2,518 matches
-
Pălămida sau pălămida cu spate dungat, lacherda (Sarda sarda) este un pește răpitor marin de cârd, epipelagic, neritic și migrator, din familia scombride, răspândit în apele tropicale și temperate pe ambele coaste ale Oceanului Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara, Marea Neagră și Marea Azov. Lungimea obișnuită 30-50 cm; maximală 91 cm. Greutatea obișnuită 2-3 kg; maximală 10-12 kg. Are corpul alungit fusiform, ușor
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
carene mai mici pe fiecare parte. Coloritul corpului este albastru-închis pe spate, iar pe laturi și abdomen argintiu. Pe flancuri sunt 5-11 dungi întunecate, înguste, oblice, ce merg dinapoi și de sus înainte și în jos. Este un pește epipelagic migrator și trăiește în special în apele de lângă țărm, până la 200 m adâncime, formează adesea bancuri aproape de suprafață. Pălămida întreprinde migrații de hrănire și de reproducere primăvara din Marea Mediterană și Marea Marmara în Marea Neagră, iar de aici toamna se întoarce la
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
Grecia, Urali și Caucaz), Africa de Nord, Turcia, Asia Centrală (până în Tibet) și China de Vest. În general, este o pasăre sedentară, dar unele păsări scandinave iernează în statele baltice, Polonia, regiunile adiacente din Rusia, iar populația din Urali pare a fi parțial migratoare. Este răspândită pe cursul râurilor repezi din zona pădurilor de conifere și ale celor mixte, ocazional, pe malurile lacurilor stâncoase. Este o pasăre teritorială, locuiește în perechi, de-a lungul râurilor. Vânează în și sub apă. Cântecul este un ciripit
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
organisme vii de pe Pământ; precum și pentru Lacul Tahoe, un lac adânc cu apă dulce, cel mai mare lac al statului ca volum de apă. La est de Sierra Nevada se află Valea Owens și Lacul Mono, habitat esențial al păsărilor migratoare. În vestul statului se află Clear Lake ("Lacul Limpede"), cel mai mare lac cu apă dulce că suprafață aflat în întregime în California. Deși Lacul Tahoe este mai mare, o parte din el se află pe teritoriul statului Nevada. În
California () [Corola-website/Science/302482_a_303811]
-
naturală reprezintă o zonă umedă (depresiuni de altitudine medie, depresiuni inundabile cu specii vegetale hidrofile, ochiuri de apă, canale, gârle, stufăriș) inclusă în complexul lacustru "Șontea - Furtuna". Rezervația găzduiește și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: țigănuș ("Plegadis falcinellus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus") sau corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"). oferă
Lacul Nebunu () [Corola-website/Science/329876_a_331205]
-
în Europa Centrală din punct de vedere optic se poate vedea destul de difcil. Ea trăiește în poieni, luminișuri sau la liziera pădurilor unde vegetația este deasă, la depistarea ei ajută cântecul specific al păsării. Fâsa de pădure este o pasăre migratoare, care iernează în savanele din Africa Centrală și Africa de Vest. Este o pasăre cu un corp suplu de o mărime de ca. 15 cm ca o vrabie. Masculii cu aripile deschise ating lățimea de 90 mm, pe când femelele 85 mm. Greutatea
Fâsă de pădure () [Corola-website/Science/316561_a_317890]
-
rețelei ecologice europene - Natura 2000 în România. reprezintă o zonă umedă (luciu de apă, heleștee și bălți) ce adăpostește o gamă diversă de plante hidrofile (stufărișuri și păpuriș) și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor specii de păsări migratoare de baltă; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European 147/CE" din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor)) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Printre speciile de păsări semnalate în arealul se află exemplare de
Popasul păsărilor de la Sânpaul () [Corola-website/Science/325434_a_326763]
-
ha, și reprezintă o zonă de ape stătătoare (un lac de luncă format în urma procesele de eroziune și de depunere a sedimentelor fluviale pe o vale secundară), mlaștini și terenuri arabile, ce adăpostește și găzduiește specii protejate de păsări acvatice migratoare, cât și specii de păsări care iernează pe teritoriul ariei. "Pelecanus crispus, Aythya nyroca, Branta ruficollis, Chlidonias hybridus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Ardeola ralloides, Anser albifrons, Larus ridibundus, Charadrius alexandrinus, Glareola pratincola, Larus melanocephalus, Larus minutus
Lacul Dunăreni () [Corola-website/Science/314025_a_315354]
-
de castel, pe dealul Rîmeți, a fost construită încă o fortificație identică, din care acum mai există doar urme vagi, având același scop, de supraveghere și apărare a populației din zonă și a căii comerciale care traversează valea, de atacurile migratorilor. Cetatea este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.
