4,239 matches
-
și mânăstirile, până mai ieri lacrimi de suferință, răni sângerânde în inima acestor teritorii, se înalță luminoase, rafinate și modeste, mărturii sfinte ale nepieritoarei credințe în Dumnezeu, ale hărniciei, talentului și spiritului de reconstrucție ale celor care viețuiesc pe aceste meleaguri. Viscolele au trecut, dar pământul Basarabiei și al Transnistriei a rămas neclintit în locuri statornicite de Dumnezeu, cu munții, cu apele, văile și cerul, cu oamenii lui, cu realizările minții, harului și brațelor acestora. Elemente comune civilizațiilor, dar și elemente
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
împletește cu legenda, vegetalul cu umanul, interdicția cu perseverența, viața cu moartea, munca cu înnobilarea ei, tăria vinului cu dulceața lui, tradiția cu inovația, duritatea pietrei cu frumosul artistic realizat prin măiestria dălții și a penelului. Cultura viței-de-vie pe aceste meleaguri este foarte veche. O legendă spunea că un călugăr pregătea un vin foarte bun pentru ritualul religios. După ce au ajuns în acest teritoriu turcii au interzis cultivarea viței-de-vie și prepararea vinului. Un călugăr a continuat să facă vin pentru necesitățile
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
interviuri promise, cu stână, berbecuț și alte brașoave niculiene... Așadar, Joi noaptea spre Vineri, împreună cu familia: Maria-Nușa-Nicoleta, Victor-Florin, Iulia și Elena-Teodora, cea care bate insistent la porțile luminii, într-o mașină confortabilă am purces cu toată emoția și viteza spre meleagurile argeșene. După eșecul interviului preconizat de acel universitar vâlcean-de Malta..., în sensul că a uitat de promisiune sau pur și simplu s-a lăudat cu sine, am avut parte la Curtea de Argeș de două zile pline de sărbătoare. În sufletul românului
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Onoare ai Cornovei (recunoaștere oferită recent și D-nei Golopenția). Acum cornovenii nu mai au ce răsplată să le ofere, decât valoare adaugată la recunoștința lor față de distinșii fii ai satului care le-au recuperat și dăruit dovada de netăgăduit că meleagurile lor natale au cea mai complexă, cea mai savantă cercetare istorică, tipică speciei de lucrare editorială numită monografie. Că satul lor e primul sat românesc dovedit a fi, cu mijloacele științei sociologice, „unul dintre sanctuarele unde s-a refugiat și
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
în spațiul carpato-danubiano-pontic pentru a le crea românilor nevolnici un stat pe care aceștia nu erau capabili să-l creeze și să-l mențină? Simte vreun om român nevoia ca în această situație-limită să arate Europei comunitare că pe aceste meleaguri n-au fost niciodată țări românești, ci regate cumane sau altaice, construite prin sabie de către strămoșii unor venerabili comunitariști, cumano-fanarioți și altor internaționaliști? Cum a fost posibil ca indivizi cu nume cumane, ungare sau altaice să intre în lăcașurile sfinte
COMUNICAT DE PRESĂ: APEL CĂTRE PATRIARHIA ROMÂNĂ de GEO STROE în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354648_a_355977]
-
Spiritual > -ȘOAPTA ACUARELEI- Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 443 din 18 martie 2012 Toate Articolele Autorului Cu patrusprezece ani în urmă, pe timpul vacanțelor de primăvară, artistul plastic Vespasian Lungu, fostul meu profesor de pictură, se întorcea după meleagurile sale natale, din Bucovina sa dragă. Din câte îmi aduc aminte ne-am întâlnit în fața Galeriilor de Artă din orașul Brăila și înconjurată de zâmbetul său, am zăbovit ceva vreme să-i ascult mărturiile. Părea atât de fericit și mulțumit
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
Republica Moldova. Ascultând tot ceea ce îmi spunea, aveam sentimentul că mă înec în toate zâmbetele sale pe care i le citeam pe chip. Avea acea sclipire a satisfacției, semnul relaxării sau al împlinirii fiindcă a avut posibilitatea de-a ajunge pe meleaguri atât de dorite, spre a le vedea . Nu îndrăzneam să scot un cuvânt, fiindcă domnul profesor, se destăinuia cu o mare satisfacție . Pregătindu-mă să-i mulțumesc pentru tot ce mi-a mărturisit, adăugă simplu: -Constanța, peste zece zile te
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
acasă, deoarece majoritatea sunt pensionari și probabil din această cauză au și rămas ei să-i suporte pe mult prea incompetenții și rău intenționații politicieni de azi, ai căror buni și străbuni au început să se aciuiască în forță pe meleagurile noastre cam de pe la 1900. Și, după ce li s-a dat dreptul de a se „emancipa” nestingheriți prin răsăritul Europei, ...în puterea tancurilor și mitralierelor, iată că-și permit chiar să se mai și considere „de-ai noștri”, chiar și după
