2,841 matches
-
mult mai realist], ar constitui o provocare pentru multi dintre noi. Doar o mic] parte, cel putin a celor bogați, poate afirma în mod cinstit c] întregul confort al vieții lor este amenințat dac] sunt generoși în ceea ce privește donațiile, petrec timp militând pentru schimbarea social] sau scriind scrisori c]tre reprezentanții lor politici, dac] au mai mult] grij] la ce cump]r] și consum], exemplele putând continuă. Majoritatea va recunoaște c] astfel de aspecte contribuie, dimpotriv], la creșterea calit]ții vieții. Nici unul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îmbogățirea literaturii române prin traduceri (Să nu ne grăbim), pentru culegerea și valorificarea creației populare (Un tezaur al poeziei noastre populare, Conferența d-lui Delavrancea), ia apărarea scriitorilor împotriva abuzurilor editorilor sau ale politicienilor (Cum trăim, Schimbarea guvernului și literatura), militează pentru organizarea sindicală și profesională a breslei (Proprietatea literară, O societate literară), pentru așezarea teatrului pe principii sănătoase (În epoca gazetei, Impresiuni din teatru), pentru instaurarea unei noi atitudini față de literatura satului (Ce este literatura „țărănistă”?) și cultivarea gustului pentru
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
dispariția grădinilor, altădată prezente pretutindeni. Tânărul eseist aparține unei generații ce se maturizase sub semnul tragic al primului război mondial și al urmărilor lui; pentru ea, libertatea spiritului reprezenta problema esențială a existenței. Împotrivindu-se partizanatului de orice fel, V. militează deopotrivă pentru realizarea unei construcții sociale armonioase, care să încurajeze afirmarea personalității fiecărui individ. Noțiunea fundamentală este, în viziunea sa, sinteza, înțeleasă ca factor ordonator al vieții sociale. De aici, rezerva evidentă față de diversele tendințe ale culturii contemporane ce cultivau
VIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290513_a_291842]
-
mai multe ori formatul, numărul de pagini și periodicitatea (după 1940 se editează uneori săptămânal, cu apariție neprecizată). Este interzisă de Guvernul N. Iorga în 1931, între 20 septembrie și 22 decembrie, sub acuzația „organ răzvrătit împotriva unității statului”, întrucât militase pentru regionalism și combătuse „politicianismul balcanic de la București”, suspendată în 1939, de la 2 februarie la 12 martie, întrucât a imprimat articole cenzurate, și întreruptă între 11 decembrie 1940 și 20 aprilie 1941. În numărul inaugural Sever Bocu precizează în articolul
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
Fețele unui veac), apar și editoriale culturale sau articole de atitudine și actualitate, semnate de G. M. Ivanov, Brutus Haneș, Liviu Jurchescu, Ioachim Miloia, Filaret Barbu, Zeno Velceanu, Traian Birăescu, Constantin Miu-Lerca, Nicolae Țirioi, Petru Sfetca, Marius Munteanu. Publicistica, abundentă, militează în principal pentru necesitatea unor instituții regionale (universitate, post de radio, teatru, operă, politehnică etc.), monumente locale, cămine comunale, școli profesionale, în vederea ridicării nivelului intelectual al satelor. Inițial, la V. se intenționează promovarea literaturii ținutului. Printre semnatari, în genere modești
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
1946, având subtitlul „Ziar de informație și comentariu critic”. Director: N. D. Cocea; redactor-șef: George Ivașcu (de la 19 aprilie 1945); redactor: Geo Dumitrescu. Este una dintre cele mai importante publicații care se înscriu în linia ideologică a stângii postbelice. Militează pentru literatură „nouă”, exprimându-și încrederea că „exploatarea omului de către om pare în sfârșit că începe să apună”. Pe plan politic sunt acuzate vechile partide (N. D. Cocea, Panică lor...), dar și intelectualii care „nu și-au făcut datoria de
VICTORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
educație superior, Însoțită de erodarea mentalității tradiționale, atrăgea după sine posibilitatea Încălcării interdicției matrimoniale pe considerente etnice. Tineri intelectuali naționaliști din prima jumătate a veacului al XIX-lea, ieșiți la o generație sau două din lumea satului, oameni care vor milita Întreaga viață pentru ideile lor politice naționale și care nu puteau fi Învinuiți sub nici un motiv de parvenitism sau lipsă de sentimente românești, vor Încălca vechile opreliști părintești cu seninătate, ajungând, ca să spunem așa, „În pat cu dușmanul”. Ion Budai-Deleanu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dea seama că nu este decât o unealtă”, În mâinile reacțiunii. Cu toate că, după părerea istoricului ardelean, ambițiile prea mari ale lui Iancu au provocat victime În rândurile oamenilor nevinovați, totuși, Kőváry aprecia În mod pozitiv faptul că tribunul român a militat (privind lucrurile din perspectiva intențiilor sale) pentru o cauză dreaptă, cea națională, și nu pentru interese personale, așa cum ar fi făcut, În opinia sa, alți tribuni. Acest lucru ar fi fost dovedit, crede Kőváry, și prin faptul că după Înfrângerea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
