2,243 matches
-
valori comune. Lucrurile vor fi accelerate prin prezența agresivă a URSS și a comunismului în Europa și prin contrapondere la această lume. Din acest moment banii intră într-o nouă etapă, ei capătă o nouă proprietate și anume aceea a mijlocirii schimburilor comerciale internaționale și a cuantificării valorii în plan global 701. După 1945 fenomenul globalizării 702 capătă o amploare deosebită, iar transferurile internaționale bănești ajung la un volum uriaș. Globalizarea economică și comercială, bazată pe hegemonia dolarului american, va imprima
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Mă rog pentru ca voi să puteți cunoaște voința lui Dumnezeu și să puteți alege vocația, chemarea voastră, în așa fel să fiți drepți și neprihăniți până în ziua venirii lui Cristos, plini de acele roade ale dreptății care se obțin prin mijlocirea lui Isus Cristos, spre lauda și gloria lui Dumnezeu. Duhule Sfinte, Tu care ai inspirat pe Sfântul Paul cu aceste cuvinte, fă-le autentice pentru noi, în dragoste, în căutare, în iluminarea inimii pentru a cunoaște voința Tatălui în Cristos
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
reducerea riscului violențelor sexuale, reducerea riscului răspândirii bolilor venerice, pragmatismul obținerii unor venituri. Tolerarea are ca temeiuri: imposibilitatea eliminării acestei practici, dificultatea de a controla fenomenul, realitatea pieței clandestine (chiar și în condițiile legalizării). Respingerea are ca temeiuri: exploatarea sexuală, mijlocirea infracționalității, prostituția nelegală fiind ea însăși infracțiune, imoralitatea profanării trupului și a sufletului, imoralitatea câștigării existenței prin practicarea sexului multiplu, imoralitatea deprecierii erosului, atentat la morala și stabilitatea familiei, considerarea ei ca păcat de către morala creștină. Curtezane și pseudocurtezane în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ocupa de descrierea buchetului" (1966: 3). Dar dacă relua, pe aceeași pagină din Introduction à l'analyse structurale des récits, afirmația că " Discursul ar fi o "frază mare" (ale cărui unități n-ar fi neapărat fraze), tot așa cum fraza, prin mijlocirea unor specificități, este un mic "discurs" (id.), se grăbea să adauge, ca un cititor atent al ultimelor lucrări ale lui Benveniste, că: "Discursul are propriile sale unități, regulile sale, "gramatica" sa: dincolo de frază și deși compus numai din fraze, discursul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să slujească fapta. Limbajul devine atunci o armă de luptă: prin el impunem gîndirea noastră celorlalți. (1952: 17-18) În acest sens, schema 3 aduce precizări schemei 2. Faptul de a pune în evidență acțiunea de limbaj (nivelul N1) săvîrșită prin mijlocirea unui text, explică eficacitatea acțiunii sociodiscursive săvîrșite, de pildă, prin mijlocirea textului scris de Émile Zola și publicat pe prima pagină a ziarului L'Aurore din 13 ianuarie 1898. Eficacitatea publicării (N2) scrisorii deschise (N3) a lui Zola este fructul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
el impunem gîndirea noastră celorlalți. (1952: 17-18) În acest sens, schema 3 aduce precizări schemei 2. Faptul de a pune în evidență acțiunea de limbaj (nivelul N1) săvîrșită prin mijlocirea unui text, explică eficacitatea acțiunii sociodiscursive săvîrșite, de pildă, prin mijlocirea textului scris de Émile Zola și publicat pe prima pagină a ziarului L'Aurore din 13 ianuarie 1898. Eficacitatea publicării (N2) scrisorii deschise (N3) a lui Zola este fructul scoaterii în afara legii a semnatarului articolului și a redacției ziarului L
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
afacerea Dreyfus). Afirmăm de pe-acum că un text aparține arareori unui singur gen. Combinarea scrisorii deschise, a editorialului și a genului judiciar îi permite lui "Acuz...!" să ia forma unei scrisori adresate celui mai înalt magistrat al statului, prin mijlocirea media în sens propriu unui ziar care întărește asumarea afirmațiilor, lărgind-o, dincolo de autorul-însuși, la redacția ziarului L'Aurore. În ceea ce privește materialitatea discursivă a acestui text și definiția formațiunii socio-discursive, trebuie știut că Zola publicase, la editorul său Fasquelle, două broșuri
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
conform cu o stare dată a lumii reale (definiția clasică), cît să facă în așa fel încît lumea să fie văzută de destinatar conform cu credința emisă de locutorul-enunțător. J.-B. Grize numește acest fapt "modelarea mutuală a unei lumi comune prin mijlocirea unei acțiuni conjugate" (1993: 335). Aserțiunile narative, descriptive, argumentative și explicative factuale sau ficționale, mai degrabă construiesc reprezentări schematice ale lumii decît se adaptează la ea, iar stabilirea unei credințe împărtășite nu este scopul ultim al acestor aserțiuni. Scopul lor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
