1,562 matches
-
între care remarcabile sunt paginile despre sonatele beethoveniene, despre muzica pentru pian a lui Chopin și Schumann, prefațau concertele ei difuzate radiofonic. Volumul Scrieri (1982) îi antologhează întreaga operă, iar în Dintr-un secol de viață (1987) apar, pe lângă paginile memorialistice, câteva portrete excepționale prin valoarea lor: Serghei Rahmaninov, F. Busoni, R. M. Rilke, Paul Valéry, G. Fauré. SCRIERI: Vraja, București, 1946; Arpegii în ton major, București, 1970; Mozaic în timp, București, 1973; O vară ciudată, București, 1975; Scrieri, București, 1982
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
și, „împăcând” - după expresia lui Vintilă Horia - noutatea cu tradiția, „continuitatea a putut fi posibilă”. În revistă apar acum poezii de Horia Stamatu (Punta Europa), Nicu Caranica și Al. Busuioceanu, proză de Mircea Eliade, Vintilă Horia și Grigore Cugler, pagini memorialistice de Gr. Nandriș etc. Colecția „Destin” publică, de asemenea, câteva dintre scrierile remarcabile ale deceniilor al șaselea și al șaptelea: Horia Stamatu, Recitativ (poeme), Vintilă Horia, Poeme, Mircea Eliade, Nuvele și Amintiri, Nicu Caranica, Povestea foamei și Nașterea tragediei, Ștefan
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
un sfert de oră”, parvenitul al cărui prim gest revoluționar a fost să se mute în palatul imperial), consemnându-se și conflictele de idei dintre „moderații” gen Plehanov și „excesivii” gen Maxim Gorki. Calitățile literare ale acestei scrieri cu caracter memorialistic sunt relativ modeste, însă gradul de interes durabil pe care îl prezintă nu poate fi pus la îndoială. Un alt roman, scris la Paris, Cneazul veacului, despre care familia fusese anunțată că a fost încheiat, nu s-a păstrat decât
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
În personajul Pitarcă, din romanul Mângâierile panterei de Mihail Sorbul, D. poate fi recunoscut cu întregul său cortegiu de ciudățenii. Revistele și gazetele la care a colaborat sau care l-au republicat sunt numeroase. Proza lui, schițe, povestiri, nuvele, fragmente memorialistice închinate copilăriei, dar și versuri sau o serie de articole politice, datând din preajma intrării noastre în primul război mondial, au apărut în „Telegraful român”, „Arta” (Iași; semnează I. Ivaciuc), „Ramuri”, „Convorbiri critice”, „Opinia” (Iași), „Deșteptarea” (Brașov), „Cosinzeana”, „Flacăra”, „Luceafărul” (Sibiu
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
D. Speranția, Smara, D. Nanu (este posibil să fi semnat și Leandru), V. Pop (între alte contribuții, un interviu cu scriitorul rus V.G. Korolenko), C. Rădulescu-Motru, Ludovic Dauș, Zaharia Bârsan ș.a. V.A. Urechia dă pentru „Coloana V-a” schițe memorialistice, contribuții de istorie socială și recenzii ample. Tot aici se comentează, uneori în articole nesemnate, evenimente artistice, literare sau științifice: premiera nereușită la un teatru din Dresda a unei drame de H. Sudermann (Penele de șoim), discuțiile din mediile literare
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
1976). Paginile literare cuprind grupaje de versuri, proză și comentarii istorico-literare, mai toate vădind un interes deosebit pentru spațiul cultural bucovinean, căruia i se consacră chiar o rubrică, „Pagini bucovinene”, devenită „Chenar bucovinean”, apoi „Figuri bucovinene”. Numeroase pagini critice și memorialistice sunt dedicate grupării din jurul revistei „Iconar”, din care V. Posteucă a făcut parte, precum și lui Mircea Streinul. Alături de poezie și proză, revista include în sumarele sale o „Cronică literară” și o „Cronică a edițiilor”, „Pagini americano-române”, breviarul cultural „Iconar”, semnat
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
