4,656 matches
-
știință, cere Popper, trebuie să supună orice teorie unei analize științifice, bazată pe setul de reguli metodologice în care ei cred. Eu cred că e multă pierdere de vreme aici, pentru că, la o adică, mă interesează mai puțin dacă astrologia, mecanica cuantică sau economia sunt științe sau secte religioase și mă interesează mai mult măsura în care ele dețin și slujesc Adevărul. Iar acesta se impune întot-deauna, se face cunoscut și astfel putem stabili și criterii dacă dorim, deși Paul Feyerabend
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
-l. -Teoria transferului reprezentatde J.P.Guilford definește creativitatea ca pe o etapa învățării, transferabil și în cele mai diverse domenii de activitate. -Toate teoriile moderne ale învățării tind sdemonstreze caccentul în instruire trebuie scad pe elaborarea instrumentelor de învățare. Repetarea mecanica regulilor trebuie scedeze locul explorării de către copil a ariei de aplicare a acestor reguli, căutărilor independente de soluții. „A-l instrui pe elev cum sstudieze -spune Skiner - înseamna-l învăța tehnici pe care el le va aplica în mod autonom și
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
activitatea experimentală a elevului, în vederea acumulării de cunoștințe noi, prin efort propriu. Experimentul didactic poate fi folosit: - înainte de verificarea noilor cunoștințele predate în lecția anterioară, în acest caz, experimentul constituie o bază sigură pentru aprofundarea cunoștințelor (se verifică, spre exemplu: mecanica și volumul aparatului respirator - acuitatea organelor de simț etc.); - înainte de a prezenta obiectivele operaționale ale lecției noi pentru a stimula asimilarea noilor cunoștințe și pentru pregătirea aperceptivă, sau experimentul se face paralel cu expunerea cunoștințelor noi, ușurând accesibilitatea și determinând
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a deprinderilor proiectate; - respectarea normelor didactice și pedagogice, respectiv a principiilor didactice, în relațiile maistru/profesor, pe parcursul întregii perioade de instruire de atelier. - Atelierele-școală sunt necesare și pentru „Educația tehnologică“ de la gimnaziu și de la școlile de ucenici, cu profil de mecanică, prelucrarea lemnului, croitorie, țesătorie etc. Acestea găsesc condiții de organizare și în cadrul oricărei școli. g. Ferma-scoală este un mijloc de învățământ obligatoriu pentru unitățile de învățământ agricol, care asigură profesionalizarea elevilor în meserii/specializări referitoare la cultivarea plantelor sau creșterea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
relative. Iar faptul că un anumit sistem este mai simplu decât altele, ale căror consecințe sunt de asemenea în concordanță cu datele experienței, spune ceva despre modul cum este lumea. 6.342: „Astfel, faptul că lumea poate fi descrisă prin mecanica newtoniană nu spune nimic despre lume; ceea ce ne spune ceva despre lume este că ea poate fi descrisă de către această teorie tocmai în felul în care este descrisă. Despre lume spune ceva și faptul că ea poate fi descrisă de către
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nu spune nimic despre lume; ceea ce ne spune ceva despre lume este că ea poate fi descrisă de către această teorie tocmai în felul în care este descrisă. Despre lume spune ceva și faptul că ea poate fi descrisă de către o mecanică într-un mod mai simplu decât de către alta.“ Propozițiile, înțelese ca „imagini“, delimitează „dinăuntru“ domeniul a ceea ce se poate spune. Propoziții ale științelor naturii sunt toate propozițiile care descriu stări de lucruri ce există. Ceea ce înțelege autorul prin „științe ale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
febrilă, chinuitoare, fantazarea barocă, somnul coșmaresc sau, cel mai adesea, obsesia absenței și a sterilității. Reverberațiile suferinței întunecă iremediabil atmosfera oricum asfixiată, marcată de simboluri ale neființei ("casa cu panglici și rame mucezite", policandre grele-n cristal, "raclele, sticlele,/ toată mecanica în mâini decrepite", "paingii" care "trec năsălie în fiece colț de la casă"). Utilizarea frecventă a procedeului antropomorfizării (peretele "a-nceput să prindă sudoare (...)/ transpirație de-astmatic murind", "fum veninos" ș.a.) amplifică, în loc să anuleze, apăsătoarea certitudine a morții inerente a eroinei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o pereche de zaruri/ și-o pereche de mănuși negre.