3,292 matches
-
galaxii Argus” este tot o poveste, un mit cotidianizat. Inducând exemplarități, imaginea „educă” axiologic cetățeanul, care rămâne pentru spațiul politicului o țintă. Electoratul judecă prestația politică prin raportare la anumite repere preluate din orizontul de verosimilități plasate de administratorii câmpului mediatic al imaginii. E adevărat că imago-mitologia și-a pierdut poate strălucirea și farmecul prin devitalizare în spațiul mediocrității. Dar dincolo de „coaja” superficială a acestui imago semnificant, ochiul interior mai poate și trebuie să recupereze Ideea. Idee care de cele mai multe ori
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de aspectele sale polemice, teza lui Minc se referă la convergența de interese dintre judecătorii de instrucție și ziariștii de investigație. Și unii, și alții își lărgesc spațiul de libertate în care se mișcă, servindu-se de cutia de rezonanță mediatică și alimentându-se reciproc cu fapte de natură să faciliteze progresul anchetei. Procesul a avut repercusiuni indirecte și pe plan legislativ, în special în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a cheltuielilor electorale ale acestora. În schimb, consecința supărătoare a acestei alianțe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aceste condiții, o garanție derizorie. Convergența a intereselor dintre judecători și ziariști își are propria logică. Pentru a continua să beneficieze de sprijinul mass-media și de protecția astfel oferită, magistratul instructor nu poate decât să alimenteze mereu mai mult „mașina mediatică”. Pentru a continua să beneficieze de colaborarea binevoitoare a magistratului, ziaristul nu poate decât cu greu să reziste la a da o importanță exagerată informațiilor care-i sunt comunicate. Această evoluție alimentează la rândul ei o revendicare privind transparența care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o forță transnațională le poate folosi pentru atingerea obiectivelor sale o reprezintă proiectul investiției de la Roșia Montană din România, de extragere a aurului și argintului. În acest caz, resurse financiare foarte importante au permis companiei străine să declanșeze o ofensivă mediatică nemaiîntâlnită în România, în favoarea proiectului. Se recurge la manipulări grosolane ale opiniei publice, lobby la nivelul cel mai ridicat al instituțiilor statului etc. Teoria conflictelor ne-a obișnuit cu ideea că partea câștigătoare este aceea care deține controlul, dar, în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
footnote> Privatizarea - aport de capital străin pentru dezvoltarea economiei. Privatizarea se înscrie în ofensiva globalizării, efectul principal urmărit fiind scoaterea statului din economie. Ideea este originară în ideologia liberală și neoliberală asupra economiei, care este tradusă și în sloganul impus mediatic că „statul este un prost gospodar” și, în consecință, pentru a se ajunge la eficiență, progres și management performant, unitățile economice trebuie privatizate. În accepția oficială, pentru un guvern, privatizarea este o sursă de venit la buget, operația fiind în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Rapport sur les recherches concernant les effets sur la jeunesse des scènes de violence au cinema et à la television”, în Communications, nr. 7. Kriegel, Blandine (2003), La violence à la television, PUF, Paris. Lochard, G.; Boyer, H. (1998), Comunicare mediatică, Institutul European, Iași. Mongin, Olivier (2003), „Une violence en mal de transgression. Du contenu des scénarios à la ré ception des images”, în Esprit, nr. 293, martie-aprilie. Situația actuală a adoptării regulilor standard privind egalizarea oportunităților pentru persoanele cu dizabilități
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
total populație urbană. Deși seriile de date de care dispunem sunt limitate în timp, gradul de informare este relativ stabil, singurele perioade de creștere fiind cele din preajma alegerilor (generale, îndeosebi). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Frecvența informării politice prin canale mediatice În general, cât de des... Deloc Mai rar Doar la alegeri De câteva ori pe an De câteva ori pe lună De câteva ori pe săptămână Zilnic / aproape zilnic ...vă uitați la știri politice și emisiuni politice la posturile TV
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
12 18 15 ...citiți informații politice și comentarii politice din ziare/reviste? 26 18 4 5 14 19 12 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) % pe linii; diferența până la 100% reprezintă „nu știu”/„non-răspunsuri” Informarea politică nu este însă doar mediatică, ci are loc și prin intermediul discuțiilor cu ceilalți. Din nou, situația generală arată că discuțiile despre politică sunt destul de rare. Astfel, cam jumătate din populație nu discută despre politică: un sfert nu discută deloc și tot un sfert discută mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
