5,177 matches
-
cauză, problemele de calitate s-au înmulțit, iar tendințele de forțare a creșterii volumului producției au accentuat această tendință negativă. Partea pozitivă a situației a fost încurajarea indirectă a dezvoltării unor soluții alternative și a creativității personalului. Aceasta s-a materializat în numeroase invenții. Evoluția personalului firmei reflectă pe toate palierele concepțiile politicii socialiste, cu particularități românești. Implantarea în Săcele a însemnat transferul a 198 de oameni. Numărul lor s-a mărit la 900 în 1950, pentru ca apoi să crească în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
din decembrie 1989 a făcut necesară o muncă atentă, ordonată, echilibrată la nivel individual și bine corelată la nivelul ansamblului, ceva din care să rezulte „precizie”. Numele-emblemă a fost ales inspirat pentru a sugera o componentă semnificativă a misiunii firmei, materializată în produs și proces, dar a fost la fel de inspirat conservat la cele două modificări revoluționare de sistem. Dacă în al doilea caz păstrarea numelui a fost firească pentru conservarea imaginii de marcă, în primul caz păstrarea simbolului și fixarea numelui
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de lucru la Sibiu. Cu fiecare an care a trecut, experiența Metabras a crescut, ceea ce i-a permis să-și mărească patrimoniul, numărul de salariați, portofoliul de produse și clienți, ca și aria geografică de acoperire. Stabilizarea afacerilor s-a materializat și în construcția unui sediu complet nou în 1998. Alături de clădirile administrative, pe o suprafață de trei hectare se întind facilități de depozitare și producție. Construcția ultimei dintre ele a început în 2005 și se finalizează în 2006. Preocupările firmei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
există o „piață gri” înfloritoare. În România, afacerile din siderurgie au avut timp de zeci de ani o încărcătură politică deosebită. În epoca socialistă, producția de oțel pe cap de locuitor devenise o marotă a lui Ceaușescu. Aceasta s-a materializat în construcția unor capacități de producție în domeniul siderurgiei, ce sunt azi considerate disproporționate prin raportare la populația și standardele economiei românești. Afacerea investițiilor într-un combinat siderurgic gigantic la Krivoi Rog (Ucraina) este încă pe rol, după mai multe
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
afaceri, a numărului de clienți activi și a satisfacției acestora, a eficienței economice. Obiectivele de piață sunt asociate cu obiective legate de utilizarea resurselor, inclusiv a timpului. Caracteristicile actuale ale strategiei firmei sunt consistente și dau speranțe că se vor materializa în viitorul apropiat în performanțe care să se înscrie în tendința actuală. Probabil că ideea profundă a urărilor românești de Anul Nou, asociată zicerii „Tare ca fierul, iute ca oțelul,/ La anul și la mulți ani!” va deveni un slogan
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nu au implicații imediate în performanța financiară. Păstrarea „prospețimii” abordărilor manageriale este exemplificată de numeroasele subiecte care generează concepte și idei noi în practica firmei. Managementul riscului sau managementul talentului sunt, de exemplu, două domenii în care firma are preocupări materializate în elemente de structură organizațională. IV.9. Finanțeletc "IV.9. Finanțele" Analiza componentei financiare reprezintă partea cea mai tehnică a unui studiu de caz. „Miezul dur” poate fi reprezentat de situațiile bilanțului și contului de profit, exprimate într-o formă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
S-a constatat că partea tacită a cunoașterii reprezintă cunoașterea internalizată, cea pe care individul nu o conștientizează, dar care, asemenea unui aisberg, reprezintă partea nevăzută de 80-90% a cunoașterii. Cealaltă parte o constituie cunoașterea explicită, cea care se găsește materializată În documente, manuale, softwareuri, ghiduri etc. Acest aspect a fost pus În evidență Într-un studiu recent („The Dimensions of Tacit & Explicit Knowledge: a Description and Measure” - Michael A. Chilton, Kansas State University, USA, James M. Bloodgood, Kansas State University
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
puține dovezi că Împărțirea acestuia se face pe criterii echitabile Între cei trei mari actori: forță de muncă, stat și capital. Pe acest fond, se constată că profiturile obținute și bonusurile câștigate, În paralel cu adâncirea deficitelor, nu s-au materializat și În bunăstarea populației, creșterea calității vieții sau Îmbunătățirea condițiilor de mediu și a efectelor schimbărilor climatice. Foarte bine spunea marele economist Stiglitz despre acest „ersatz capitalism” (capitalism surogat) care nu a făcut decât „să socializeze pierderile și să privatizeze
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
