1,494 matches
-
și colectiv determinat. Din acest punct de vedere, propaganda PCR nu ezita să aducă în prim plan "antiumanismul" existent în societățile occidentale, caracterizate de un pragmatism îngust și individualism exacerbat, având efecte atomizante asupra ansamblului social ("Umanismul..." în Probleme ale materialismului dialectic...: 1977, 385-393). "Formarea personalității umane multilateral dezvoltate", pentru a finaliza argumentul, nu era nici inteligibilă și nici fezabilă decât în cadrul ideologic al leninismului romantic, înțeles aici prin conceptul de umanism socialist, așa cum acesta fusese redefinit după 1971. Numai așa
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ceaușescu) înarmat cu "vigilență revoluționară" și posedând "conștiință socialistă", și neezitând să se pună la dispoziția partidului, implicit a lui Ceaușescu, oricând, oricum și oriunde, atât în țară cât și în afara ei (vezi "Creșterea rolului științelor sociale..." în Probleme ale materialismului dialectic...: 1977, 368-375). În accepțiunea lui Octavian Fodor, "Automodelarea" și "zidirea interioară" reprezentau principalele coordonate ale spiritualității "omului nou". "Zidirea interioară" are rolul de a izola subiectul de ideile și tentațiile tipic "burgheze", procesul desfășurându-se în cadrul unui elan revoluționar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
transformate din instrumente de cercetare empirică având rol declarat emancipator în arme de luptă pentru care practica socială nu mai reprezenta reperul absolut, ci inamicul care trebuia modelat în numele unor principii pseudoreligioase și pseudoștiințifice, așa cum a demonstrat Alain Besançon (1993). Materialismul istoric al lui Marx, originat din activitatea socială propriu-zisă, și care confirma sau infirma evaluările teoretice ale autorului, acestea modificându-se în consecință este abandonat în cazul leninismului, în special în cazul leninismului post-revoluționar, în numele materialismului dialectic. Acesta nu mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
demonstrat Alain Besançon (1993). Materialismul istoric al lui Marx, originat din activitatea socială propriu-zisă, și care confirma sau infirma evaluările teoretice ale autorului, acestea modificându-se în consecință este abandonat în cazul leninismului, în special în cazul leninismului post-revoluționar, în numele materialismului dialectic. Acesta nu mai reprezintă un produs al practicii și experienței, exercitând asupra lor un rol regulativ, ci este independent în raport cu realitatea empirică, pe care își propune să o constituie și reconstituie în conformitate cu propriile aspirații ideologice (vezi Kubálková, Cruickshank: 1980
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fundamentale ale activității de partid și de stat, București, Editura Politică, pp. 65-73. "Creșterea rolului științelor sociale în procesul de educare și formare a omului nou, constructor conștient și devotat al socialismului și comunismului în România" (1977), în Probleme ale materialismului dialectic și istoric și ale rolului științei și tehnicii în progresul economico-social al țării, București, Editura Politică, pp. 368-375. "Declarația partidelor comuniste și muncitorești din unele țări socialiste" (Bratislava, 3. 08. 1968) (1998), în Pătroiu, Ion (coord.), Îngheț în plină
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Yugoslavia" (1979), în Jacobs, Dan, From Marx to Mao and Marchais. Documents on the development of communist variations, New York, Longman, pp. 133-144. "Rolul maselor și al personalității în istorie. Creșterea rolului maselor populare în epoca contemporană" (1977), în Probleme ale materialismului istoric și ale rolului științei și tehnicii în progresul economico-social al țării, București, Editura Politică, pp. 137-145. "Scrisoare adresată Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia de către participanții la întâlnirea de la Varșovia, din iulie 1968" (1998), în Pătroiu, Ion, (coord
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Inc., pp. 58-60. "Togliatti's speech on "polycentrism" to the CC of the Italian Communist Party, June 24, 1956" (1967), în McNeal, Robert (ed.), International relations among communists, Englewood Cliffs, Prentice-Hall. "Umanismul și problematica omului contemporan" (1977), în Probleme ale materialismului istoric și ale rolului științei și tehnicii în progresul economico-social al țării, București, Editura Politică, pp. 385-393. "The Tito-Stalin Correspondence. March-June 1948" (1991), în Stokes, Gale (ed.), From Stalinism to Pluralism. A Documentary History of Eastern Europe since 1945, New York
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al capitalismului, București: Editura Partidului Comunist din România. Lenin, V. I (1946), Ce-i de făcut?, București, Editura Partidului Comunist Român. Lenin, V. I. (1958), Despre problema națională și național-colonială, București, Editura de Stat pentru Literatură Politică. Lenin, V.I. (1948), Materialism și empirocriticism note critice despre o filosofie reacționară, București, Editura Partidului Muncitoresc Român. Lenin, V.I. (1961), Despre construcția de partid, București, Editura Politică. Leonhard, Wolfgang (1979), Eurocommunism. Challenge for East and West, New York, Hold, Rinehart and Winston. Levy, Robert (1995