Cetatea Trascăului () [Corola-website/Science/307256_a_308585]
-
din prejma Miron Costin-ului, precum despre gorganul de la Dealul Viei unde se spune că ar fi înmormântați tătarii uciși într-o bătălie de Ștefan cel Mare, alții susținând că de fapt ar fi mult mai vechi de pe vremea năvălirilor migratoare. Cum cobori în șesul Moldovei, pe poteca ce duce spre satul țiganilor (nu se inventaseră romii) unde au fost cândva vreo 5 case (bordeie), se găsește un minunat izvor cu apă limpede și rece și care în vremurile de demult
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
pășuni, vii și livezi), unde, în lunca inundabilă a Dunării s-au format mai multe lacuri (Lacul Golenți, Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului și Lacul Maglavit) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări migratoare: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
organizat, la intervale regulate câte un recensământ național general, din 2004 acesta devenind permanent. Creșterea demografică înregistrată de Franța este una dintre cele mai dinamice din Europa și este datorată unui nivel al natalității superior mediei europene și unui șold migrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane anual). În ceea ce privește fecunditatea, aceasta se clasează printre primele în Europa, cu 2,01 copii per femeie în anul 2006; doar Albania, Muntenegru și Islanda având indici de fecunditate mai mari. În plus, datorită creșterii speranței
Demografia Franței () [Corola-website/Science/306292_a_307621]
-
Rața moțată ("Aythya fuligula") este o specie de rață scufundătoare de mărime medie. Lungimea ratei moțate este de 40-47 cm, anvergura aripilor de 65-75 cm iar greutatea de 0,5 - 1 kg. Este o pasăre migratoare ce cuibărește în Europa și Asia, și care iernează în jurul Mediteranei, din Africa până în Etiopia, China, India și Filipine. În România, mai ales în Dobrogea, este oaspete de iarnă. Rățoiul este negru cu flancurile albe și cu un moț de
Rață moțată () [Corola-website/Science/332861_a_334190]
-
și apare obștea sătească. Continuitatea de locuire pentru secolul I- II î.Hr. este exprimată prin descoperirile de la Liveni - Valea Ciocoiului. După secolul al III-lea î.Hr. populația și-a continuat existența înfruntând toate vicisitudinile vremurilor - în primul rând invaziile populațiilor migratoare, chiar dacă temporar a trebuit să renunțe la vechile așezări, retregându-se din fața invadatorilor. Contactul cu lumea slavă este atestat prin descoperirile din aceleași puncte, unde s-au găsit fragmente de ceramica decorată cu incizii în val sau alveole și care atesta
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
1966 - 1961, cand s-a menținut un spor natural pozitiv prin intervenția spațiului cu legea privind redresarea natalității în România din 1968. Scăderea considerabilă a numărului de locuitori după aceasta perioadă este urmare a sporului natural mic, a unui spor migrator negativ, datorat potențialului economic redus al comunei, la care se adaugă strămutarea un sat (Șerpenița) de pe raza comunei Liveni, precum și a unor gospodării din satul Livenii-Vechi, ca urmare a construirii lacului de pe Prut. Locuitorii strămutati s-au localizat în satele
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
vegetație din stuf și papură) în bazinul mijlociu al văii Hamaradia (afluent de de stânga al râului Homorod) cu o importantă și diversificată faună de păsări acvatice. Aria protejată asigură condiții de cuibărit, hrană și viețuire pentru specii de păsări migratoare și de pasaj care tranzitează Munții Carpați. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, asfel: lacuri (luciu de apă), cursuri de apă, mlaștini și turbării, terenuri arabile cultivate și necultivate, fânețe și pășuni. Rezervația naturală dispune de elemente floristice
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
