2,991 matches
-
deci de raporturi personale, înseamnă urmărirea unei reverii individual (o simplă cronică a cotidianului este poate singura posibilitate de observație). Problema devine deosebit de sensibilă când vine vorba de studii privind dezvoltarea regiunilor în care raportul comercial e încă embrionar: irealismul mascat de o formă pseudoștiințifică se manifestă în toată libertatea, iar rezultatele practice care pot fi extrase din aceste studii sunt nule. Cum spuneam mai sus, raportul de paradă se situează între aceste două principii de organizare: Rămânem mereu în limitele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
stare aproape pre natală, embrionară În care viața nu era despărțită de conștiință, În care nu exista libertate, păcat, dramă.” (). Moartea Înseamnă găsirea ,,centrului”, descoperirea realității absolute - acel ,,principiu ontologic ce precede și transcede individul”. În ,,La țigănci” simbolurile sunt mascate de vorbe banale. Faptul, de pildă, că Gavrilescu, coborând dintr-un tramvai pentru a se Întoarce pe strada Preoteselor, Întârzie să ia tramvaiul În sens contrar, Începe să dea de bănuit. Vorba pe care el o aruncă: ,,Prea târziu! Prea
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
300 ml apă distilată). Tulpinile producătoare de material amiloid vor prezenta reacții de culoare variind în intensitate de la albastru la purpuriu spre verde. La unele genuri, când se sintetizează cantități relativ mari de glicogen, culoarea cafenie tipică pentru glicogen poate masca slab reacția amidonului. În situația în care rezultatele par suspecte, eprubetele se păstrează la temperatura camerei câteva ore sau peste noapte. După acest interval, culoarea cafenie dispare în timp ce culoarea albastră indică prezența materialului amiloid. 4.2.4.6. Testarea surselor
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
vreo putere deschisă. Nu ascultă pe nimeni și exercită o presiune supărătoare/incomodă asupra noastră, colegi sau conducători. Ei sunt, în general, sensibili la complimente, au probleme cu ego-ul. În fapt, simt că nu și-au găsit încă locul. Își maschează slăbiciunea, senzația de inutilitate, lipsa de respect față de sine și față de alții printr-un aparent sentiment de superioritate. Și ajung chiar să creadă aceasta (idem, p. 51). Micii dictatori își bagă nasul peste tot, vor să știe tot ce se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
apărând în această operă tentația halucinantului, instalarea în nenorocire și acceptarea ei ca pe un lucru firesc, presimțirea, angoasa dezastrului, subiectivitatea autorului, atracția pentru stările limită convertite fantastic, prin intensificarea suprafirească a șocului insolit, dorința de mister, substituția enigmatică (realitate mască), transfigurarea ambianței. Așadar, făcând o sumară analiză a operelor fantastice din literatura română ajungem la concluzia că unul dintre cei mai mari importanți autori de proză fantastică rămâne cu siguranță Ion Luca Caragiale, căci el apare ca un fin observator
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
s-a deschis radical. Abordarea actuală a elitei, de tip măsură provizorie, nu este durabilă pe termen lung. În general, "semnele potrivit cărora China se transformă sunt tot mai clare. Dacă îi analizăm identitatea națională, vom descoperi fisuri și presiuni mascate de multă vreme de hotărârea oficialilor de a menține mitul unității naționale" (Segal, 1994, p. 54). Confruntată cu această situație complicată, China s-ar putea orienta în câteva direcții diferite. Nu trebuie să excludem o orientare către neoconservatorism și nici o
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
integrarea într-un ansamblu combinând trei aplicații și trei orientări: formarea legăturii sociale, egalitatea redistributivă, unanimitatea reconciliatoare. • Universalismul cultural: principiul general Fundamentul general al valorilor constă în primul rând în afirmarea "universalismului cultural", a cărui proprietate este aceea de a masca seria de opoziții produse de limbaj și transpuse în practici: inegalități/diferențe; cultură de elită/cultură de masă; cultură dominantă/cultură populară; cultură burgheză/cultură muncitorească. Universalismul cultural maschează, prin decizie voluntară, distanțele sociale, diferențele de adaptare și pe cele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în afirmarea "universalismului cultural", a cărui proprietate este aceea de a masca seria de opoziții produse de limbaj și transpuse în practici: inegalități/diferențe; cultură de elită/cultură de masă; cultură dominantă/cultură populară; cultură burgheză/cultură muncitorească. Universalismul cultural maschează, prin decizie voluntară, distanțele sociale, diferențele de adaptare și pe cele legate de utilizările bunurilor și serviciilor culturale. Ceea ce înseamnă că omogenizează, în reprezentări, diferențele sociale. Școala este în centrul acestei ambivalențe: ea se reclamă oficial, prin laicitate, de la acest