următor: a-ți asuma riscuri înseamnă a-ți risca viața [B1], iar a-ți risca viața voluntar este un comportament sinucigaș comparabil cu cel al japonezilor din cel de al doilea război mondial [Pp1]. În schimb, înlănțuirea se referă, prin mijlocirea unui DAR argumentativ, la restricție. Dacă a-ți asuma riscuri (F1) este un comportament sinucigaș (C), a-ți asuma riscuri calculate, ca un profesionist, corespunde unui "cu condiția să... / numai dacă..." exemplar. Faptul F2 de a calcula riscurile [e4] antrenează
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
expunea doctrina la Wittenberg, prin 95 de teze care se află la originea protestantismului 188. Ele revoluționau cu adevărat gândirea religioasă susținând, în esență, că pentru a se mântui creștinul trebuia să aibă o credință puternică (sola fide), să înlăture mijlocirea Bisericii și a clerului. El devine astfel propriul său preot, baza creștinismului fiind doar Biblia (sola scriptura), purificată de toate adaosurile ulterioare și oferită credincioșilor în limba maternă. Mântuirea prin credință sau "justificarea prin credință", preoția universală și Biblia ca
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
își spuse el, oprindu-se la intrarea în capelă. Pălimarul o cunoștea bine pe doamna de Piennes. Pe vremea aceea, o femeie de lume, bogată, drăguță, care dădea pâinea sfințită, care dădea prosoape de altar, care dădea mari pomene prin mijlocirea preotului, era credincioasă când nu avea soț un angajat de la guvern, pe când nu avea nicio legătură cu Doamna Delfină și pe când nu avea nimic de câștigat, decât mântuirea ei, dacă venea la biserică. Așa era doamna de Piennes. Pălimarul avea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dintre ele că ar fi mai valoroasă, mai reușită, mai complexă. Toate au farmecul lor, fiecare fiind ,,rostită" într-un alt fel. Ce bucurie trebuie să fi fost pentru cei care le-au auzit chiar de la Steinhardt, neavând nevoie de mijlocirea cărții! Așa cum am spus, valoroase, profunde, complexe, frumoase sunt toate. Frumoasă e Predica la Duminica Ortodoxiei, frumoasă e Sfânta mânie, dar și Cinstirea Sfântului arhidiacon Ștefan (evidențiază finețea și subtilitatea teologului N. Steinhardt), de asemenea frumoasă e și cea care
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
din cadrul Ligii comuniștilor și obține o consacrare populistă triumfală în contextul unei manifestații a sîrbilor din Kosovo care-l aclamă ca pe un Vozd (ghid, șef militar) și apoi cînd acesta accede la puterea supremă în toamna lui 1987, prin mijlocirea unui fel de puci din sînul partidului său. Imprimarea regimului particular al celor două provincii autonome continuă, determinînd pe conducătorii Sloveniei și apoi pe cei ai Croației să-și marcheze o anumită distanță față de guvernul de la Belgrad. Însă nimic nu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
depășește două secole. Utilizat pentru prima dată într-o conferință susținută, la 1796, de encicopedistul francez Antoine Destutt de Tracy, conceptul de ideologie a avut, ulterior, un dublu traiect, celui originar, de factură epistemologică, adăugându-i-se (mai întâi prin mijlocirea lui Napoleon, iar apoi, mult mai clar, prin cea aparținându-le lui Marx și Engels) unul politic, de orientare negativă. În 1812, amprenta negativă era deja fixată de Împărat: "Ideologiei, această metafizică întunecată care caută subtil cauzele prime pe care
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și conex, din a cărui cunoaștere se trage concluzia însăși a faptului generator necunoscut, tocmai datorită raportului de vecinătate și conexitate dintre cele două fapte. Faptul generator de drepturi în litigiu (necunoscut) care formează obiectul probei se dovedește indirect prin mijlocirea faptului vecin și conex. Prezumțiile, de exemplu, sunt un mijloc indirect de probă, pentru că în loc să se dovedească faptul pretins, se probează un alt fapt, aflat cu primul într-o legătură atât de strânsă, încât existența lui poate duce la concluzii
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ca și forme schimbătoare care încearcă să reflecte realitatea. Caracterizarea jurnalismului literar narativ ca o parte a formei "romanești" este riscantă întrucât crește riscul de a o plasa și înțelege ca pe o altă formă de ficțiune 56. Dar orice mijlocire textuală poate fi plasată ca ficțiune datorită naturii spectrale a limbajului. Ca o consecință există și din aceia care neagă existența Holocaustului. Așa cum notează John J. Pauly, "criticii literari se bucură să demonteze realitatea poveștilor nonficționale, în speranța că pot
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
senzaționalism - cu excepția lui "mizerabil", care este în mod fundamental emotiv, nu la fel cu "răvășit" și "pe jumătate sufocat" care pot fi în aceeași măsură și descriptive - prezentându-i cititorului ceea ce acesta așteaptă să întâlnească ca fiindu-i familiar prin mijlocirea trecerii în revistă vizuale. Portretul este de o complexitate ontologică, profund și ambiguu prin contrastele vizuale, unde lumina și întunericul, binele și răul, și umbrele dintre acestea coexistă la bine și la rău, în loc să facă un portret cu iz senzațional