Trollius europaeus"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), ligularia ("Ligularia sibirica"), șapte-degete ("Comarum palustre"), trifoiște ("Menyanthes trifoliata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), precum și o orhidee din specia "Dactylorhiza incarnata". Situl adăpostește și asigură condiții de viețuire, hrană și cuibărire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, dintre care: cormoran ("Phalacrocorax carbo"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruși, (din familiile "Laridae" și "Sterna"), egretă mare ("Egretta alba
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
mare (rari), foci cu creastă (rare), morse (rare), narvali, beluga (rari), balene de Groenlanda (rare) și orca (rari). Pe insulă, și mai ales în zona Parcului Național Quttinirpaaq, au fost observate în total 34 de specii de păsări, majoritatea fiind migratoare. Singurele păsări răpitoare sunt șoimii vânătorești norvegieni și bufnițele polare. Singura specie de pește de apă dulce din insulă, și de altfel specia dominantă în zona arctică a Canadei și cu cea mai nordică răspândire este păstrăvul alpin ( (Salvelinus alpinus
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
896 din Ucraina în Câmpia Tisei și Pannonia. Cronicarul bizantin, împăratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul, menționează în lucrarea sa "De administrando imperio" (DAI) numele acestui trib în varianta "Tarianos". Termenul este confundabil, întrucât în aceeași lume a hanatelor popoarelor migratoare cuvântul "tarkan" în turca veche sau "tarhan" (grafiat în engleză "tarkhan") era un rang de comandant militar, subordonat hanului sau "yabğu"-ului (viceregelui). Termenul de "tarcan" are, pe lângă semnificația sa strictă de "rang socio-poltic" și un înțeles "etnic" care se
Tarcani () [Corola-website/Science/311377_a_312706]
-
kavari ("szakralis kovacsok") zis „tarcanii” (pe ungurește "a kovácsok Tárkány törzse"), care s-a alăturat confederației triburilor maghiare strămutate în Panonia. Nu întâmplător, există toponimul Pârâul Fierarului pe raza comunei Tărcaia Kavarii bihoreni, care erau detașamente de avangardă ale triburilor migratoare maghiare din perioada "honfoglalás"-ului sau chiar o castă militara din care se recruta aristocrația maghiară, s-au suprapus peste "cozari" (hazarii?) o populație de un neam cu tarcanii și stabilita ulterior lor în zona, si a căror lider era
Tarcani () [Corola-website/Science/311377_a_312706]
-
este interzisă, toți locuitorii insulei sunt forțați să ia masa la o imensă cantină orășenească. În librării nu se găsesc cărți, ci numai discursurile Guvernatorului. Atmosfera este una cenușie: insula este bătută de vânt și mâncată de viermi, în timp ce păsările migratoare sunt otrăvite de primărie. Fosta sa iubită, Micheline Rolebon (Elena Albu), pare cuprinsă de disperare în fața realității din insulă ce depășește orice ficțiune și cere să fie internată la Institutul de Îndrumare și Învățământ, unde se afla de câțiva ani
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
a îmbunătăți starea ecologică în bazinele limanlor Ialpug și Covurlui. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Covurlui dispune de o bogată vegetație acvatică (stuf, papură de baltă). În tufișurile de pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al lacului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. Limanul este bogat în pește, aici viețuind numeroase specii de pește, precum și un număr mare de raci. Printre speciile de pește
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
Dumbrăveni este o arie de protecție specială avifaunistică înființată cu scopul conservării mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare . Aceasta se află în Dobrogea, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală este situată în sud-vestul județului Constanța (în Podișul Negru Vodă), pe teritoriile administrative ale comunelor Deleni și Dumbrăveni. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, stepe) aflată în bazinul hidrografic al râului Urluia (în Podișul Dobrogei de Sud); ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri în tranziție, păduri caducifoliate, coaste calcaroase cu vegetație submediteraneană, canarele, pajiști uscate, stepe și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]