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
-n tăcere Cu roi de fluturi albi, aripi deschise Peste noian de gânduri - mângâiere. Zvâcnesc în trupul iernii începuturi Speranțe înghețate-n haina-i albă Când fulgii dau văzduhului săruturi La gât purtând dorințe prinse-n salbă Pășim într-un meleag de prospețime Umplând potire de cleștar cu doruri Freamăt de clipe-n ceas de curățime La geam, iubire lină-n loc de storuri Pervazuri de argint, o floare albastră Ce se-oglindește-n licăr de scânteie Clipiri de fulgi peste trăirea noastră
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
în ninsori i-e dat să se-nveșmânte. ALUNG-ACUM ÎNGHEȚURI ÎN ABIS Alung-acum înghețuri în abis Și lasă-ți inima-n caldura lină Să impletim cuvinte-n paradis Țesute-n doruri fine de lumină. Te-ntoarce-n basmu-acela, ostenit, Al viselor meleag care te-mbată De-n brațe-ți tremur, poate-am amețit Mă iartă-n palma lunii preacurată. Strivindu-mă-n decor înnămețit În alb de nea și-o stea nevinovată Ne cântă clipa valsul nesfârșit Pe-o ciutură de vremuri
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
așa ceva? Când cu toate frumusețile toamnei trebuie să credem că primăvara trebuie să aducă un nou început orice ar fi, după iarna care ne va căli în „bătălia” pentru binele tuturor. Mulți sunt obișnuiți ca scriitorii să-i ducă pe meleagurile catifelate ale metaforelor și să legene puțin, să-i rupă de realitatea crudă, însă oamenii condeiului nu sunt numai pentru așa ceva, ci dimpotrivă, ei trebuie să trezească viața pornind de la viață. Așadar, nu-i așa că trebuie căutate mereu resurse noi
O MEDITAŢIE EMERGENTĂ DE TOAMNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347030_a_348359]
-
cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox pe aceste meleaguri, simbol al unității spirituale a poporului român, spațiu viu al afirmării valorilor Evangheliei lui Iisus Hristos într-o lume secularizată și globalizată, Catedrala Mântuirii Neamului Românesc rămâne un ideal care trebuie asumat continuu de către fiecare creștin. De ce? Pentru că are menirea
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul bisericii în timpul săptămânii, la vreo sărbătoare sau vreun deces; de aceea i se spunea Nae Ceaușu, numele lui fiind, dacă îmi mai amintesc bine, Nicolae Ungureanu. Venea seara
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
de strâmbătate al bananelor sau de lungimea reglementară a castraveților, dar n-am avut satisfacția aceasta. Prevăzută cu numere de codificare EUR-Lex și cu denumire botanică în latină, culegerea enumeră în toate limbile țărilor-membre produsele agricole care cresc pe aceste meleaguri, cu caracteristici și sugestii de preparare. Atât. Spre surprinderea mea, taman ardeiul care tronează pe coperta cărții de bucate, lipsește din catalogul agricol, semn că lucrarea nu-i deloc științifică. Poate că are doar rol de exemplu, fără pretenții exhaustive
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
de sărbătoare națională, reașezată pe făgașul istoriei prin forța fidelității națiunii române sieși îndatorată a-și rescrie istoriografia adevărată la răspântiile propriului destin, în 2017 a prilejuit o nouă luminozitate ceremonială la Garden Party de la Palatul Elisabeta: oaspeți de pe toate meleagurile românești au sosit în comuniunea unui alai grandios, solemn, a celui mai important arc uman peste timp, pentru a omagia ființa noastră națională. 10 Mai, Ziua Națională și Ziua Dinastiei Române înmănunchează și laurează cu brâu tricolor sacrificiul eroic, fraternitatea
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
poate face concurență unor biblioteci din țară și nu numai, conținând cărți nespus de valoroase. Câmpul Românesc mai dispune de un muzeu etnografic cu exponate și gravuri vechi, care vin să confirme încă o dată istoria existenței neamului românesc pe aceste meleaguri. Domnul Dumitru Răchitan, președintele Asociației Românilor din Hamilton ne povestește:- “ Săptămâna Culturală a Câmpului Românesc a început cu mulți ani în urmă din nevoia de a promova valorile românești ale emigrației. Dorința inițiatorilor a fost că românii de pretutindeni să
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
fiecare din cei care veneau să petreacă toată săptămâna la Câmpul Românesc era o vacanță de vis și o baie de romanism. Aici participanții se regaseau în mediul în care își petrecuseră o parte din viață trăită la baștina, pe meleagul natal.. După 1990, odată cu deschiderea granițelor , la Săptămâna Culturală au început să participe și personalități din România și mai tarziu din Basarabia (Republică Moldova). În prezent Săptămâna Culturală de la Câmpul Românesc continuă să atragă noi participanți. Acest eveniment îmbină foarte
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