în „palida imagine” muzeală. Revista pe care a condus-o este atât de bogată în materiale prețioase, încât, scria Gheorghe Vrabie, „nu se poate face nici o cercetare” a vreunei probleme de etnografie fără consultarea ei. G. a publicat și literatură memorialistică și documentară, o literatură a faptului trăit, precum însemnările din lucrarea intitulată Cruzimi (1921), ce conține pagini tulburătoare despre represiunea răscoalei țărănești de la 1907. Cartea a fost apreciată de Mihail Sadoveanu ca una „dureroasă”, „stăpânită de durerile și năcazurile oamenilor
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
în compania sculptoriței Cecilia Storck. Într-o atmosferă crepuscular-orientală oarecum clișeizată, „tablourile” de aici dobândesc valoarea unor poeme în proză tocmai prin ornamentația retorică. Dedicată în întregime memoriei soțului ei, autoarea alcătuiește, sub titlul Poezie sau destin, un notabil ciclu memorialistic: Bacovia. Viața poetului (1962), Viața poetei (1971), George Bacovia. Ultimii săi ani (1981), conținând date importante referitoare la viața literară din perioada interbelică și din anii imediat următori încheierii celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Armonii crepusculare, București, 1923
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
director general adjunct al Societății Române de Radiodifuziune. A debutat cu poezie în revista „Amfiteatru”, în 1967. Prima sa carte e Anatomia unei străzi, apărută în 1992. Proza din volumul de debut al lui G. aparține, în sens larg, genului memorialistic, deși se poate observa că nu e vorba de memorialistică propriu-zisă, ci, mai degrabă, de o autoficțiune relativ obiectivată, enunțată cu oarecare detașare și cu grijă preponderent pentru aspectul estetic. Termenii de comparație - dintre operele „clasice” ale genului - ar fi
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
al străzii provinciale, iar unele dintre ele sunt grave, zguduitoare chiar pentru percepția copilului, cu toate că, în principiu, aceasta e oarecum ocrotită de impactul prea dur al realului printr-un dublu filtru, al inocenței vârstei și al ostenelii adulților. Farmecul prozelor memorialistice ale lui G. provine dintr-un anumit mod de a tăia, cu grație, firul în patru, dintr-un exces analitic aparent gratuit și dintr-o calofilie cu pecete personală. Atuurile prozatorului, îndemânatic exploatate, sunt adresarea plină de amenitate, recursul la
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
Cantemir, considerat de cronicar un act „nesocotit”. Sfârșitul cronicii este consacrat domniei lui Grigore II Ghica, domn ce aducea îmbunătățiri sociale (reducerea birurilor) și culturale (deschiderea unor școli). Valoarea literară a letopisețului se susține prin portretistica bogată și prin caracterul memorialistic al multor pasaje. Ediții: Letopisițul Țării Moldovii de la domnia lui Istrati Dabija Vv. până la a triea domnie a lui Mihai Racoviță Vv. (publ. N. Bălcescu și A.T. Laurian), „Magazin istoric pentru Dacia”, III, 1846; ed. în Letopisițile Țării Moldovii
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
pe unele referiri la viața particulară a cântăreței, care a numărat printre admiratorii apropiați personalități de primă mărime - Gounod, Verdi, Puccini, Mascagni sau regele Carlos al Portugaliei. Următoarele volume, cuprinzând comentarii și însemnări critice privitoare la viața teatrală, dar și memorialistică, apar după revenirea lui C. în zona preocupărilor gazetărești. De la „Electra” la „Dama cu camelii” (1971) include corespondențe fanteziste cu actrițe inexistente, prilej de meditație lucidă și avizată pe marginea unor partituri dramatice importante. În 1973, publică alte două cărți
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
