2,374 matches
-
în limbă) îl oprește pe romancier de la excese. Meritul literar provine din echilibrul păstrat între extreme. Senzorialitatea naratorului e copleșitoare și totodată reticentă. Procură delicii, fără să abuzeze. Istorii e proza unui artist, elegant și detașat, pe alocuri rece, meticulos, meșteșugar, care se lasă atras de spectacolul vitalității primare (și al reversului ei: degradarea), instinctuale, frenetice, din dorința (tot de natură artistică) de a estetiza trivialul și de a transfigura ordinarul. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Imnuri pentru nesomnul cuvintelor, București, 1966; Patimile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
de Leonid Dimov mai poate să ofere criticului doar șansa analizei. Ne mai rămâne să ne îndreptăm privirea nu atât asupra poetului, cât - în mai mare măsură decât până acum - asupra poeziilor sale. VALERIU CRISTEA Lucidă și fantasmagorică, operă de meșteșugar opioman, bâlci al deșertăciunilor și voluptăților, inepuizabilă lexical și monotonă stilistic, domestică și exotică, stăpânită de un duh balcanic, antonpannesc, în pofida geografiei ei fără frontiere, poezia lui Leonid Dimov este una din cele mai vii expresii ale barocului din întreaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
disponibilități avangardiste și a unei identificări dintre a scrie și a fi, acompaniate, chiar dacă nu întotdeauna în chip mărturisit, și de o conștiință „modernistă” a formei: dovadă frecventele tentative imnice și incantatorii de poet „inspirat” și „spontan”, dar și de meșteșugar (neo)baroc și manierist, fascinat de spectacolul metamorfozelor verbale, cu gust pentru performanțele de ingeniozitate combinatorie. ION POP Ilarie Voronca reprezintă o personalitate originală și complexă în cadrul primei avangarde; el, cu toate sinuozitățile manifestărilor sale, exemplifică perfect fie aspectul tipic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
atenția, că pepenele (asta reprezintă tabloul), pe măsură ce te uiți la el, În aceeași măsură va da senzație de coacere, de Împlinire. Așa și este. și ca să revin la ultima pânză: nu există nici o Îndoială că este făcută de mână de meșteșugar. O dovedește clar-obscurul. Deasemenea nu există Îndoială În privința autorului, gir fiind cuvântul prof. Tempeanu, patriarhul de la Buftea. Îl voi Înrăma cum se cuvine și de fiecare dată când Îmi voi opri privirea pe el, Îmi voi aminti de Dl. Eugen
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
463116 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/131924 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
și industrializare a laptelui, n.a.), Banca de Investiții, Stația C.F.R., I.R.A.V.I.C.O.P. (acronim pe care nu-l putem dezlega, n.a.), Banca Națională, Spitalul Unificat, O.C.L. (oficiul comerțului local, n.a.) mixt, Moara Grâul, Liceul nr.1, Sanatoriul T.B.C., Unirea Meșteșugarilor și altele”. Nu știm care mai erau „altele” dar presupunem că nu prea multe dacă luăm în calcul slabul proces de industrializare al orașului în anul 1966. Totuși, Baltă nu putea trece cu vederea două obiective foarte importante pentru oraș
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Dimitrescu - director, Întrepr. Textila Vaslui; Maria Ene - lucrător comercial, ICSAAP Bârlad; Viorel Hodorcă - lăcătuș mecanic, FUC Negrești; Teodor Loghin - maistru, șef secția Utilaj complex Huși; Ioan Lupu - director, IJGCL Vaslui; Constantin Moraru - maistru, ITA Vaslui; Tatiana Popa - confecționeră, Coop. Unirea meșteșugarilor Vaslui; Vasile Toma - maistru ACInd. Vaslui; Doina Trif - confecționeră, Întrepr. de confecții Bârlad. Alte cadre Doina Georgescu-Anton - director tehnic, Întrepr. de confecții Vaslui; Gheorghe Cimpoeșu - inspector șef, IGSIC Vaslui; Emil Cojocaru - inspector șef, Inspectoratul pentru protecția muncii; Zamfira Iuga - secretar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a unui toportârnăcop de aramă cu brațele în cruce, cu o lungime de aproximativ 4,7 cm (Pl. 65/10; 66/10). Unii cercetători atribuie acestor miniaturi o valoare spirituală, considerându-le piese votive, amulete, simboluri ale unei clase de meșteșugari sau, pornind de la interpretarea pieselor originale, însemne ale puterii (BOGHIAN 2004, 155; DUMITRESCU et alii 1954, 469; MARINESCU BÎLCU 1981, 71). În cursul cercetărilor de la Hoisești, în locuința numărul 3 a mai fost descoperită și o brățară de aramă cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
În secolele XVI și XVII se Înființează câteva școli În care cântarea bisericească era la loc de cinste alături de greacă, slavonă, citit și scris, dar Învățământul se reducea la o formă elementară. În școlile de pe lângă biserici, fiii neguțătorilor și ai meșteșugarilor Învățau noțiuni sumare despre alfabetul chirilic și muzica psaltică, de aceea În timpul lui Constantin Brâncoveanu numărul școlilor sporește. O deosebită Înflorire cunoaște școala de cântări de la București, Înființată de voievod, al cărei prim obiectiv era introducerea limbii române În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