diferența până la 100% reprezintă „nu știu”/„non-răspunsuri” Datele prezentate anterior sursele de informare politică ( REF Ref508769621 \h \* MERGEFORMAT Error! Reference source not found. și REF Ref508769568 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 9) susțin ideea unei frecvențe mai mari a informării prin canale mediatice (preponderent prin televiziune) și comparativ cu canalul interpersonal. Astfel, se informează zilnic de la televizor 36%, de la radio, 15%, din ziare/reviste 12% și doar 7% prin discuții cu ceilalți. Cunoașterea politică poate fi o cunoaștere a liderilor politici, instituțiilor politice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tind să aibă scoruri mai mari. Ca tendință, valorile indicilor cresc pe măsură ce crește și mărimea localității urbane. Diferențele zonale sunt mici, cu excepția capitalei (caracterizată prin valori mai mari). Am văzut anterior cum anume variază interesul pentru politică, frecvența informării politice mediatice, discuțiile politice și nivelul cunoștințelor politice în funcție de anumite caracteristici sociodemografice ale respondenților. Fenomenele studiate relaționează însă și între ele. De exemplu, nivelul de cunoștințe politice depinde de interesul pentru politică și informarea politică (mediatică sau personală). Această relație de dependență
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
interesul pentru politică, frecvența informării politice mediatice, discuțiile politice și nivelul cunoștințelor politice în funcție de anumite caracteristici sociodemografice ale respondenților. Fenomenele studiate relaționează însă și între ele. De exemplu, nivelul de cunoștințe politice depinde de interesul pentru politică și informarea politică (mediatică sau personală). Această relație de dependență este ilustrată simplu de graficele următoare care arată cum nivelul cunoștințelor politice crește atunci când frecvența informării (indiferent de tip) și interesul pentru politică, atât separat cât și împreună, cresc. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 9
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
vota și, implicit, de a alege un partid/candidat. Discuțiile despre alegeri cu ceilalți (familie, vecini, prieteni, colegi) constituie un fenomen comun, jumătate sau trei sferturi, în funcție de categoria de referință, dintre alegători având astfel de discuții. Formele de implicare/participare mediatică sunt chiar mai intens practicate, în special cea care face trimitere la emisiunile televizate, 90% dintre alegători declarând că au urmărit emisiuni electorale la televizor (se constată de asemenea o creștere a consumului de conținuturi politice din mass-media în campanie
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și implicare mai ridicate sunt mult mai rare (25% s-au informat de la panouri, 9% au participat la întâlniri cu candidații, 5% au participat la mitinguri electorale). Frecvența cu care se realizează aceste comportamente urmează același patern, discuțiile și informarea mediatică fiind preponderente (forme de participare mediată). Participarea directă, prin întâlniri cu candidații sau participarea la mitinguri, are o frecvență foarte scăzută (foarte probabil și datorită frecvenței mai reduse a oportunităților de acest tip). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13. Participare politică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ar trebui să se comporte moral (O’Conner, apud Stefenson et al. 1998, p. 12). Problema sexualității „nu e atât de simplă” (Amédée, Megglé, 1997, p. 154), asupra se manifestându-se „o paradoxală neînțelegere: gândirea Bisericii, care este pentru femeie, mediatic apare împotriva ei” (Amédée, Megglé, 1997, p. 165). Apologeții sexualității au făcut ca aceasta să devină „izvorul iadului”, „coada satanei” „veninul șarpelui”, „căderea în păcat”, „arma satanei” (David, 1987, p. 65), „simplă afacere de glande” (Amédée, Megglé, 1997, p. 164
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la revistele „România literară”, „Contrapunct”, „Dilema” și la suplimentul acesteia, „Vineri” (la care este redactor), „Luceafărul”, „Echinox”, „Secolul 20”, „Agora” (SUA), „Observator cultural”. La începutul anului 1996 M. publică în „România literară” Un manifest postmodernist, unde schițează conceptul de textualism mediatic. Acesta corespunde unei noi sensibilități culturale. Noua sensibilitate „se manifestă printr-un textualism mediatic ce reunește, în tabloul virtual al romanului postmodern, sinesteziile simboliste, onirismul suprarealist și fantasmele pop-art. Textualismul mediatic folosește în proză mijloacele artei cibernetice (imagerie virtuală, simulări
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
redactor), „Luceafărul”, „Echinox”, „Secolul 20”, „Agora” (SUA), „Observator cultural”. La începutul anului 1996 M. publică în „România literară” Un manifest postmodernist, unde schițează conceptul de textualism mediatic. Acesta corespunde unei noi sensibilități culturale. Noua sensibilitate „se manifestă printr-un textualism mediatic ce reunește, în tabloul virtual al romanului postmodern, sinesteziile simboliste, onirismul suprarealist și fantasmele pop-art. Textualismul mediatic folosește în proză mijloacele artei cibernetice (imagerie virtuală, simulări tridimensionale, ilustrație fractală, jocuri interactive, compresie digitală etc., uneori prin intermediul unei colaborări directe cu
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
literară” Un manifest postmodernist, unde schițează conceptul de textualism mediatic. Acesta corespunde unei noi sensibilități culturale. Noua sensibilitate „se manifestă printr-un textualism mediatic ce reunește, în tabloul virtual al romanului postmodern, sinesteziile simboliste, onirismul suprarealist și fantasmele pop-art. Textualismul mediatic folosește în proză mijloacele artei cibernetice (imagerie virtuală, simulări tridimensionale, ilustrație fractală, jocuri interactive, compresie digitală etc., uneori prin intermediul unei colaborări directe cu computerul, ca în cazul prozei electronice e-fiction), pentru a recompune universul într-o totalizare vizuală hipnotică. Textualismul