// Dar aici nu era nevoie de zaruri,/ nici de cărți, nici de cenușă./ Pentru că pretutindeni era numai cenușă" etc. Dincolo, nucleul parabolei din Nouă variațiuni pentru orgă este asigurat de mecanica transferului identitar. Deși poate fi citit și în cheie intertextuală (amintind, vag, de tratările cele mai cunoscute ale temei în fantasticul romantic sau realist Lermontov, Poe, Maupassant, Dostoievski ș.a. dar și de scene sau arhetipuri religioase din mai multe culturi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poate de evident în Altarul de pelin. Poezia Rafilei Radu păstrează urme ale binecunoscutelor evenimente arhetipale: gestica prozaică este bunăoară asociată gestualității simbolice a figurilor semnificative ale mitologiei grecești (Ariadna) sau creștine (Adam, Maria, Ana, Iisus), evenimentele ce țin de mecanica diurnă sunt comparate cu marile mituri ale umanității, iar din recuzita lirică nu lipsesc instrumentarul și figurile cu funcții esențiale în imaginarul creștin (potirul, spada, șarpele, îngerul ș.a.). Toate din dorința de a resacraliza universul aproape descentralizat, ce pare a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de Iași" din 14 ianuarie 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009. SPIRIDON, Cassian Maria, n. 9 aprilie 1950, Iași. Studii gimnaziale și liceale la Iași. Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București (1970-1975). Inginer mecanic și cercetător științific în diverse întreprinderi și institute (1975-1989). Fondator și director al noii serii a revistei "Timpul" din Iași (1990-1991); redactor al revistei "Cronica" Iași (1991-1992); redactor al ziarului "Evenimentul zilei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ani, în frumoase eseuri și incisive editoriale de opinie al unui economist dedat speculațiilor filosofice și expresiilor literare. Satisfacția cititorului este să descopere gustul reflecției libere. Tiberiu ne reamintește că prea s-a cantonat cugetarea economică într-un soi de mecanică socială ale cărei mijloace au substituit aproape în totalitate scopurile. În fond, nu este o idee recentă aceea că nu tot ceea ce contează poate fi măsurat și nu tot ceea ce poate fi măsurat contează. Compexitatea organizată, cum definea Hayek ordinea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ascunse în inima noastră și a unui spațiu care strigă după infinit. Pentru clasici și neoclasici, știința economică era asociată dogmei mecaniciste, de sorginte newtoniană. Chiar un om luminat precum Frank H. Knight, fondatorul Școlii de economie de la Chicago, numea mecanica "știința soră a economiei" (în The Etics of Competition, New York, 1985, p.25). La jumătatea secolului al XX-lea, Nicolas Georgescu-Roegen, aproape venerat astăzi în mediile noastre academice, într-o lăudabilă tentativă de depășire a acestei viziuni, propunea o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nu poate fi consumată integral la nivelul forțelor productive. Finalmente, ea va fi pierdută cu necesitate pentru sistem. Interesantă această concepție a lui Georges Bataille. Dacă am văzut că Janos Kornai și N. Georgescu-Roegen apropiaseră economia de biologie și de mecanică, Bataille o apropie de fizică, mai bine zis de geofizică. Teoria sa reprezintă exact opusul lui Th. R. Malthus, deși s-ar putea ca, pînă la urmă, amîndoi să aibă dreptate și problema să stea în proasta distribuire a energiei
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
idei și valori diferite. Acestea au o remarcabilă capacitate de a face istorie, prin speranțele pe care le suscită, prin pasiunile pe care le antrenează, prin miturile pe care le întrețin. Există, fără îndoială, o dimensiune mesianică a acestor abordări. Mecanica declanșată în august 1914 pare imitată acum, avînd însă la bază identități religioase și nu alianțe de state; în rest, aceeași acumulare de ură și contaminare cu violență, implicînd riscul unei confruntări globale, dincolo de state și societăți. În acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ginea a fost prelucrată de scriitor și în romanele reprezen tative (precum cele citate, din ciclul familiei Wapshot, unde Leander, Honora, Moses și Coverly ultimul, considerat un alter ego al lui Cheever însuși caută, obstinat, o formă de evaziune din "mecanica" existenței fără orizont, chiar atunci cînd "evaziunea" produce un scandal al coruperii de minori, precum Falconer, unde, paradoxal, Ezekel Farragut, profesor universitar homosexual, fratricid și dependent de droguri își găsește identitatea pierdută mai curînd în închisoare decît "afară", în societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
atare, trăsăturile unui strălucit exponent al upper middle class-ului apusean beneficiarul principal al avantajelor capitalismului tîrziu. Precum toți membrii clasei (castei) sale, el pare să nu fi dat greș în nimic, succesul fiind, în cazul lui, o disciplină, o mecanică, o rutină, mai degrabă decît o simplă întîmplare. Chiar tensiunile ivite, inerent, în viața profesională ori familială sînt gestionate de erou cu aceeași abilitate și exactitate cu care îndepărtează o tumoare intracraniană. Nu-l agreează pe socrul său (John Grammaticus
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