medicamente. Dar unele funcții trebuau efectuate În amonte, și de asta se ocupa firma soției mele. (Cazul 14, Polonia) Am Început prin a lucra ca director al unei cooperative meșteșugărești la fratele meu. Este o firmă care face import-export pentru meșteșugari. Asta a fost pentru mine o școală de comerț exterior. A existat de la Început o Înțelegere Între noi ca eu să-mi creez propria Întreprindere, urmând ca ei să-mi cumpere serviciile, de exemplu, gestiunea, contabilitatea, negocierea de contracte. M-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Mesopotamia au format puternice orașe-state, cel mai cunoscut fiind Ur, biblicul Ur al caldeenilor, din care se spune că ar fi plecat Avraam în marea sa călătorie, dar mai existau și altele, toate bogate datorită pământurilor fertile (acum pustii), a meșteșugarilor pricepuți și negustorilor aventuroși. Negustorii aduceau materii prime, metale și piatră, pe care meșteșugarii le transformau în unelte, arme, bijuterii, statui și vase pentru folosința cetății sau pentru schimburi. Altarul lumii (Ur), ridicat zeului luminii Nanxa, în jurul anului 2100 î.Hr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
din care se spune că ar fi plecat Avraam în marea sa călătorie, dar mai existau și altele, toate bogate datorită pământurilor fertile (acum pustii), a meșteșugarilor pricepuți și negustorilor aventuroși. Negustorii aduceau materii prime, metale și piatră, pe care meșteșugarii le transformau în unelte, arme, bijuterii, statui și vase pentru folosința cetății sau pentru schimburi. Altarul lumii (Ur), ridicat zeului luminii Nanxa, în jurul anului 2100 î.Hr., ziguratul de Ur (piramidă în trepte), încă mai domină Irakul modern, un plan înclinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Acel stat a fost Qing; acesta a pus bazele unui stat autocratic, în care suveranul conducea cu ajutorul acelora care puteau transforma voința în realitate, să aplice legi riguroase introduse, aplicând o serie de reforme radicale, în scopul angajării țărănimii, comercianților, meșteșugarilor, într-o activitate productivă, în scopul îmbogățirii statului și al întăririi forțelor sale armate. În timpul dinastiei Qing (221-206 î.e.n.) s-a realizat crearea primului stat autocratic centralizat al Chinei act istoric, meritul revenind primului împărat al acestei dinastii. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
VIII-lea î.Hr. Societatea hitită era de tip feudal. Nobilii și prinții vasali administrau imperiul, în numele regelui, căruia, în cazul unui război, îi puneau la dispoziție contingente de oameni înarmați și care de luptă. Populația era alcătuită din oameni liberi, meșteșugari și negustori, stabiliți în orașe, din țărani, legați de pământul pe care îl cultivau, și din sclavi. Agricultura avea un rol însemnat în economia imperiului, cea mai mare bogăție provenea din dezvoltarea metalurgiei. Hitiții au inventat tehnica reducerii minereului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
japonezele efectuează în direcția propriei persoane, spre interior, și nu spre exterior, mișcările pe care le presupune munca, oare acest lucru nu se datorează predilecției lor pentru poziția ghemuit, care permite reducerea mobilierului la minimum ? în absența mobilierului de atelier, meșteșugarul nu se poate sprijini decît pe sine însuși. Explicația pare atît de simplă încît a fost invocată nu numai pentru Japonia, ci și pentru alte regiuni ale lumii unde se făceau observații analoage. La mijlocul secolului al XIX-lea, J.G. Swan
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
subiectului este centri fugă ; cea a Japoniei, centripetă, plasează subiectul la capătul drumului. Această diferență între atitudinile mentale este tocmai aceea pe care am văzut-o ieșind la iveală în modurile opuse de a folosi uneltele : asemenea mișcărilor pe care meșteșugarul le efectuează întotdeauna spre sine, societatea japoneză face din conștiința de sine un punct final. Ea rezultă din modul în care grupuri sociale și profesionale din ce în ce mai restrînse se încastrează unele într-altele. Prejudecății de autonomie a individului occidental îi răspunde
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
dezvoltării săpăturilor arheologice că cetățile mayașe nu se reduceau la niște reședințe regale sau la niște centre religioase. Erau adevărate orașe care se întindeau pe mai mulți kilometri pătrați și numărau zeci de mii de locuitori : seniori, aristocrați, funcționari, servitori, meșteșugari... de unde provenea hrana acestora ? De vreo douăzeci de ani, fotografia aeriană începe să ne aducă răspunsuri. În ținutul maya și în mai multe regiuni din America de Sud, despre care se credea că au fost ocupate de societăți foarte rustice, fotografiile făcute