colectiv prin raportare la timp, propunând o echivalență Între cele două entități vizând capacitatea lor de modelare a vieții omului. Timpul personal al omului se află inclus Într-un timp social, Într-un destin comun. Ov. Papadima se Împotrivește modernizării, militând pentru tradiția autohtonă, gândiristă. În capitolul Destinul, respingând fatalismul de orice tip, cercetătorul arată că trebuie să privim credințele despre Soartă și Noroc pornind de la modalitatea creștină a culturii poporului nostru. Conceptul de soartă va fi astfel pus de autor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
1859) apoi ,,Foaie de istorie și literatură” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirmă ca teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvela Duduca Mamuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia didactică în calitate de profesor la Academia Mihăileană, militând alături de marile personalități culturale ale timpului pentru înființarea universității ieșene. Vom cita în ordine cronologică principalele opere ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu: Istoria critică a românilor (lucrare neterminată, din care realizează doar două volume), monografia istorică Ion Vodă cel Cumplit
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de viitor pentru țară. Am considerat firesc și normal să înfățișăm comuna la cei douăzeci de ani de la evenimentele din decembrie 1989, diversificarea peisajului politic, realizări și perspective de viitor. Nu a fost ocolită problema integrării europene și a globalizării, militând însă pentru păstrarea specificului local și național. O mai bună reprezentare și ilustrare „iconografică”, cu anexe la anumite capitole, unele texte scurte care să atragă atenția prin titlu și conținut, au menirea de a sensibiliza cititorul grăbit și presat de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care se desfășoară majoritar în afara sferelor instituționale și a rutinei vieții sociale. Alte definiții arată că mișcările sociale se dezvoltă atunci când grupuri de indivizi sau grupuri aparținând societății civile, provenind din medii diferite și având interese diverse, colaborează pentru a milita și a face lobby la nivelul decidenților pentru o chestiune de interes comun. Aceste mișcări sunt cele mai eficiente atunci când sunt bine organizate, bine informate și capabile să reacționeze rapid. Ele vin în diferite forme și mărimi și sunt o
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
se admire și să și recunoască autenticitatea. Arhitectura nu se creează, ea se adaptează. Bazele i au fost puse de antici, de popoarele eroine ale acestui Glob. Noi nu facem decât să folosim teoriile lor în propriile idei. Nicolae Ceaușescu milita pentru: ”îmbinarea a tot ceea ce este mai prețios în arhitectura mondială cu specificul local, cu valorile artei naționale românești”. Și eu aprob! Să ne gândim puțin: românii unde își au originea? în daci și romani. Ei bine aceștia își au
Știm noi ce e arhitectura?. In: Apogeul by Bogdana Metelescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1798]
-
și ca acel ales de soartă pen- tru a consolida visul și eforturile înaintașilor săi prin fapte reale, statornice și de durată, adă- ugând propria operă demersurilor administra tiv-organizatorice ale instituției muzeal-acade- mice. Răspunzând concepției epocii sale, Gheorghe Asachi a militat pentru organizarea unui muzeu de artă, care trebuia să funcționeze într-o legătură armonioasă și indisolubilă cu o formă de învățământ artistic. Demersul său a fost fructuos cultivat de Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și apoi continuat de succesorul său, C. D. Stahi
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
stat lucrurile În Bucovina, mereu suspectată de ,,naționalism, cu toate conotațiile negative ale termenului. Nici astăzi românii de aici n-au Încetat a fi etichetați ca naționaliști. Este adevărat că Bucovina a avut multe personalități de mare prestigiu care au militat pentru dreptul românilor de aici la cultură În propria limbă, cultura deschizînd orizonturile Împlinirii umane: de cultura unei nații, afirma Constantin Morariu În 1889, atîrnă toată fericirea, tot viitorul, toată existența ei. Iar pentru aceasta românii aveau nevoie de trei
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a deveni apoi colaboratorul nostru. Te așteptăm aici să vii și să - ți exprimi ideile și tot ceea ce crezi că merită știut și de ceilalți. Te așteptăm cu drag să ne contactezi ca Împreună să devenim o voce care să militeze pentru a promova calitatea În intervenția specifică recuperării persoanelor cu deficiențe de auz. Te așteptăm ca Împreună să Întindem o mână blândă dar sigură și competentă celor care au nevoie de noi. Apariția unei publicații de specialitate așa cum se dorește
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să coopereze cu alte persoane, participând la activitățile umane și să fie (să aibă propria identitate și să fie conștiente de aceasta). Din această perspectivă reiese clar că elevul, inclusiv elevul hipoacuzic, nu trebuie să fie, ci să devină! Se militează pentru o educație centrată pe persoană, pe elevul hipoacuzic, cu caracteristicile sale specificdiferențiatoare care trebuie valorizate maximal, pregătindul pentru a fi un beneficiar al educației permanente, facilitând integrarea În viața socio culturală. Apartenența la o instituție de Învățământ specialșcoala specială
