175,406 matches
-
aprins fitilul unei noi afaceri Țigareta, după ce omologul lui Nini Săpunaru, directorul general al vămilor din țară producătorilor de BT, a declarat că are știre de 58 de transporturi cu țigări de contrabandă care au ajuns pe aeroportul Otopeni, secțiunea militară, ăn perioada 1997-1998. an editorialul sau din EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu pune mai multe ăntrebări autorităților române despre acest scandal, pornind de la premisa că directorul nr. 1 al vămilor din Bulgaria spune adevărul. Cronicarul nu are posibilitatea să verifice cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
un specialist în ceea ce s-ar putea numi cinismul ludic încă din copilăria petrecută într-un mic oraș de provincie, N., unde, împreună cu prietenii lui de joacă, sabotează fanfara regimentului de roșiori din parc, mâncând ostentativ lamai în fața muzicanților. "Mândrii militari - povestește cu o admirație falsă și rău prevestitoare ămemorialistulă -, subțiri în talie ca niște viespi, cu nasturii de alama lustruiți și lucioși, cu mustățile țepene și răsucite, unse cu ceară ca să nu se zbârlească, suflau holbați în alămuri. Trompete, tromboane
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
atîtor limbaje și discursuri diferite, variate, adesea nonconvenționale și nonconformiste, cel putin o zonă nu s-a clintit, pentru surprinzător de mulți cititori. Sensibilitatea aparte cu care se reacționează la discursul istoric (care pare a fi considerat, ca și stagiul militar, un fenomen opresiv dar necesar), e împinsă dincolo de limitele normalului. Istoria pare să rămînă un spațiu al majusculelor și al clișeelor, al dogmelor de nediscutat. De fapt, discursul istoric idealizat și regretat a cel impus de manuale în timpul mai multor
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
sovieto-ungară, face valuri nu numai de internaționalizare a revoluției, ci și de redobândire a teritoriilor de pe vremea imperiului. Perniciosul vis comunist și imperial, cu mari posibilități de a deveni realitate, nu mai putea fi contracarat de aliați decât prin soluții militare, de vreme ce Ungaria, ca parte învinsă în război, nu se supusese Conferinței de Pace. În acest sens Antanta conta aproape exclusiv pe potențialul României, actor al războiului ce-și declarase reîntregirea teritorială la 1 Decembrie 1918. Determinat și de imperativul curmării
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
și declarase reîntregirea teritorială la 1 Decembrie 1918. Determinat și de imperativul curmării actelor de teroare în contra populației de origine română, aflată încă sub administrație și ocupație maghiară, Guvernul român decide, de acord cu Comandamentul Armatei Franceze din Ungaria, ocuparea militară a zonei. Ofensiva începea pe 16 aprilie 1919. Apelând la detalii inedite, din presa vremii și chiar din Buletinele Marelui Cartier General român, Ioan Tepelea se simte obligat să ia "atitudine față de orice demers istoriografic căruia-i lipsește suportul științific
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
față de orice demers istoriografic căruia-i lipsește suportul științific și care alunecă la modul infatigabil în perimetrul propagandei istorice". Zis și făcut. Proba de foc o dă Oradea, unde ungurii aveau un important centru de recrutare și mobilizare în jurul Școlii militare de cădeți; terorizat și jefuit de bandele bolșevice, orașul va cunoaște grozăviile răzbunărilor și înfruntărilor interetnice, dar și acte unice de solidaritate româno-ungară. Înaintarea armatei române, respingerea și urmărirea trupelor ungare dincolo de Tisa, oferă autorului prilejul de a pune în
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
bandele bolșevice, orașul va cunoaște grozăviile răzbunărilor și înfruntărilor interetnice, dar și acte unice de solidaritate româno-ungară. Înaintarea armatei române, respingerea și urmărirea trupelor ungare dincolo de Tisa, oferă autorului prilejul de a pune în pagina amănunte de istorie și tehnică militară, demne de un expert și un strateg de machetă. Ofensiva armatei române (16 aprilie-1 mai), urmată de o contraofensiva încheiată cu ocuparea Budapestei la 3 august 1919, etapele acestora pe secvențe sunt descrise cu acel vibrato ce nu poate lipsi