Dem. Theodorescu, Ion Dimitrescu, Mircea Ștefănescu, Al. Kirițescu. Pagini de atente și sensibile referiri la arta actorului asigură lucrării, pe lângă o informație notabilă, calități specifice operelor literare propriu-zise. De la o zi la alta (I, 1979) este o scriere cu caracter memorialistic, în care evocarea anilor copilăriei și ai tinereții se alătură meditației asupra vieții în general, asupra profesiunii de gazetar și de critic teatral în mod deosebit; o mărturie asupra omului C., făcută „în ceasul când ce va fi prezintă mai
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
prezența lui Lucian Blaga, a lui Vintilă Horia și a lui Emil Cioran (față de care și-a exprimat întotdeauna serioase rezerve din cauza anticreștinismului manifest al acestuia). De consemnat că ultimul capitol al cărții, Tinerii de altădată, are un pronunțat caracter memorialistic, paginile consacrate lui Pavel Dan, Emil Giurgiuca, Ion Chinezu, Olga Caba și Wolf von Aichelburg sau cele despre Anton Zigmund Cerbu detașându-se, nu numai prin vibrația confesiunii, dar și prin valoarea informației. În fine, ar mai trebui menționat dramaturgul
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
I.G. Dimitriu. Aceiași autori, la care se adaugă Șt. Georgescu Olenin, Gr. Manoilescu (Geremia Valacco), Faust Brădescu (Gherasim), J.N. Manzatti, N. Teban ș.a., dau paginile de proză. Pamfil Șeicaru, ale cărui texte ocupă aproape jumătate din spațiul publicistic, semnează scrieri memorialistice, portrete ale celor mai importante personalități politice și culturale românești, pamflet și cronică literară: Ionel I.C. Brătianu. Arhitectul României Mari, un articol despre profesorul Ion Petrovici, a cărui prezență în închisoarea de la Aiud „dă sensul tragic al epocii noastre”, Nicolae
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
Rusalin al lui Damian, Patima lui Ioan Stoia etc.). Este însă și autorul unei senzaționale contrafaceri a Mioriței. Pasiunea pentru poveștile populare, cea mai importantă latură a activității sale, i-a adus supranumele, excesiv, de „Creangă al Banatului”. În proza memorialistică, risipită prin reviste, evocă anii copilăriei și experiența pedagogică (Suferințele unui învățător de la naștere până în timpul prezent, 1888, Amintiri din copilărie,1902, Chipuri din satul nostru, 1909 etc.). A scris și poezii (unele în grai bănățean), nesemnificative însă. C. s-
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
literatura rusă și sovietică. Debutează cu poezie în 1912, în revista „Viața românească”, și cu proză în 1919, în „Însemnări ieșene”. În 1923 îi apare cel dintâi volum de poezii, Lumini și umbre. Scrie poezie, proză, literatură pentru copii, literatură memorialistică, traduce din literatura franceză (Maupassant, Giraudoux). Colaborează la numeroase reviste, dar mai ales la „Viața românească”. A fost distinsă cu mai multe premii: Premiul Academiei Române și Premiul „Femina-Vie Heureuse” în 1927, Premiul Național pentru Poezie în 1937, Premiul Societății Scriitorilor
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
indiferență a funcționarilor față de țărani (Din întuneric). Interesantă este aici mai ales perspectiva diferită asupra unui loc celebru: Mirceștii lui V. Alecsandri. Atmosfera din târgul mic este sadoveniană (În târgușorul dintre vii..., 1939). Autoarea s-a exersat și în literatura memorialistică (Prietenii mei scriitorii..., 1960) și, întâmplător, în teatru (Unchiul din America). SCRIERI: Lumini și umbre, Iași, 1923; Unchiul din America, Iași, 1924; Fluturi de noapte, București, 1926; Din întuneric. Fapte și întâmplări adevărate (Din carnetul unei doctorese), București, 1928; Grădina
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