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
creativitate mediu sau chiar ridicat. Sunt elevi cu o fantezie bogată ce creează din foarte puțin. Ei prind “din zbor” cunoștințele transmise, au capacitatea de a realiza lucrări inedite în planul creativității. Ei își confruntă și susțin cu tărie opiniile, militează permanent pentru transpunerea lor în fapt. Planul și realizarea lor creatoare se suprapun. E.Tipul combinativ-nevolitiv Acest tip de elev întrunește toate calitățile de ordin combinativ, dar are mai puțină disponibilitate volitivă. Din cauza lipsei de energie, cele mai multe realizări creative ale
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Brașov și Deva, oameni care iubesc paintball-ul. Liga de Paintball Sportiv are ca obiective promovarea paintball-ului sportiv în zone special amenajate, cu preponderență urbane, și derularea într-un cadru organizat a Campionatului Național de Paintball Sportiv. Liga de Paintball Sportiv militează pentru o legislație și reglementari clare și accesibile atât pentru jucători cât și pentru operatorii și comercianții de paintball și dorește creșterea accelerată a paintball-ului recreațional și sportiv până la nivelul avansat la care se practică el în străinătate precum și recunoașterea
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
Americii Latine poate fi, din acest punct de vedere, un exemplu promițător. Societățile din această regiune sunt unite prin istorie, limbă, religie, mentalități ș.a.m.d., iar proiectele generatoare de unitate sunt sprijinite și de existența unor organizații internaționale care militează pentru obiective comune de exemplu, Mercosur (Mercado Comœn del Sur), Comunitatea Andină sau Organizația Statelor Americane. În cazul în care elementele culturale comune sunt relativ puține, condițiile pentru apariția și dezvoltarea unei comunități de securitate sunt mult mai aspre. Asociația
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
regăsește în Schmidt (1998, pp. 433-459; 2002, pp. 9-31); vezi și Thies (2002). Printre aceștia, o influență semnificativă au avut-o ideile politice promovate de Immanuel Kant în Pacea Eternă (1795) și cele economice promovate de Richard Cobden. În vreme ce Kant militează de pe poziții raționaliste pentru privilegierea democrației ca principiu alternativ de guvernare în primul rând internă, dar și externă, prin proiectul federalist propus, pentru Cobden, cea mai sigură politică de instaurare a păcii o constituie liberul-schimb, care, la rândul său, promovează
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
personalități impunătoare ale gândirii liberale, precum lordul Davies, au în vedere un rol mult mai activ nu doar în prevenirea, dar și în corectarea agresiunii. Mai mult, contrar acuzației de ignorare a rolului puterii în politica mondială, internaționaliștii liberali pragmatici militează pentru o înzestrare a acestui sistem al securității colective cu o forță polițienească capabilă să vegheze asupra respectării normelor internaționale și să intervină în cazul încălcării lor. În loc de concluzii Nu putem încheia înainte de a oferi o definiție a colecției de
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
lanțuri de arama“, Eliad și Mureșan, Bolintineanu și Negruzzi, veselul Alecsandri “acel rege-al poeziei veșnic tânăr și ferice, ce din frunze îți doinește, ce cu fluierul îți zice“, toți de-a lungul anilor au muncit, au creat și au militat pentru ca limba să fie frumoasă, s-au străduit ca prin creativitatea lingvistică pe care au promovat-o, să creeze noi cuvinte care au îmbogățit limba, i-au dat acea frumusețe pe care mulți i-o recunosc. O limbă “ca un
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
Ionel I. C. Bratianu, președintele Consiliului de Ministri, generalul Constantin Prezan, șeful Marelui Cartier General român, generalul Dimitri Gr. Scerbacev, comandantul forțelor ruse de pe frontul român, generalul Henri Berthelot, șeful Misiunii militare franceze, precum si alte personalități ale vieții politice și militate românești și străine. In după amiaza aceleiași zile, în Piața Unirii din Iași, în fața statuii primului domn al României, Alexandru Ioan Cuza, voluntarii transilvaneni și bucovineni au participat la întâlnirea cu populația Iașului. Au fost momente de entuziasm cum rar
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
să coopereze cu alte persoane, participând la activitățile umane și să fie (să aibă propria identitate și să fie conștiente de aceasta). Din această perspectivă reiese clar că elevul, inclusiv elevul hipoacuzic, nu trebuie să fie, ci să devină! Se militează pentru o educație centrată pe persoană, pe elevul hipoacuzic, cu caracteristicile sale specific- diferențiatoare care trebuie valorizate maximal, pregătindu- l pentru a fi un beneficiar al educației permanente, facilitând integrarea în viața socio- culturală. Apartenența la o instituție de învățământ
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]