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
le credeam dobîndite, că timpul e un bun care nu se găsește ușor și din care nu cîștigăm niciodată o cantitate suficientă... Vom trage de aici concluzia că cele două tipuri de societăți sînt ireductibile ? Dincolo de faptul că țăranii și meșteșugarii din țările numite dezvoltate au avut pînă nu demult o viziune despre lume și despre ei înșiși care nu se deosebea foarte mult de cea pe care o atribuim unor popoare exotice, relația dintre cele două tipuri de societate este
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Acțiunea asupra monedei metalice avea efecte identice cu acțiunea asupra monedei de hârtie. Îl avantajează pe cel care fabrică și pune în circulație banii și îl dezavantajează pe cel care folosește banii în procesul de vânzare-cumpărare, fie că este comerciant, meșteșugar sau agricultor. Moneda de hârtie fabricată în exces sau moneda metalică falsificată (tot o falsificație în exces!), produce transferuri de valoare nelegitime. Pentru a emite monede noi, oamenilor li se cerea astfel să-și aducă monedele pentru a fi topite
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
la Începutul secolului al XIX-lea <endnote id="(909)"/>. În 1833, de pildă, un oarecare evreu Moise „a Întocmit fabrică spre facere a tot felul de mătăsărie”. Documentele certifică o masivă influență venită din vestul Europei (Berlin, Viena, Paris). Anume meșteșugarii și comercianții evrei din Țările Române au fost implicați În aceste Întreprinderi de sericicultură, de fabricare a borangicului, dar și de prelucrare a acestuia (vopsitorie, croitorie etc.) <endnote id="(vezi 893, pp. 171-173)"/>. Bine documentat, prozatorul Mircea Cărtărescu a ținut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aversiunea lor față de gulerele albe” <endnote id="(107, p. 122)"/>. Într-o pseudo-cronică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Silviu Angelescu a rezumat În această privință mentalitatea românească din epoca premodernă : „Neguțătorul nu-i nici țăran să are câmpul, nici meșteșugar să facă vreun lucru văzut și trebuitor, nici cărturar să-i deprindă pe oameni care-s cele bune și frumoase ale vieții. Neguțătoru-i doar Înșelător nărăvit la trai bun, că nici soarele nu-l pârlește, nici ploaia nu-l udă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ocârmuitor de a nu „depărta neguțitorii jidovi” de pe moșii pentru că, prin activitatea lor comercială, aceștia erau „În folosul obștesc și al haznelii [= vistieriei]” <endnote id="(536, p. 386)"/>. Tot atunci, În 1844, autoritățile locale din Transilvania Îi lăudau pe evreii „meșteșugari cinstiți, liniștiți, utili”, a căror rămânere În târguri „este spre binele comunității și corespunde omeniei și interesului public” <endnote id="(535, p. 77)"/>. În aceeași epocă Însă, fiind deranjați de concurență, negustorii români cereau În scris domnitorului să le mărească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuie modificată, pentru că „nu dispunem de sufi ciente elemente pregătite pentru a le lua locul [specialiștilor evrei]”. În aceste condiții, chiar și publicația ultra- antisemită Porunca Vremii a ajuns la concluzia că, fără meseriașii evrei, „țara noastră are prea puțini meșteșugari”. Măcar o dată, părerea antisemiților radicali era similară cu cea a liderilor comunității evreiești : „Lipsesc elemente etnice [= românești] care să poată În câteva luni Înlocui personalul de specialitate evreiesc” - se preciza Într-un memoriu al Federației Comunităților Evreiești adresat În 1941
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spre meserii” <endnote id="(536, pp. 287-288)"/>. Din cauza restricțiilor administrative, procentul comercianților evrei Înregistrați În Transilvania (negustori, cârciumari, hangii) era În epocă relativ mare, chiar dacă În scădere (69,8% În 1813 și 60,6% În 1848), iar cel al producătorilor (meșteșugari, agricultori) era relativ mic, chiar dacă În creștere (2,7% În 1813 și 17,5% În 1848) <endnote id="(535, p. 55)"/>. Voi exclude, de asemenea, situațiile În care unii comentatori sau unele recensăminte i-au inclus tot la capitolul „negustori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
observa că, spre deosebire de alte părți, „În Moldova noastră” evreii „țin negoțul”, dar și „meșteșugurile” <endnote id="(428, p. 198)"/>. Și În marile orașe ale Transilvaniei (Arad și Timișoara, de exemplu), la Începutul secolului XX, tot circa 40% dintre evrei erau meșteșugari <endnote id="(557, p. 125)"/>. Situația era și mai elocventă În Țara Românească. Cei doi misio nari scoțieni amintiți mai sus observau că, În București, „nouă din fiecare zece dulgheri sunt evrei” <endnote id="(382, p. 391)"/>. Într-un recensământ
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]