repet, creșterea economică nu poate fi privită ca o cifră În sine, și atât. Dezvoltarea trebuie reflectată cât mai bine În calitatea vieții pe care o trăim și În libertatea de care ne bucurăm. Creșterea PIB-ului trebuie să se materializeze În creșterea standardelor de viață și să aibă un rol determinant asupra celor care muncesc, reducând pe cât posibil șomajul. O concentrare a analizelor de creștere doar asupra PIB-ului lasă de-o parte aspectele legate de calitatea vieții sau dezvoltarea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Desigur, o abordare cifrică a impactului unui model sau al altuia aduce o diminuare a riscului În ceea ce privește luarea deciziei. Totuși, raportările statistice oferă un orizont destul de limitat asupra calității dezvoltării. Cheia o constituie armonizarea curentelor de gândire care să se materializeze În crearea unui vector de dezvoltare bazat pe folosirea intensivă a cunoașterii, decuplarea creșterii economice de folosirea resurselor naturale neregenerabile și redistribuirea justă a produsului, cu accent pe coeziunea socială. 2.2. Noul model Modelul neoclasic impus de economiștii Începutului
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
activitățile umane și schimbările suferite de Pământ. Au fost semnate numeroase acorduri internaționale de salvare a mediului Înconjurător, chiar dacă, de multe ori, acestea nu au fost respectate. Despăduririle, reducerea biodiversității și schimbările climatice sunt efecte ale acțiunii omului asupra mediului, materializate În deteriorări din cele mai grave. Activitățile industriale, agricultura, managementul apelor, transportul și chiar turismul au avut un impact nefast, fiind recunoscute ca principale cauze de schimbare climatică. Viitorul Pământului va depinde de modul În care ființa umană Înțelege să
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
vivendi al dezvoltării organizaționale pe care fiecare dintre părțile implicate Îl dorește cât mai bine exploatat, astfel Încât performanța instituțională să fie cât mai mare. Strategia de scoatere la lumină a cunoașterii tacite și a punerii ei În folosul organizației se materializează prin crearea a ceea ce se numește learning organization. „O organizație a Învățării are nevoie de oameni care, din punct de vedere intelectual, sunt curioși referitor la munca lor, adică aceia care se implică activ În activitatea proprie, cei care dezvoltă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
rol important și permite organizației să facă pași concreți pe drumul creării cunoștințelor; internalizarea - reprezintă transformarea cunoștințelor explicite În cunoștințe tacite ale organizației. Acest lucru presupune ca indivizii să identifice cunoștințele relevante pentru sine printre cunoștințele organizației. Această etapă se materializează prin interacțiunea dintre individ și grup. A Învăța prin a face, instruirea și practica permit indivizilor să acceseze „comoara” cunoștințelor grupului sau organizației. Cunoștințele explicite trebuie să fie Încorporate În activități și practici. Astfel, procesul de internalizare a cunoștințelor explicite
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
stagiu onthe-job-training, ceea ce va crea o platformă pentru o potențială afacere de succes sau consolidarea celei existente. Alte beneficii pot fi accesul la noi piețe, cooperare internațională și posibilități de colaborare cu noi parteneri de afaceri. Pentru Întreprinzătorul-gazdă, beneficiile se materializează În noi idei de afaceri, un nou impuls motivațional, dobândirea de cunoștințe În domenii neexplorate sau despre piețe neatinse. Este o colaborare win-win. Pe termen lung, este vorba despre multiple oportunități de cooperare, dobândirea de noi parteneri de afaceri, noi
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
neexplorate sau despre piețe neatinse. Este o colaborare win-win. Pe termen lung, este vorba despre multiple oportunități de cooperare, dobândirea de noi parteneri de afaceri, noi perspective pentru afaceri etc. Exemplul cel mai convingător este implicarea mea În acest program, materializată În 2009-2010 cu un stagiu de cercetare În Sardinia, urmat de un amplu program de implicare a specialiștilor italieni În sectorul prelucrării laptelui de ovine și caprine din România. Programul, desfășurat sub autoritatea Ministerului Agriculturii, a creat o punte a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
un mijloc specific de Împărtășire a cunoașterii, după metodele și criteriile enunțate În acest studiu. Avantajul este că, În urma unui astfel de program de mobilitate, se poate crea o rețea a cunoașterii, iar efectul acestor schimburi de cunoștințe poate fi materializat Într-un portal - platformă a cunoașterii, un univers real sau virtual interactiv, bazat pe experiențe personale trăite În mod real. De asemenea, programul poate fi continuat prin Întâlniri periodice tematice, sub formă de conferințe, sau la solicitarea expresă a unor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
deja efectuate de beneficiari și rambursate de Comisia Europeană) era de doar 7,37%. În ce privește proiectele aprobate, putem constata cu ușurință că fondurile au fost monopolizate de consiliile județene, deși nu aceasta ar trebui să fie Ținta de dezvoltare locală, materializându-se În proiecte cu impact mai mult electoral precum construirea de drumuri, dovadă În acest sens stând cifrele care arată că pe Axa 2 din POR au fost alocate proiectele cu sumele cele mai mari. În ceea ce privește reforma În sănătate, iată
