inițiatoare și realizată în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se realizeze, eșecul sau succesul îi sunt atribuite de ceilalți și de societate cu tot mai multă insistență. Când încearcă să se organizeze în structuri transindividuale, cum o fac pensionarii în partide proprii sau muncitorii în sindicate, succesele acestora sunt marginale, forța de mobilizare colectivă este minimă, tensiunile dintre structuri devin atât de mari, încât le conduc la disoluție. Ambiguitatea constituirii și manifestării inegalităților se retrage doar în contextul afirmării tot mai puternice a individului ca entitate responsabilă de propriile proiecte
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
arhipelaguri, chiar continente sociale ale identităților agregate. Diferențele dintre identitățile individuale apar astfel ca urmare a agregării celor similare și ca diferențe identitare de tip social. Formele cele mai reprezentative ale acestor diferențe identitare sunt inegalitățile subiective dintre instalați și marginali sau excluși, dintre dominanți și dominați, dintre avuți și săraci, dintre cei care au un loc de muncă și șomeri, dintre cei cu „capital relațional” și cei izolați și însingurați etc. Abundența și diversitatea resurselor (economice, culturale, relaționale, de calificări
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individuală în spațiul social, care sunt complet diferite de cele trăite anterior. Schimbările sunt atât de rapide, încât este greu pentru orice individualitate să le urmărească și să se adapteze cu ușurință, mai ales dacă spațiul este sau a devenit marginal. În al doilea rând, schimbările instituționale și culturale sunt profunde și radicale. Starea de anomie domină: noile reguli și coduri instituționale sunt prea puțin comprehensibile, pe când cele vechi sunt când blamate, când marginalizate. Luana Pop a demonstrat că... ... valul instituționalizărilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu-i loc pentru fantezie, emoție sau căutare. Politizarea administrației prin schimbarea șefilor îi face și mai puțin productivi și mai înghețați într-o identitate instituțională. În sfârșit, celor mai săraci nu le rămâne decât identitatea stigmatului de excluși sau marginali, care îi încarcă adesea cu ura neputinței. Aceste ultime două categorii se fixează individual și social în identități prefabricate, ce îi postează în arii precare ale individualizării. Lipsiți de reflexivitatea propriei construcții, rămân cantonați subiectiv într-o stare a lipsei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
piață. Rezultatul a fost unul dramatic: populația activă s-a diminuat și cea dependentă a crescut, astfel că am ajuns să riscăm a deveni o țară cu o mare rată a dependenței. Cum pensiile n-au fost decât cu totul marginal actualizate cu ritmul inflației și al costurilor produselor de bază, pensionarii, atunci când au avut șansa, au devenit dependenți de copii. Efectul acestei dependențe se relevă și în alt plan: tot mai multe familii mai tinere investesc sume mari în educația
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ai schimbării Factorii aleși pentru a explica schimbările din învățământul superior cred că ar trebui să aibă trei caracteristici: centralitate (să se afle sau să fie asociați cu sectoare constitutive fundamentale ale unei societăți), intensitate (efectele lor să nu fie marginale, ci să aibă acea forță care poate orienta în direcții diferite constituirea instituțiilor) și convergență (factorii identificați să aibă efecte cumulative). În continuare, voi admite că factorii ce îndeplinesc aceste trei condiții de selecție sunt următorii: 1. tendințele demografice și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
observațiile la scene din cotidian, reluând temele predilecte: iubirea eșuată, singurătatea, moartea și boala, ca în Iubiri contemporane și Doamna Voltaire. Către acest spațiu se concentrează efortul artistic al autorului, celelalte realizări satirice, fără a-și pierde din incisivitate, devenind marginale (Elegie la pomana porcului). Intrigile schițelor dobândesc profunzime, încărcându-se de gravitate, ironia lasă loc sarcasmului ori zâmbetului trist. Bătrânul neputincios din Nescafé, căruia familia nu îi mai acordă nici o atenție, așteptându-i moartea și strângând, pentru noua viață de după
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
lui M. a atras atenția abia romanul Haimanaua (1994), mostră de realism dur, frust și furios, articulat din perspectiva intenției de a da o replică realității oficiale din ficțiunile perioadei 1947-1989. Narațiunea se încheagă din confesiunea pe sărite a unui marginal, Radu Tristu, crescut într-o casă de copii și adoptat apoi în familia unui înalt demnitar comunist, în care rămâne totuși un corp străin. Ratarea pe toate planurile - socială, afectivă - a personajului, motivată de mediu, dar și de un anumit
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
Imperiului Bizantin, țiganii se vor răspândi treptat în bazinul Mediteranei, începând cu țările Balcanilor. Având meserii tipic nomadice (căldărari, fierari, potcovari etc.), ei au manifestat un generos apetit pentru muzică și divertisment. Țiganii se individualizează ușor, păstrând pretutindeni statutul de marginali. Multă vreme, Boemia le-a fost în Europa un ținut favorabil. La finele veacului al XV-lea, țiganii se găseau în Portugalia și Spania, Franța și Anglia, iar la începutul secolului al XVI-lea ei ajung și în Danemarca, Suedia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
multă atenție. Laborator al psihologiei sociale, eseul filozofic privilegiază raportarea oblică la totalitatatea experienței. Mai mult decât un simplu capriciu al oamenilor de litere, eseul și jurnalul răspund nevoii tot mai intense de a înregistra alteritatea. Impresii de călătorie, note marginale, prefețe ori introduceri- toate acestea exprimă eforturile de tatonare ale modernității în relația cu străinul. Multiplicarea exponențială a datelor cunoașterii amână momentul sintezei. O nouă conștiință istorică, ce după Cristofor Columb trebuie să recunoască vastitatea necunoscutului, suferă emoțiile întâmpinării celuilalt
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]