Ilarian, drept un câmp de manifestare a „marilor patimi romantice”, precursoare de expresie literară. Experimentul continuă cu corpusul de corespondență George Bariț și contemporanii săi (I-IX, 1973-1993), lucrare colectivă prin care se impune la noi genul epistolei literare și memorialistice comentate, care poate constitui „o reprezentare epică a timpului” (Ion Vlad), „o gingașă operație de sondaj în adâncimi nepătrunse” (Șerban Cioculescu). Hermeneutica epistolară ca instrument al arheologiei istorico-literare l-a condus pe C. la regăsirea unor scriitori romantici ardeleni de la
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
ca o parodie la adresa oricărei instituții serioase, cu o componență exclusiv masculină în etapa sa „ieșeană”, societatea Junimea se prezenta pe atunci ca o similiierarhie, în care erau adorate sfidarea uzanțelor, încălcarea regulilor și ieșirea în afara simțului comun. Savuroase pagini memorialistice consemnează comportamentul juvenil și umorul care caracterizau reuniunile junimiste, unde aneecdota prima și erau activate rituri, protocoale și „roluri” ironic conferite și asumate, porecle și tradiții ad-hoc instaurate. În faza aceasta, Junimea pare să corespundă unui moment de „copilărire” a
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
P. Barcianu, redactorul „Foii pedagogice” din Sibiu; un grupaj de Sentențe pedagogice, urmat de articolul lui George Cătană despre personalitatea lui Ioan Pop-Reteganul; un alt articol, semnat de Iosif Velcean (Școala și Biserica), opt cugetări de Ioan Scurtu, câteva însemnări memorialistice ale preotului Alex. Muntean al lui Vasile și un fragment extras din piesa-revistă 100 de ani de I. L. Caragiale, prezentată pe scena Naționalului bucureștean în februarie 1899. Alți colaboratori: C. Teodoru, Adrian Ungurian. D.B.
ALMANAHUL INVAŢATORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285284_a_286613]
-
estului și sud-estului european. Curentul slavon. N. Argintescu-Amza oferă o versiune românească de excepție a poeziei lui Mallarmé, Apparition. Sub genericul De la Caragiale citire..., sunt reunite câteva anecdote ce îl au drept protagonist pe marele dramaturg. Emoționante sunt și fragmentele memorialistice ale lui Gala Galaction, care evocă atmosfera din Liceul „Sf. Sava”. D.B.
ALMANAHUL SCOLARILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285292_a_286621]
-
E tot mai mult și o prezență publicistică, mai tipărind, până în pragul celui de-al doilea război, câteva merituoase scrieri literare. Culegeri ca Dobrogea (1936), Plaiuri oltenești (1938), Prin cetatea lui Bucur sau Trecutul viu (ambele din 1940) adună pagini memorialistice, „file trăite”, evocări, mărturisiri, reînviind portrete și peisaje, într-un gen de tabletă sau crochiu cu prea puține variațiuni de la un text la altul. Detaliul etnografic, mai mult sau mai puțin uitat, cutuma și reflexul ei social sunt teme de
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
1943, pp. 368-406. Heliade Rădulescu, I., Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo, Eminescu, București, 1980. Heliade Rădulescu, I., Literatura. Critica, I, Tipografia Heliade și Asociații, București, 1860. Heliade Rădulescu, I., Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, II, Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002. Heliade Rădulescu, I., Pace sau însocire între averea nemișcătoare și între bani sau Casă de credit reciproc, Tipografia I. Heliade și Asociații, București
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literară, pp. 411-426. Despre conflictul cu Alexandrescu, v. monografia lui Mircea Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, Univers Enciclopedic, București, 2001, pp. 90-92. 15 I. Heliade Rădulescu, "Domnul Sarsailă, autorul" (1839), în Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 459. 16 Ibidem, pp. 467-468. 17 Ibidem, p. 469. 18 Despre localizarea unor teme referitoare la postura autorului în literatura română se poate vedea și Leon Volovici, Apariția scriitorului în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]