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
Fapt e ca și la acea dată România se dovedise reazemul Occidentului fie și împotriva republicii bolșevice a lui Kun Béla; iar întregirea României, mult prea temporizata la Paris, a fost "cucerita" în teren prin voința și acțiunea politică și militară a românilor. Ioan Tepelea ne demonstrează toate acestea, nu fără un anume benign orgoliu de ardelean român european, cu verva și dreaptă cumpănire a izvoarelor. Ioan Tepelea, Republica celor 133 de zile, Ed. Timpul, Iași, 1998, 87 pag., preț nemenționat
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
caz, supus unui control medical riguros), o poliție care se știe cu musca veșnic pe căciulă îi... avertizează părintește pe acarii Păun! Fostele vedete ale societății civile, ajunse astăzi la putere, se comportă ca și când s-ar fi născut cu haină militară și ar fi trăit doar în cazărmi. Comploturi meschine, aranjamente dubioase și fățărnicie cât încape - cam la atât se reduce contribuția celor care reprezentau simbolul schimbării în România. Legea dosarelor de securitate, care ar fi putut constitui un pas esențial
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
Varlam). A apucat să scoată din casă din care era izgonita a atunci se mai îngăduia a ceea ce i s-a părut mai prețios și putea duce, fiind găzduită într-o cameră la vară ei, dna Magdalena Beldiman, fiica istoricului militar, general Radu R. Rosetti, pe o stradă din zona arhitect Ion Mincu. Cîtăva vreme a trait vînzînd mobilă, argintărie și altele salvate la izgonirea din fosta ei casă. Apoi a fost ajutată de familia ei, si, o vreme, din ceea ce
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
lor din 21-23 ianuarie 1941. Dl Dinu C. Giurescu crede că regimul Antonescu de dupa rebeliune n-ar fi fost unul fascist, ci paternalist, tradiționalist, naționalist (cu exceptia tratamentului aplicat evreilor). N-ar fi fost nici macar, consideră autorul, un regim de dictatură militară. Lucrurile se complică în aprecierea personalității lui Antonescu, ca șef de stat (regele Mihai avînd numai roluri vagi simbolice) și de armată. Cum se știe, la 22 noiembrie 1940, Antonescu a avut prima sa întîlnire cu Hitler, declarînd a potrivit
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
spre care se îndreptase încă fostul rege Carol al II-lea, dar n-a considerat necesar (nici atunci cînd, la 21 iunie 1941, s-a alăturat Axei, în războiul împotriva URSS) să încheie, totuși, un tratat de alianță politică și militară cu țările Axei, lăsînd totul pe încredere și devălmășie. Dl Dinu C. Giurescu crede că vor mai avea loc discuții "teoretice" despre această stranie procedare a neîncheierii tratatului cu Reichul, lăsînd a se înțelege că și așa nu acordă prea
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
neîncheierii tratatului cu Reichul, lăsînd a se înțelege că și așa nu acordă prea mare însemnătate acestei totuși enorme lacune. Care conducător de stat, militar fiind, a angajat țară în război fără să încheie un tratat de alianță politică și militară (măcar o convenție militară)? Această gravă eroare, cu ireparabile consecințe, dovedește că generalul devenit ulterior, din august 1944, mareșal, a fost nul ca om politic. El conta pe înțelegerea tacită între conducătorii celor două armate și țări, forțînd mereu simpatia
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
lăsînd a se înțelege că și așa nu acordă prea mare însemnătate acestei totuși enorme lacune. Care conducător de stat, militar fiind, a angajat țară în război fără să încheie un tratat de alianță politică și militară (măcar o convenție militară)? Această gravă eroare, cu ireparabile consecințe, dovedește că generalul devenit ulterior, din august 1944, mareșal, a fost nul ca om politic. El conta pe înțelegerea tacită între conducătorii celor două armate și țări, forțînd mereu simpatia și încrederea lui Hitler
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
