5,675 matches
-
De altfel, spiritul ludic este prezent pretutindeni. Poetul se recunoaște un “cioplitor de versuri”, un meșter artizan în lemn, în piatră, în orice alt material care să redea frumusețea cuvântului. Eu aș spune că e un șlefuitor de diamante, un meșter de bijuterii sufletești de atârnat pe dinăuntru. De asemenea, el vede Poezia ca pe “iubita iubiților ce mor” - “cea mai dragă, perversă și frumoasă/ amantă”, căreia îi face toate hatârurile, numai să nu-l părăsească. E aici un joc de
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
la calitatea de revoluționar vine de la un lucru absolut clar: maestrul nu poate fi considerat revoluționar, decât dacă aceasta nu include și atributul onoarei! „Caracterul”, spune maestrul Benone Sinulescu, „este bunul și deopotrivă răul oamenilor. Oricât ar fi cineva de meșter să fure, actorului Alexandru Arșinel nu i se poate fura ce este al actorului Alexandru Arșinel: meritul! Cum să nu fie revoluționar? Derulați câteva secvențe din filmoteca de aur a umorului românesc și nu vă va putea scăpa din vedere
ALEXANDRU ARŞINEL. REVOLUŢIE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347169_a_348498]
-
cu nerușinare tot ceea ce a fost valoros în socialism”. Înconjurați de flori, de multe flori, al căror colorit desfată privirea maestrului, dar și a blândei și înțeleptei sale doamne, la umbra chioșcului tradițional, din lemn lucrat cu migală de mâna meșterilor domnișani, încadrați, cum spuneam, de flori și de două putineie străvechi ce-i plăceau maestrului, am discutat mult, despre Domnești, despre oameni, tradiții, obiceiuri. Era vesel. Glumele pe care le strecura în discuție deveneau săgeți îndreptate asupra stărilor de lucruri
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
Dar lacrimile familiei vor curge râuri, pentru că a fost un soț, un tată și un bunic ca nimeni altul. Îl vor plânge sanctuarul cultural de la Podul Dâmboviței, „Nunta Zamfirei”, „trei pași la stânga linișor/și alți trei la dreapta lor”, Manole Meșterul, „Mistrețul cu colți de argint”, „Căprioara” lui Labiș, codrii lui Sadoveanu, Călinescu, Coșbuc, Goga dezrădăcinatul, Iorga savantul, dar și Caragiale cu care se asemăna pe alocuri în ale condeiului. Iată, în continuare câteva date despre Maestru: „Paul Everac (23 august
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
ce-au fost și ce sunt, meșterind cu migală, punând unde și cum trebuie lemnul prelucrat cu gust al pădurilor, piatra din cremenea munților, nisipul spălat de apele Râului Doamnei și calcarul ars al Mateiașului. Aici, în curba drumului spre Meșterul Manole, iscusitul clăditor de istorie și făuritorul unei bijuterii arhitecturale, a fost o casă cum multe nu-s în Domnești, o casă tradițională argeșeană, a unor oameni înstăriți, străjuită de turlele Bisericii din Sus lângă care, se știe, este un
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
TĂRÂMUL UNDE PIERE PLÂNSUL, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011. Aș pune mână de la mână Cu voi, să împletesc o clipă, Sau doar o zi pe săptămână, Să ne-adunăm, într-o echipă Cu meșteri, calfe și zidari Să construim o temelie, În ciuda multor lamentari, Ce pierd mereu în bătălie. Să îndulcim cu-n vers amarul, Cu-n zâmbet, norii, s-alungăm, Din vise să-mblânzim coșmarul Și-apoi, cu stele, să brăzdăm Iubirea-n
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
-l ascunzi, Pe chipuri să stea încrustat, Fără vreun credit sau dobânzi Toți să iubim ... Citește mai mult Aș pune mână de la mânăCu voi, să împletesc o clipă,Sau doar o zi pe săptămână,Să ne-adunăm, într-o echipăCu meșteri, calfe și zidariSă construim o temelie,În ciuda multor lamentari,Ce pierd mereu în bătălie.Să îndulcim cu-n vers amarul,Cu-n zâmbet, norii, s-alungăm,Din vise să-mblânzim coșmarulși-apoi, cu stele, să brăzdămIubirea-n cea mai pură formă
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
24 Ai fost preoteasă lui Vezinas, dincolo mireasa lui Zalmoxis vei fi. Spuneai că faptele dacilor și gândurile lor Sunt împotriva dușmanilor. ZADA Socotesc că până mâine seară chiar îi voi spune Înțeleptele-ți cuvinte, slăvite stăpâne! DECEBAL Temnicier! Pe meșterii romani închiși nu-i mai lăsăm în viață, Îi trimitem lui Zalmoxis dis-de-dimineață! Să-i aruncați în tainița cu flăcări și vor Fi sfâșiați de zeul negurilor. VEZINAS În împărăția atotputernicului Zalmoxis e râmduială, Se vede totuși că nu-i