minuțiozitate de arhivar și talent de prozator, Oliver Sacks se află în fața unor coduri pe care trebuie să le descifreze cu instrumentar psihologic (nu întîmplător, el recomandă neuropsihologia ca știință a viitorului). Finalitatea este mereu conștiința paci entului și nu mecanica (altfel deviantă) a bolii sale. Excursul autorului devine, de aceea, unul preponderent cultural (în măsura în care acceptăm cultura ca un fenomen polivalent, unde mentalitățile, spiritualitatea, comportamentele și obișnuințele individuale ori colective fuzionează pînă la simbioză) și, doar în plan secundar, științific. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Un exemplu este tatăl lui Tengo, care revine, enigmatic, în suprarealitatea lui "1Q84", cu toate că, în realitatea lui "1984", el se află în comă. Așa cum precizam în cronica anterioară asupra lui Murakami, 1Q84 articulează, în secțiunile sale inițiale, o alegorie despre mecanica scriiturii, unde Autorul, Textul și Cititorul sînt tipologiile principale. În volumul de față, se conturează însă clar o a patra figură indispensabilă actului estetic: Criticul. Detectivul (cu studii juridice) Ushikawa angajat de secta Pionierilor pentru a o localiza pe Aomame
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
subminând, prin ducerea la absurd, sursa științifică. În orice caz, în pamfletul voiculescian, apar fraze foarte apropiate din textul Wertheimer. De exemplu: La Voiculescu (drept citat din... Karpmann!): "[Cel supus operației] rămîne capabil de orice activitate intelectuală sau practică, inginerie, mecanică, matematică, știință, în stare de a exercita orice profesie unde se cere nu numai energia brațelor, ci și scrierea, calculul, judecata, adică îndeplinește toate operațiile mintale necesare activităților practice, realiste..." (după Voiculescu 1998: 608); La Wertheimer (în traducere): "După lobotomia
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Facultăților de Mecanică sau TCM, dar și elevilor Liceului Tehnologic, precum și Inginerilor proiectanți în domeniul Mecanic. Este structurată în 12 lecții/laboratoare, ce fac o radiografie a posibilităților programului Solid Edge ST3, vârf de lance în proiectarea solidă industrială, în mecanică. Manualul, cunoaște o abordare “tutorială” a temelor, teme ce dezbat în ordine modulele Part, Simulation, Sheet Metal, Assembly, Weldment, Drafting, atât în mediul oferit de tehnologia sincrona cât și în cel oferit de tehnologia tradițională, Solid Edge ST3, fiind versiunea
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
umane, și care, imensă și eternă enigmă, se lasă măcar în parte cercetată și gîndită". Răspunsul lui Einstein, care consideră lumea un dat exterior de cercetat, este, fără nici o ambiguitate, realist. Faptul că nu aderă și nu poate crede în mecanica cuantică vine din faptul că aceasta este incompatibilă cu principiul de bază al concepției tradiționale a fizicii care stipulează că o teorie trebuie să reprezinte o realitate în spațiu și în timp. Pentru Einstein, fizica trebuie să furnizeze o imagine
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
martie 1839, cu cererea de a aproba înființarea școlii de arte și meserii, sub direcția lui Carol Mihalic de Hodocin 3, sau penitentul prelua propunerile acestuia din urmă, vizând înființarea unui institut de agricultură mecanică, precum și a unei "școli de mecanică practică"4, subscriind astfel inițiativei și oferindu-și concursul legal și necesar pentru materializare? Fără a diminua meritul incontestabil al celui dintâi, promotor recunoscut și apreciat al multor proiecte tehnico-științifice îndrăznețe pentru epoca sa, credem totuși că în cadrul efortului comun
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
particulariza astfel propriile abilități, sustrase oricăror dependențe: "iscălitul [...] nu numai că poate singur, după un nou metod, a plănui și a dirigui zidirea și durarea binalelor iconomice precum: hambaruri, grajdiuri, velnițe, cărămidării, mori ș.a., dar și la înființarea școalei de mecanică practică poate singur plănui, fără agiutoriul altuia, și a povățui facerea de ateliere de lăcătuș<erie>, de dulgheri și strungari și prin a<le> sale comunicații în Transilvania poate înlesni aducerea de trebuitori lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
iconomiei. Pre lângă aceste, iscălitul, afară de tehnicile sale cunoștințe, nu numai că poate singur, după nou metod, a plănui și a dirigui zidirea și durarea binalelor iconomice, precum: hambaruri, grajduri, velnițe, cărămidării, mori ș.a., dar și la înființarea schoalei de mecanică practică poate singur a plănui, fără agiutorul altuia, și a povățui facerea de atelii de lăcătuși, de dulgheri și strungari și, prin a<le> sale comunicații în Transilvania, poate înlesni aducerea de trebuitori lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian intern ridicători și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]