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
economică a României, 1918-1948. Dezvoltare, modernizare, europenizare, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană. Petcu, Ion (1994), Ceaușescu, un fanatic al puterii. Biografie neretușată, București, Editura Românul. Petre, C. (1968), "Rolul maselor și al personalității în istorie", în Borgeanu, C., et. al., Materialism istoric, București, Editura Politică, pp. 118-134. Petre, C.; Achim, I. (1968), " Conștiința socială și formele ei", în Borgeanu, C., et. al., Materialism istoric, București, Editura Politică, pp. 238-278. Petric, Aron et. al. (1981), Istoria României între anii 1918-1981, București, Editura
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
București, Editura Românul. Petre, C. (1968), "Rolul maselor și al personalității în istorie", în Borgeanu, C., et. al., Materialism istoric, București, Editura Politică, pp. 118-134. Petre, C.; Achim, I. (1968), " Conștiința socială și formele ei", în Borgeanu, C., et. al., Materialism istoric, București, Editura Politică, pp. 238-278. Petric, Aron et. al. (1981), Istoria României între anii 1918-1981, București, Editura Didactică și Pedagogică. Plehanov, G.V. (1961), Opere filosofice alese, vol II, traducere de către redacția Editurii Politice, București, Editura Politică. Pomper, Philip (1993
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mecanism de stat, în care se înscrie, ca parte organică, făurirea organelor de securitate, căile și mijloacele prin care a exercitat și exercită conducerea, îndrumarea și controlul acestora se remarcă printr-o reală originalitate, izvorâtă din aplicarea creatoare a principiilor materialismului dialectic și istoric, ale marxism-leninismului la condițiile concrete din România. Concepția și practica revoluționare ale partidului în acest important domeniu al revoluției și construcției socialiste reprezintă o contribuție de o inestimabilă valoare la îmbogățirea experienței privind făurirea noii orânduiri sociale
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
studiul novator al formelor conștiinței etc.) reclamă imperios schimbarea de paradigmă, căci avalanșa descoperirilor revoluționare 185TRAUMA ȘI SUFERINȚA nu mai pot fi ignorate și „măturate sub covor”, din fidelitate confortabilă și mioapă față de vechea paradigmă, cea newtoniano-carteziană. Ofensiva pentru detronarea materialismului obtuz și simplificator este cu atât mai legitimă și persistentă cu cât sub flamura acestei misiuni s-au înrolat nume de calibru științific, precum Albert Einstein, Niels Bohr, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, Ștefan Lupașcu, Fritjof Capra, Basarab Nicolescu, Richard Davidson
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
torul regatului Sakyas din nordul Indiei. În calitate de prinț al acestei regiuni în secolul al VI-lea î.Hr., Siddhartha a fost influențat de curentele de gandire ale vremii, de curente ascetice și vizionare, de mișc]ri filosofice de diverse orient]ri (materialism, scepticism, negativism, determinism și teism). De asemenea, era foarte intrigat de rigidit]țile castei, de practică sacrificiilor animale și de indiferență conduc]torilor cu privire la aceste aspecte. Ins] era cu mult mai intrigat de aspecte ale efemerit]ții condiției umane, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la Aristotel, ca reprezentând surse pentru o teorie etic] cu des]vârșire naturalist], în consonant] cu perspectivă lor global] extrem de științific]. Cel mai cunoscut din acest grup, de altfel puțin renumit, a fost Pietro Pomponazzi (1462-1525), care, ținând cont de materialismul s]u filosofic, de epistemologia să sceptic] și teoria etic] cvasiutilitarist], ar aprecia mediul filosofic contemporan ca fiind înrudit. În acest timp, în Peninsula Iberic], tradiția tomist] a persistat într-un grup de catolici neo-scolastici. Majoritatea afirmațiilor lor consistau din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
economic]. Marxismul clasic obiecteaz] c] într-o societate capitalist], noțiunea de „consimt]mânt informat” este contaminat] de nevoia profund] de supraviețuire economic]. Relat]ri despre „înțelegeri reciproce” și „beneficiu reciproc” ar putea fi iluzii rezultate în urmă falsei conștiințe a materialismului capitalist. Sexul este acceptabil moral numai dac] p]rțile se afl] pe o poziție de egalitate, nu sunt motivate (conștient sau inconștient) de nevoi economice și nu consider] însușirile care le alc]tuiesc drept simple obiecte - toate acestea necesit] eliminarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bazeaz] pe valori sau principii morale. Atacul lui Marx asupra moralei nu este un atac asupra „judec]ților de valoare”, ci o respingere a judec]ților morale specifice, mai ales a celor care implic] ideea de drept și dreptate. iii. Materialismul istoric Este concepția materialist] a istoriei c]ruia Marx îi atribuie „distrugerea moralei”. Materialismul istoric trateaz] istoria ca fiind împ]rțit] pe epoci, fiecare caracterizat] în principal prin modul s]u de producție. Un mod de productie const] dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atac asupra „judec]ților de valoare”, ci o respingere a judec]ților morale specifice, mai ales a celor care implic] ideea de drept și dreptate. iii. Materialismul istoric Este concepția materialist] a istoriei c]ruia Marx îi atribuie „distrugerea moralei”. Materialismul istoric trateaz] istoria ca fiind împ]rțit] pe epoci, fiecare caracterizat] în principal prin modul s]u de producție. Un mod de productie const] dintr-un set de relații sociale de producție, un sistem de roluri economice care ofer] control