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
care mi-e teamă. Zada, Zada! Te-am avut pe tine, Cu cine am să rămân de mâine!? ZADA Te du, iubitul meu, sabinus și în inima ta păstrează În veci un loc pentru cea care te iubește și visează... ( Meșterii romani pleacă. Dochia alături de Zada, abătute și îndurate țin capetele plecate. ). LICINIUS Amor, Venus și voi zei, stăpâni ai humii, Protectori ai cetății lumii, Mai repede decât gândul ați sprijinit pe fii ei Ce pătimesc sub soare. Pământul Daciei e
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357391_a_358720]
-
sunetul pătrunde în urechi, apoi în suflet, inundă inima, rinichii, creierul, stomacul, mușchii, atinge oasele... este o iradiere totală, care te face să plângi, să râzi, să sari, să dansezi, să plutești ... -Și cutiile acestea ciripitoare, cine le face ? -Mari meșteri ai sufletului... numai aceia știu să redea sunetele de pian, vioară sau contrabas. -Dar cum cântă pianul? -Pianul este un instrument muzical complex. Când pornesc pe clape degetele de la ambele mâini, zici, că s-a umplut camera cu o vrajă
LECŢII DE VIAŢĂ DESPRE INSTRUMENTELE MUZICALE PARTEA III. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357417_a_358746]
-
din 28 mai 2012 Toate Articolele Autorului NU AM CUVINTE Nu am cuvinte să te cânt, Românie scump pământ, Tu ești țara mea bogată, Cunoscută-n lumea toată. Ai oamenii muncitori, Prin viață răzbătători. *** PROPUNERE Vă propun ca președinte, Unul meșter în cuvinte! Care a spus la toată țara! Că iarna nu e ca...vara! Dar să aibă la cravată, O seringă agățată! Pentru ce? Nu mă-ntreba! Nu știu dacă voi vota! Referință Bibliografică: Nu am cuvinte / Mihai Leonte : Confluențe
NU AM CUVINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357431_a_358760]
-
Dorothei i-a răspuns în felul acesta: „Așa cum, deprinzând o meserie, nu poți să surprinzi momentul și să spui: în momentul ăsta am deprins-o, croitoria, nu poți să zici «în momentul ăsta am deprins-o», ci stai lângă un meșter și, stând lângă el, încercând, greșind, la un moment dat constați că stăpânești meseria, așa și aici, din lucrarea poruncilor, în chip firesc se naște în suflet smerenia”. În porunci este ascuns Iisus Hristos. Prin strădania de împlinire a poruncilor
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
Dumnezeu. Pictura a fost și este o mare investiție și nu a fost ca la lucrul de șantier, unde puteau lucra zilnic aici 30 - 40 de oameni, la îndreptat cuie, la ales material, la datul cărămizii, la pregătit mâncarea pentru meșteri, etc. La pictură nu au mai fost necesari atâția oameni din parohie. De asemenea, donațiile de care aveam nevoie nu și le mai permitea oricine. Oamenii au vrut să facă ceva în plus și atunci am reluat această rugăciune. Și
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
al românilor măsoară cel mai perfect vechimea primordială a poporului român în spațiul său de geneză.” Cercetând cu spiritul său analitic, de istoric si artist, patrimoniul monastic al Bucovinei, în frunte cu Biserica de la Voroneț, Andrei Vartic vede în lucrările meșterilor de biserici și în icoanele murale ale pictorilor care le-au impodobit creații “coborâte parcă din ceruri”. În cuvioșii din mănăstirile și schiturile noastre, reprezentați de aceste icoane murale ale bisericilor carpatine, A. Vartic vede (cu ochii săi interiori, cei
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
decisivă și practică, de toate zilele! Devenea, pentru cei care îl ascultau pe dascăl, un soi de opțiune definitivă între bine și rău, între inepție și discernământ, o aventură, un risc. Chiar și ceilalți, oricât de știutori, de competenți și meșteri în ale expunerii, erau, în comparație cu el, reci și abstracți. Chiar și Nicolae Iorga se dovedea că este mai ales artist și mare povestitor. Nici umbră de academism și profesorat scorțos (ori și bonom) la Nae Ionescu. Ci numai flacără și
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ÎN PARC Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului În parc Visează parcul visul lui de aur În succedarea timpului fugar... Cum timpul este mare meșter faur, Iar parcul liniștit respiră rar, Diane și Naiade - statuete Cu gestul grațios pietrificat. Ca în poeme vechi și desuete, Parfum de tei uituc, întârziat. Dar iată, pragul iernii e aproape, Și alternează soarele cu nori: Își pleacă parcul obosite