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
româno-finlandeze fiind "excelente în plan politico-diplomatic, evolutive pe front cultural, firave în versant economic, inexistente la nivelul schimbului turistic și al traficului cetățenesc nonguvernamental, non-business"66. Printre planurile sale se află și dezvoltarea relațiilor stabilite între cele două țări prin mijlocirea vizitelor unor demnitari români, dar și a întâlnirii acestora cu oameni politici finlandezi. De asemenea, misiunea diplomatică își propune să încurajeze și relațiile economice dintre cele două popoare, cu accent pe promovarea turismului românesc, dar și a culturii țării noastre
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
prin amplificarea fluxului emoțional și logic al discursului, ci și trădează trăsăturile oratorului în fața publicului ,,devorator"; d) gesticulația are loc concomitent cu vorbirea, distingându-se gesturi care pornesc firesc din noi (spontane, înnăscute) și gesturi care indică anumite lucruri prin mijlocirea imitării (învățate, dobândite). Recomandările lui Cicero cu privire la mișcările corpului țin cont de faptul că oratorul se urca pe rostrii, de unde auditoriul îi putea observa cea mai mică șovăială a picioarelor, nervozitatea pașilor, gesticulația dezordonată a mâinilor, mișcări care ar fi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care este figurată în tradiția metafizică de modelul oglinzii (care "plasticizează una dintre funcțiile fundamentale ale conștiinței: funcția... reflectoriu-cognitivă"53). Cu alte cuvinte, fără identitatea structurală instituită de conștiință nu este posibilă prelucrarea ideală pe care o operează reflexivitatea, fără mijlocirea unui creator de corespondențe mimetice nu este de conceput însuși procesul de configurare noetică a materiei subiective. Iar, în intuiție imediată, apare ca necesară o minimă relație de natură perceptivă a instanței decidente cu realitatea asupra căreia urmează să se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
un factor catalizator de creștere și de modelare autointegrare dinamică a personalității morale; pe de altă parte, este un factor reglator de optimă integrare... în sfera unui etos colectiv pe care îl alimentează, și la optimizarea căruia contribuie"56. Prin mijlocirea unui proces adaptativ care presupune o lectură interpretativă a unei ecuații obiective, ea urmează acest dublu sens de evoluție și alternează cele două ramuri în funcție de o prescripție programatică sau de un barometru pragmatic. Ele indică gradul optim de evoluție care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
face cu limitele cogniției, iar libertatea individuală ține mai curând de modalitatea de raportare față de această limită aptitudinală și de știința subtilă a adecvării la caracteristica personală. Suntem în fond definiți și de propriile limite în măsura în care negativul spiritual capătă prin mijlocirea înțelepciunii o dimensiune regulativă și o importanță de prim rang. Departe de a deveni supremă achiziție a unei ascuțimi îndelung exersate, o asemenea raportare trebuie să coboare în cotidianul reflectărilor individuale și să capete statutul unei comune îndeletniciri. Aerul unei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
progresiv la "complicități" funcționale care amendează orice tentativă tranșant discriminatorie. Imperativul armoniei și al apropierii coezive mântuie disparitatea inconfortabilă a "brațelor" răzvrătite ale subiectivității prin intermediul aplecării reflexive. Stăpânirea de sine ca ideal etic și educațional trece în chip esențial prin mijlocirea raționalității, subordonând orice demers cu tentă "ascetică" unei vizări inteligente suplinitoare și acoperitoare în același timp. Conștiința de sine construiește personalitatea pentru a sfârși prin a se nutri din latura activă cognitiv a acesteia. Iar acest fenomen nu ilustrează nici un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
periculoasă pentru ea, de puterea banilor, și această libertate nu garanta independența ziarelor. Legea nu a fost repusă în discuție decît cu ocazia crizei anarhiste prin faimoasele legi scelerate care, în decembrie 1893, lărgeau noțiunea de provocare la crime prin mijlocirea presei și, în iulie 1884, defereau tribunalului corecțional articolele care "au ca scop propaganda anarhistă". Odată criza trecută, aceste texte au căzut în uitare. 3. Ziarele pariziene. La Paris, în perioada de aur, existau între 50 și 70 de cotidiene
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
trebui să-i intereseze tocmai pe înalții prelați. Scriam la început despre sondaje și nepotrivirea Bisericii ca instituție a statului pe listele acelor sondaje. Era vorba despre un prestigiu construit în multe secole, sub umbrela religiei și datorită „monopolului“ de mijlocire a unui contact cu divinitatea pe care, firește, nimic altceva nu-l putea concura. Campania mediatică de acum tocmai aduce însă Biserica în rând cu orice altă instituție a statului. Înalții prelați nu sunt priviți în presă nicicum altcumva decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]