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii și a luptei de clas], atunci este de așteptat că sistemele obișnuite de idei morale s] ia forma unor ideologii prin care luptă de clas] s] fie în același timp purtat] și ascuns]. În acest fel, Marx crede c] materialismul istoric a „distrus morală” dezv]luindu-i temelia ascuns] în interesele de clas]. Poate c] nu suntem surprinși s] îl vedem pe Marx atacând morală în felul acesta, dar putem crede c] atitudinea lui este exagerat] și inutil paradoxal], chiar dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ascuns] în interesele de clas]. Poate c] nu suntem surprinși s] îl vedem pe Marx atacând morală în felul acesta, dar putem crede c] atitudinea lui este exagerat] și inutil paradoxal], chiar dac] îi suntem recunosc]tori, de dragul argumentului, c] materialismul istoric este adev]rât. Unele percepții morale (că și respectul minim pentru viețile și interesele altora) par imposibil de influențat de c]tre clas], dar aparent aparțin unui posibil cod moral, deoarece f]r] ele nici o societate nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesele altora) par imposibil de influențat de c]tre clas], dar aparent aparțin unui posibil cod moral, deoarece f]r] ele nici o societate nu ar fi posibil]. Cum își poate dori Marx s] discrediteze aceste percepții său s] cread] c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc]rile de clas] au nevoie de moral], atunci aparent și clasa muncitoare are nevoie de ea. Cum poate Marx s] priveze proletariatul de o arm] important] în lupta de clas]? Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de aceste restricții. Misiunea istoric] a mișc]rii proletariatului este emanciparea uman]; dar orice ideologie, incluzând ideologiile clasei muncitoare, submineaz] libertatea distrugând transparență acțiunii. Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de materialismul istoric ca fiind indispensabil] pentru sarcina ei revoluționar] (MEW 19, p. 22, SW, p. 325). vii. Dreptatea Marx își completeaz] atacul împotriva clasei muncitoare moralizând cu o justificare a corectitudinii tranzacților economice. Corectitudinea tranzacților care au loc între agenții de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac], la o analiz] mai atent], descoperim c] nici nu vrem acest lucru? Ce se întâmpl] dac] descoperim c] interesul nostru se identific] cu cel al exploatatorilor? Ce anume, cu excepția moralei, ar putea contrabalansa acest argument? Un principiu fundamental al materialismului istoric susține ins] c] cea mai puternic] motivație uman], care explic] dinamică schimb]rii sociale, nu într] nici în categoria interesului propriu nici în cea a moralei. Marx consider] c] interesul propriu este un factor motivațional puternic, dar crede c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de periculoas] și de original] - mai ales de când, dup] cum am incercat s] susțin, este in acelasi timp o idee deranjant de bine motivat] în contextul concepției materialiste a lui Marx despre istorie. Totuși, chiar dac] nu suntem convinși de materialismul istoric, critică lui Marx asupra moralei ridic] întreb]ri care ne ridic] probleme. Pretindem noi c] înțelegem adev]rata semnificație social] și istoric] a standardelor morale pe care le utiliz]m? Putem fi siguri c] am mai accepta aceste standarde
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mari viziuni asupra schimbării sociale: o perspectivă sistemică 6 căreia Appelbaum (1970) îi asociază teoriile evoluționiste, teoriile echilibrului (funcționaliste), teoriile conflictualiste și teoriile ciclice, iar Sztompka (1993) îi asociază teoriile evoluționiste, neoevoluționiste (sau structural-funcționaliste), teoriile modernizării, teoriile ciclurilor istorice și materialismul istoric (sau teorii conflictualiste) în care accentul e pus pe structuri și rolul lor în schimbarea socială; și o perspectivă modernă, procesuală, dinamică sau constructivistă -, în care accentul e mutat la intersecția dintre structuri și capacitatea acțională a actorului social
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
libertatea individuală și autonomia 15, ce sunt legate de postmaterialism) și o dimensiune care ar reprezenta orientarea normativă (printre ale cărei trăsături se reliefează: suportul pentru familia tradițională, religiozitatea, aprecierea puternică a normelor sociale ș.a, ce sunt legate de materialism). Așadar am căutat ca valorile prinse în analize să se distribuie teoretic pe o axă tradiționalism deschidere la schimbare. Mai precis, avem în vedere suportul pentru: religiozitate, ideea de autoritate versus autonomie, intoleranță (față de devianți), (in)egalitate de gen (ca
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]