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
transforme țărănimea Într-o forță reală, nu doar potențială de asigurare a sănătății viitoare a națiunii. Eugeniștii Își asumaseră ca imperativă necesitatea de a direcționa programele eugenice mai ales către țărănime, nu doar pentru a permite acestei populații să Își materializeze potențialul, ci și ca să contracareze tendința aparentă de migrație către oraș și factorii disgenici cu impact crescând la sate, de la alcoolism până la tuberculoză și sifilis. O altă preocupare importantă a eugeniștilor se lega de infuzia de politicieni profesioniști la sate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
preexistenței unor organizații ale căror resurse de comunicare și de leadership pot fi folosite. Realizarea obiectivelor mișcării solicită un important efort organizațional. Aproape întotdeauna acestea se realizează în cadrul unor structuri formale, adaptate la nevoile mișcării sau create special pentru aceasta, materializate în ONG-uri. Acestea preiau sarcini sistematice precum strângerea fondurilor, comunicarea publică, comunicarea în cadrul mișcării și stabilizează resursele de infrastructură minimale. Organizațiile mișcărilor sociale pot să fie înființate de jos în sus, prin inițiativa activiștilor, ori de sus în jos
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
etichetat drept periculos pentru entuziasmul inițial al oricărui proiect. Rezultatul este o spirală a tăcerii în care cei care anticipează dificultăți majore sunt tot mai puțin motivați să se exprime. În plus, de cele mai multe ori, situațiile de r. nu se materializează; prin urmare, nu se poate asocia o valoare de returnare a eforturilor de gestionare a r., ca în cazul oricărei alte investiții. De aceea, managerii tind să expedieze la capitolul „vedem atunci ce facem” gândul că s-ar putea întâmpla
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a situațiilor, de regulă, neașteptate, adică de transformarea r. necunoscute (situații care nu au fost anticipate) în r. cunoscute (situațiile deja luate în calcul, evaluate cantitativ și calitativ și ierarhizate). R. au două dimensiuni importante: 1. Probabilitatea de a se materializa. În managementul proiectelor și al programelor, evenimentului de r. i se asociază o probabilitate. Ea poate fi infimă (probabilitatea ca un cămin de bătrâni în construcție să fie dărâmat de o rachetă lansată accidental), medie (probabilitatea de a apărea un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituție de stat în sectorul privat) sau mare (probabilitatea ca un proiect de dezvoltare în Lumea a Treia să nu poată fi implementat din cauza lipsei personalului local instruit). 2. Impactul asupra proiectului. Orice r. are, în eventualitatea în care se materializează, un impact mai mic sau mai mare. De exemplu, faptul că nu se obține de la autorități aprobarea planului de construcție a unui cămin de bătrâni va avea un impact maxim care se poate dovedi fatal proiectului. Faptul că finanțatorul unui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
construcției, și se plătesc asigurări în caz de accident pentru mașinile implicate în realizarea unui proiect; - reducerea probabilității sau impactului r., prin întocmirea unor planuri pentru situații neprevăzute sau de contingență (care să fie puse în aplicare dacă r. se materializează). În plan economic, adesea aceasta se referă la crearea unui fond de rezervă pentru a face față unei eventuale defectări a unui utilaj și necesității de a cumpăra sau închiria altul. Coordonatorul unui program de dezvoltare socială ar putea, în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
face ca liantul destul de fragil setat de tranzacțiile economice să fie întărit, astfel încât să putem vorbi de o lume interconectată și interdependentă (într-un oarecare sens, putem afirma că ideea de ecumenopolis - „orașul mondial” - a lui C.A. Doxiadis este „materializată” în fenomenul de globalizare (vezi globalizare). Caracteristicile specifice ale globalizării fac referire la: Dezvoltarea spectaculoasă a sistemelor de comunicație și creșterea accesului la informație, mileniul al III-lea aducând cu sine comunicarea globală, în care toate țările interacționează din ce în ce mai frecvent
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
adaptate la realitățile actuale (ONU, de pildă), fie sunt încă în formare (OMC). Această slăbiciune a sistemului globalizat actual avantajează exponenții globalizării și deplasează centrul gestionării conflictelor la nivel național. Reacțiile la nivel național față de procesul de globalizare se pot materializa în consolidarea sistemului juridic, abordarea proactivă, stabilirea priorităților, refuz, dezvoltarea capacității instituționale. Consolidarea unui sistem juridic eficient care să fie în măsură să concilieze permanent pretențiile prezumtivilor actori și să fie capabil să se adapteze permanent la schimbările din afara spațiului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]