au fost reparate 86 de biserici și 57 de case parohiale, au fost restaurate și repictate 39 de biserici. Iar Duminică, 23 august anul 2009, s-a mai scris o dată de aur în hronicul Ortodoxiei de pe aceste bătrâne și vitregite meleaguri: cu prilejul împlinirii a cincisprezece ani de existență a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei, întâistătătorul acesteia, Părintele Episcop Ioan Selejan, a fost înălțat în treapta arhierească, onorifică de Arhiepiscop, de către Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
gara Nicolina, pe partea stângă a sensului de mers al trenului, a apărut o construcție ce-mi amintea de industrializarea forțată și cu orice preț, acolo unde trebuie sau nu, imagine ce devine dezolantă pentru fiecare persoană străină de aceste meleaguri. Ruine, geamuri sparte, acoperișuri căzute și lipsa oricărei mișcări doveditoare că acolo s-ar mai munci, aceasta întâmpină călătorul străin de zona Moldovei. Odată ajuns în inima orașului, acesta începe să-ți placă, să te cucerească, prin frumusețea, eleganța și
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
cu Familia Cătunescu, o întreagă familie de dascăli - „din tată-n fiu”, cum se zice −, cu care ne-am cunoscut prin intermediul Revistelor Literare VIRTUALE din străinătare, mijlocitor fiindu-ne un alt mare român, desigur tot de litere, dar stabilit pe meleagurile Australiene de peste 35 de ani: Domnul George Roca! ...Ne-am întâlnit și, salutându-ne și îmbrățișându-ne, am simți aceeași dar specific doar profesorului, de a ști cum să se prezinte, de a ști cum să te primească și să
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
drept etalon în anii petrecuți în mijlocul lor, dar și când a plecat pe drumul străinătății. „De unde au venit oamenii satului nostru, nu se știe, ceea ce însă se mai spune și astăzi este că cei care s-au pripășit pe aceste meleaguri pline de frumuseți și au băut apă din minunata valeBătrâna s-au îndrăgostit de locurile acestea binecuvâtate și nu s-au mai putut dezlipi de ele niciodată, acolo au rămas!” Invazia tătarilor din anul 1241 a fost resimțită și aici
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
9.00h-13.00h LICEUL EMANUIL UNGUREANU; PIAȚA HUNIADE NR. 1 SECȚIUNEA a II-a: LITERATURĂ, LINGVISTICĂ, FOLCLOR, ETNOLOGIE Moderatori: Doina Drăgan, Andreia-Elena Anucuța, Mariana Strungă, Mariana Sperlea, Vasile Barbu Prep. univ. ANDREIA-ELENA ANUCUȚA, Universitatea Tibiscus Timișoara • Tineri români, plecați pe meleaguri străine-lumea este țara mea! Prof. IONEL CIONCHIN, vicepreședintele Asociației Istoricilor Bănățeni • Limba daco-română, obiceiuri și tradiții la românii timoceni VASILE BARBU, publicist, poet și editor, președintele Societății Literar-Artistice Tibiscus • 20 de ani în slujba păstrării și afirmării identității naționale românești
CONGRESUL INTERNAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357181_a_358510]
-
și Cultură ’’Porțile de Fier’’care și-au propus și au realizat multe dintre dezideratele evocate, în sensul cercetării și valorificării științifice a inestimabilului patrimoniu al civilizației rurale românești din această parte de țară unde și în viața sătenilor acestor meleaguri’’sună clar obârșia rurală cum curge în șuvoiul vijelioaselor ape, limpezimea izvorului”, citându-l pe Ilarie Debridor. În cazul lucrării de față asistăm la o izbutită aplicare a acestor considerente, reunite sub tutela generoasă a inspiratului concept cultural -istoric al
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
nu ai pe nimeni care să te susțină, ești mâncat de viu (vorba vine!), iar dacă vrei să ai, trebuie să te cobori și să faci anumite compromisuri... Așa că după un an de „hoinăreală pe malul Dâmboviței” am revenit pe meleagurile bihorene cu gândul de a da la facultatea de Științe Politice din orașul de pe Criș. Și asta în ciuda insistentelor părinților care mă sfătuiau din nou să aleg „Colegiul de Cosmetică”. Totuși nu i-am ascultat fiind influențată de „minunea educațională
TAINA SCRISULUI (48) – O MODALITATE DE A-MI EXPRIMA GÂNDURILE de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357210_a_358539]
-
Jurnalul (meu) Londonez” care acum din păcate s-a poticnit puțin, din lipsă de timp... liber! Totuși, promit că în curând am să-l reiau... În acest Jurnal am descris cum am putut eu mai bine experiențele mele trăite pe meleaguri britanice, fie ele pozitive, ori rele, că Doamne... multe au mai fost! Însă nu le pot pune pe toate pe hârtie deoarece nu chiar toate se pot povesti. Pot spune doar că... dacă cineva crede că traiul în străinătate (mai
TAINA SCRISULUI (48) – O MODALITATE DE A-MI EXPRIMA GÂNDURILE de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357210_a_358539]