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1994). Religia este în același timp economică în scopuri și simbolică în mijloace. Ea depune un efort de "transfigurare" a relațiilor economice și a raporturilor de dominare (legături afective, fraterne, charismatice), și asta prin jocul unui cuvânt care eufemizează sau maschează o realitate "obiectiv" fondată pe interes. El vorbește de o "alchimie simbolică". Adevărul acțiunii religioase este că are două adevăruri: adevărul economic și adevărul religios care îl neagă" (1994, capitolul IV: "L'économie des biens symboliques"). Autonomizarea câmpului (religios) se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
În plus, Bourdieu scrie că orice acțiune este interesată și animată de calcul: ea este "obiectiv economică" (1994, p. 209). Totuși, unul dintre secretele funcționării socialului în cele mai multe câmpuri de activitate (religios, artă, familie, iubire, prietenie etc.) este de a masca față de alții (rea-credință) și/sau față de sine (refulare) acest spirit de calcul. Jocul social constă în a produce condițiile pentru necunoașterea acestei dimensiuni economice și a convinge că acțiunea se bazează pe adevărul angajării. Aceasta este întreaga diferență față de economism
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
precum și per-siflări la adresa comunității evreiești bucureștene. Poporul român este unul epic, liric, dra-matic. Conversația este aproape un viciu, pasiu-nea istorisirii are o lungă tradiție. Ziare, televiziune., telefoane mobile, puzderie, dar avem chiar atâtea lucruri de spus? Nu. Emisia sonoră compactă maschează un enorm vid de sens (citându-l pe A. Pleșu). "Etiologia" zvonurilor nu este străină de aceste defecte. Ziaristica pare la îndemâna oricui; de fapt, este vorba de o puzderie de impostori zeloși, agresivi și inși ce maculează profesia de gazetar
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
o înțeleg, ceea ce înseamnă să o integrez în viața mea, depășind-o ca "motiv cultural". Dionysos le-a revelat grecilor hăul pe care era așezată viața noastră, caracterul cumplit al existenței, și, ca să-i poată face față, grecii l-au mascat cu lumea de forme frumoase ― compensatorii și terapeutice ― de tip apolinic. Polaritatea dionisiaco-apolinică a vieții eline era expresia unei strategii care se mișca între adevărul teribil și iluzia menită să-l facă suportabil. Tragedia era chemată să ridice la răstimpuri
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
absolut al imaginilor îndelung vernisate, misterioase și melancolice. Numai că bucuria taclalei, aparența dăruirii integrale în ceremonialul petrecerii, indiscreția trăită și justificată ca refuz al ipocriziei, în sfârșit, senzația pe care o lasă neavizaților că trăiește ca o mănușă întoarsă, maschează de fapt un eu distant, enorm de pudic și lesne de rănit. De aceea, când scrie, se evită și tot ce își are originea în intimitatea ființei lui este deturnat către un registru impersonal. Jurnalul de la Tescani este un concentrat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
neavizat imaginea unei biblioteci este cel mai adesea o capcană, o entorsă, Ersatz-ul unei împliniri culturale, cortina trasă peste o impostură. Situată în regiunea incertă dintre ustensil, trofeu, decorație și mărturie, biblioteca, asociată cu posesorul ei, poate deopotrivă dezvălui și masca: un tic cultural, traseul unei formări, o aspirație îngropată, direcția unei pasiuni, bulimie, lene sau prostie, un proiect amânat la nesfârșit, un crez prăbușit. În sine, o bibliotecă nu garantează nimic. Ea sugerează doar, atunci când e anume arătată, o respectabilitate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai mult autoriului său decât celor persiflați prin el. Nu râdeți, domnilor delepturariu; pentru că secațiunea sa de pe - alocurea e oglinda domniei - voastre proprie; nu râdeți de nihilismul său, pentru că e al dv. Și dacă e vorba pe masca jos! apoi masca jos de la toți și de la toate, astfeli încît fiecare să-și vadă în fundul puținătăței sale. Dacă apoi lepturariul a esagerat în laude asupra unor oameni ce nu mai sunt, cel puțin aceia, mulți din ei, au fost pioniri perseveranți ai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
violență perceptibilă numai pentru victimele ei "obișnuite", profesorii bruscați în liceele de elită (Testanière, 1967). El arăta, de asemenea, că acestui tărăboi tradițional, autorizat ca un ritual de defulare, îi urma un "tărăboi anomic", consecință a masificării învățământului, incapabilă să mascheze caracterul inegalitar al sistemului școlar. La fel, lucrările lui Bourdieu și Passeron (1970) sau Grignon (1970) arătau puternica opoziție față de școală a tinerilor din clasele populare, opoziție ce putea merge până la violență. În anii optzeci, câteva lucrări scrise de pedagogi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Braziliea se clasează pe locul 73 din 177 de țări după Indicele de dezvoltare umană, un indice compozit bazat pe longevitate sau speranța de viață la naștere, cunoștințe (alfabetizarea adulților și nivelul mediu de instruire) și venit. Acest