ÎN PARC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357996_a_359325]
-
în temniță, fără soare, Nu așteaptă o rază de soare ... Un semn de iubire!? Nu te cutremură din fire, Eu știu prea bine că mâine seară Voi fi nimic. Afară... Voi fi scrum În brazda din drum Prefăcută de Dava, meșter iscusit, 19 În urna sacră a unui...mit. Și totuși mă gândesc cât mai bine Să mă bucur de restul zilei care vine. DOCHIA Adevărat, Zada... Un....totuși, stă greu cât un munte... Alături prăpastia deschisă...fără punte... ZADA De ce
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic și băieri negre, pantalonii de șai, de care agățase niște cozondraci, luați dintr-un magazin parizian, își încalță pantofii din lac negru, își soarbe cafeluța pe veranda din lemn lucrat cu migală de meșterii tâmplari din Domnești; poate de Nică lui Boșcănici, care precis îi migălise scăunelele și măsuța sculptată - pe care veșnic era o glastră din pământ cu mușcate roșii, că nu-i plăceau boierului florile rupte, în vaze cu apă, spunând că
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
se ridică o movilă pe care e așezat templul sacru al zeului Zalmoxis. Spre stânga, în fundalul scenei, e fântâna, iar în depărtare se conturează coamele munților Daciei. Proeminent, muntele Orole se deslușește acoperit veșnic cu zăpadă. Un grup de meșteri romani dați tribute și zălog de Roma înfrântă așteaptă lângă fântână. De fapt erau căpetenii romane cu însărcinare de spioni, trimiși de împăratul Traian, sub conducerea prietenului său, generalul Licinius. Toți râd și glumesc pe seama fetelor ursuze ale dacilor.). TABLOUL
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
mea! Mi-e inima amară! VEZINAS Bună fecioară! Pentru că suntem în ajunul marii sărbători ... DECEBAL Nunta, ta, Dochia! Împreună cu Tehomir veți fi miri în zori. VEZINAS ... Se îngăduie făptașei să aibă bucurii Libertate și viața pentru întreaga zi. DECEBAL ( Către meșterii romani. Iar voi, de- acum, prin suliți învinși, Plocon lui Zalmoxis veți fi trimiși. De nu veți fi primiți De neguri o să muriți înghițiți. Temnicieri! Până trece sărbătoarea, Prizionierii să cunoască închisoarea! Pe cuprinsul întregii Dacii, dorința mea E ca
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
a supraveghea mai de aproape mișcările Polonilor. De sigur, că la început întăriturile Hotinului sunt slabe și numai mai târziu - în veacul al XIV-lea sau al XV-lea - se ridică zidurile, cari au înfruntat cu atâta vânjoșie asalturile dușmanilor. (...) Meșteri din Podolia sau italieni au lucrat Hotinul cel nou, pe la 1400. Ei au făcut din piatră bine potrivită și amestecată cu linii de cărămidă, pentru podoabă, un masiv rotund de zidărie strașnică, ce se ridică drept pe malul Nistrului puternic
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
până duminică, 22 iulie, de dimineață până după-amiază târziu, vă așteptăm la Târgul de Sfanțul Ilie, în curtea interioară la Muzeul Țăranului Român, intrarea de pe strada Monetăriei, ne-a transmis Corina Berariu-PR Manager Tactic Events. Va întâmpina aproximativ 100 de meșteri populari și producători tradiționali dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
din Evul Mediu, pe care tronează un elefant din perioada cartagineză, care duce în spate un obelisc egiptean. Chiar mai interesant este amestecul de stiluri, vizibil în Catedrala din Monreale și în Capela Palatină din Palermo, ambele construite de aceiași meșteri, dovadă asemănarea evidentă. Deși arhitectura generală dovedește că au fost ridicate în perioada normandă, pereții sunt acoperiți de mozaicuri de tip bizantin, iar în partea de jos și în curtea mănăstirii vezi arabescuri - ornamente cu motive geometrice și florale. Ocupațiile
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
omului. Decât dacă, cumva, bănuielile asupra lui Budacea ar fi avut vreo noimă. Cea de-a doua fată care-i dădea ghes la însurătoare lui Ion era Ruxandra lui Ghiță Pâslă. O copilă zveltă, cu căpșor tare frumos cioplit de Meșterul Cel de Sus. Și-avea o blândețe în purtare, parcă anume potrivită chipului ei desăvârșit. Cei doi se cunoșteau numai de la hore, căci gospodariile lor erau rânduite la două margini opuse ale satului. Desigur, horele obștei nu despărțeau perechile care
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]