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
folosește în proză mijloacele artei cibernetice (imagerie virtuală, simulări tridimensionale, ilustrație fractală, jocuri interactive, compresie digitală etc., uneori prin intermediul unei colaborări directe cu computerul, ca în cazul prozei electronice e-fiction), pentru a recompune universul într-o totalizare vizuală hipnotică. Textualismul mediatic va reabilita lectura participativă, transformându-și cititorii în eroi ai călătoriilor virtuale.” Totuși, povestirile din volumul Întâmplări din orășelul nostru, cu excepția unui exotism relativ și neutru și a realizării profesioniste, nu bruscaseră candoarea prozei curente. Decorul unui mic oraș american
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
Noțiuni pentru studiul textualității virtuale (2002) este o introducere densă în hyper-text. În Videologia (2003) este documentată și chestionată „relația dintre structurile iconice ale prozei postmoderne și posibilele lor modele bio-tehno- științifice ale postmodernității, de la cele mentale/ logice la cele mediatice”. SCRIERI: Ficțiuni (volum colectiv), București, 1992 ; Întâmplări din orășelul nostru, pref. Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1993; Alexandru, pref. Mircea Martin, București, 1998; În căutarea comunismului pierdut (în colaborare), Pitești, 2000; Noțiuni pentru studiul textualității virtuale, București, 2002; Videologia, Iași, 2003
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
și povestiri, ci și texte de foarte mici dimensiuni: aforisme („gaforisme”, uneori), calambururi, butade, glume, anecdote ultrascurte, pilule, „chestionare” ș.a., exploatând în chip inspirat comicul de limbaj, umorul absurd. Rezultate remarcabile, între altele, a obținut în satirizarea modelor și marotelor mediatice de ultimă oră, ca în Și Dumnezeu a creat umorul (1997). Prin scrierile lui - „minore”, desigur, prin definiție, dar nu lipsite de o semnificație ce depășește platforma scundă a umorului de consum curent, fără pretenții -, scriitorul obține aprofundarea ideilor prin
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
relevanța și importanța acestor cercetări au crescut În mod vertiginos. Lumea actuală evoluează spre ceea ce se numește satul global, o societate În care, la fel cum locuitorii satului tradițional cunoșteau toate Întâmplările importante din localitate, oamenii pot primi, prin canalele mediatice, informații despre orice eveniment desfășurat În orice colț al pământului. Spre deosebire Însă de satul tradițional, unde transmiterea informațiilor era directă, interpersonală, nemediată, În satul global informația este indirectă, mediată, transformată. Sistemul de reclame, rețelele de distribuție a filmelor, ziarele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Însă de satul tradițional, unde transmiterea informațiilor era directă, interpersonală, nemediată, În satul global informația este indirectă, mediată, transformată. Sistemul de reclame, rețelele de distribuție a filmelor, ziarele și revistele, televiziunile prin cablu și prin satelit, Internetul, toate aceste instrumente mediatice nu mai furnizează imagini perceptive despre indivizi și evenimente, ci doar imagini imaginare, procesate În studiouri și redacții, capabile să transporte mesaje suplimentare, subliminale, expuse manipulării comerciale sau ideologice. Campaniile politice și războaiele electronice, modele și sistemul de promovare a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-un „sat global”, trebuie să fim Însă conștienți de faptul că informațiile pe care le avem asupra evenimentelor ce au loc În Întreaga lume nu sunt percepții directe, cum se Întâmpla În satul tradițional, ci imagini elaborate de mijloacele mediatice. Cercetarea imaginarului este importantă pentru analiza modului de funcționare a imaginilor la nivelul grupurilor sociale, al inconștientului colectiv, Îndeosebi Într-o epocă În care extinderea fără precedent a culturii vizuale face posibile o serie de manipulări subliminale, ideologice, politice etc.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai multe obiective și activități specifice, de cercetare, de predare și de publicare. Cercetarea propriu-zisă este organizată În cinci ateliere: Imaginarul balcanic și sud-est european (Mircea Muthu), Imaginarul istoric (Ovidiu Pecican), Imaginarul politic și ideologic (Ștefan Borbély), Imaginarul social și mediatic (Ruxandra Cesereanu) și Imaginarul religios (Corin Braga). Alături de aceste subiecte colective, care s-au finalizat cu publicarea mai multor cărți sau numere de revistă tematice, membrii Centrului, dar și doctoranzii și masteranzii lucrează pe subiecte individuale. Componenta de predare și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cum ar fi monitorizarea constantă a surselor de informare În masă, modul cum se conturează imaginarul sub influența anumitor tipologii idiomatice, a star-sistemului, apariția „vedetei” ca factor de influență socială În România, studiul a diverse produse culturale În dimensiunea lor mediatică etc. Pentru asta ar fi nevoie de un grup de studiu mai amplu, dar pe mine m-ar bucura dacă aș putea să dau unor studenți un instrumentar pe care să-l pună În acțiune, să Îl folosească În cariera
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]