nivel mediu maschează disparități excepționale între zone: Brazilia nu este o țară săracă, ci o țară de săraci, astfel rezumă uneori brazilienii înșiși situația. În țara aceasta, unde tocmai am petrecut aproape un an, după mai multe șederi de-a lungul a șapte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și economice în care apare violența din mediul școlar. Două critici sociopolitice Puneam problema în introducere: dorința de a ști cine se manifestă în jurul violenței din școală în particular și al delincvenței juvenile în general este oare un alibi științific mascând dorința de a-i pedepsi pe cei care agită opinia publică și oamenii politici? Vorbind pur și simplu despre această violență nu jucăm oare jocul periculos de a justifica o viziune surescitată care cere în gura mare toleranță zero? Acesta
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a cărții lui Poupeau îl va uimi, fără îndoială, pe cititorul din afara Franței, căci vântul antipedagogic care suflă în Franța este greu de imaginat în alte țări. Ideea este că științele educației ne împiedică să gândim problemele reale ale școlii, mascând caracterul construit social. Experții în școală care sunt cercetătorii din această disciplină și îndeosebi echipa de la Paris-VIII ar fi supuși, potrivit acestui autor, unei analize administrativ corecte a lucrurilor, care justifică o viziune reformistă voluntaristă a disfuncționalităților școlare, fără o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
organizată și coerentă a realului. E una dintre cele mai frumoase "relatări" experte care s-au dat în sfera publică. Se adresează înțelepciunii populare și poate alimenta discursul politic prin înțelegerea nemijlocită pe care o degajă. O dată în plus, se maschează ceea ce spun cu adevărat cercetările despre incivilitate. Ideea nu-i că unei singure dezordini îi corespunde numaidecât o derivă spre infracțiune și că totul trebuie reprimat (de altfel, textul original pune metafora la plural, e vorba de geamuri sparte: broken
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Sud sau "un" Nord. Astfel, lucrările lui Blaya (2001) despre Anglia au arătat că implicarea comunității din apropiere este o explicație majoră pentru performanțele acestei țări în combaterea violenței. În plus, o "țară" este o scară de analiză uneori insuficientă, mascând importante disparități locale. În cercetările efectuate în Djibouti, diferențele între școlile de la același nivel social rămân mari, cum vom vedea mai departe, referindu-ne la "pedeapsa corporală". De fapt, este vorba de combinarea unor factori individuali, locali și macrosociali într-
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sisteme de desemnare care, dacă nu întotdeauna au de-a face cu Codul penal, țin de regulament 40. Această categorie de elevi reprezintă, în medie, 2,2% din efectiv, în diferitele noastre anchete (procedură de clasificare automată). Dar această medie maschează disparități importante între școli: proporția acestui tip de elevi variază de la 0% la 11%, după caz. Această inegalitate e puternic corelată social; "nucleele dure" apar de două ori și jumătate mai numeroase în zonele de educație prioritară și sunt de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acestei probabile scăderi a victimizărilor îi corespunde un respect sporit între elevi. Creșterea este și aici sensibilă, de la 53,6% dintre elevi simțindu-se respectați de colegi în 2000 la 63% în 2003. Limitele unei ameliorări Această ameliorare medie nu maschează totuși unele disparități? Într-adevăr, ameliorării din anumite școli îi poate corespunde o deteriorare în altele. Mai exact, există o diferență între școlile situate în zone de educație prioritară (ZEP) și celelalte? Vom compara evoluția între școli în 1995, 2000
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
relațiilor cu ceilalți adulți, care atinge un nivel egal cu al școlilor din afara ZEP. Se poate nota așadar, în școlile elementare din ZEP, o ameliorare netă a relațiilor elevi-adulți între 1995 și 2003 ușoara deteriorare a primului item neputând să mascheze această ameliorare. La nivelul sentimentului de securitate (itemul violență), situația a rămas stabilă. Această ameliorare nu trebuie să mascheze, totuși, persistența unei inegalități între școlile din ZEP și celelalte. Deși în școlile situate în zone de educație prioritară rezultatele privitoare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școlile elementare din ZEP, o ameliorare netă a relațiilor elevi-adulți între 1995 și 2003 ușoara deteriorare a primului item neputând să mascheze această ameliorare. La nivelul sentimentului de securitate (itemul violență), situația a rămas stabilă. Această ameliorare nu trebuie să mascheze, totuși, persistența unei inegalități între școlile din ZEP și celelalte. Deși în școlile situate în zone de educație prioritară rezultatele privitoare la climatul școlar s-au îmbunătățit și se apropie de cele ale școlilor obișnuite, ele au, în medie, rezultate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]