românilor care dezaprobau această politică. Mai ales că din 1942 era limpede pentru toată lumea românească (inclusiv demnitarii regimului Antonescu) că Axa va pierde războiul. Dl Dinu C. Giurescu afirmă că procedeul lui Antonescu a fost corect și inevitabil, din considerente militare (un război, odată pornit, trebuie dus pînă la nimicirea adversarului) și de oportunitatea strategică (Hitler nu trebuia supărat pentru a nu ocupă militar țară). Cred că autorul nostru nu are dreptate în lungile sale considerații, mereu favorabile personalității lui Antonescu
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
Dinu C. Giurescu nu are dreptate în aproape toate considerațiile sale favorabile față de Antonescu și regimul sau. Împărtășesc acele opinii, deloc singulare, potrivit cărora Antonescu și-a asumat o misiune care l-a depășit mereu. A îngrămădit, în 1943-1944, forțe militare române în inima Rusiei sovietice și se încăpățina să rămînă alături de Hitler pînă la capăt, refuzînd să încheie ostilitățile, întorcînd armele, vorbind mereu de onoarea să de militar. Acum era vorba de destinul țării și nu de moralitatea sa militară
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
militare române în inima Rusiei sovietice și se încăpățina să rămînă alături de Hitler pînă la capăt, refuzînd să încheie ostilitățile, întorcînd armele, vorbind mereu de onoarea să de militar. Acum era vorba de destinul țării și nu de moralitatea sa militară, la 23 august 1944. Nici macar calitatea lui Antonescu de criminal de război (pe care am întîlnit-o în cărțile dlor Florin Constantiniu și Alex. M. Stoenescu) se ferește să o aștearnă pe hîrtie dl Dinu C. Giurescu. Nu crede în această
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
dar și o repliere față de o gravă acuzație internațională. În cele din urmă, marele semn de întrebare e cum de a fost posibil ca în acest minister în care, mai putin ministrul, tot ceea ce se întîmplă e legat de disciplină militară strictă să poată avea loc un asemenea tip de antireclama. Cînd prostia începe să capete iz de provocare, oricît de dificil ar fi, trebuie căutat autorul gafei. * Deși nu pare același lucru, față de un asemenea eveniment, armata ar trebui să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
devină deodată ținta atacului atât a rivalului de totdeauna, cât și a protagonistului său en titre, uniți miraculos în aceeași pasiune demolatoare. Ce altă șansă ar mai fi avut cei ce așteptau „căderea“ grupului de țări organizate într-un bloc militar, înarmate până în dinți și supervigilente? Evenimentul a consternat atât de mult lumea, încât contemporanii - și prieteni și dușmani - l-au asimilat (mai ușor sau mai greu) fără măcar să și-l explice. Când colosul statal ce gestiona acest conglomerat s-a
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
împotriva sistemului defunct era provocată integral de neputința rivalului de a împlini aspirațiile mulțimilor sărace, abia scoase dintr-o condiție semifeudală? Stă în picioare presupunerea că occidentalii s-au angajat în lungul și costisitorul război politico-ideologic (ba și economic și militar) cu țările socialiste, dintr-o exclusivă și irepresibilă filantropie, pentru o viață mai îmbelșugată și mai tihnită a popoarelor din aceste țări? Dacă ar fi fost așa, nu am fi văzut imediat rezultatele? Am mai fi trăit tragedia sărăcirii, dezindustrializării
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
țării pe urmele unor mari înaintași. Congresul al X-lea, când s-au pronunțat aceste pledoarii, avea loc la numai un an de la teribila confruntare și țara, PCR, Ceaușescu se găseau sub cea mai dură presiune (ideologică, politică, economică și militară) și amenințare sovietică. (Documentele care atestă această stare de lucruri se află la dispoziția oricui, în volumele aflate încă în librării, ale istoricului american Larry L. Watts.) Tactica respectivă a folosit temporar, prelungindu-i lui Nicolae Ceaușescu viața cu 20
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
și reacțiunilor din mediul natural, în situații de efort maximal de competiție. Intenția autorilor este de a prezenta câteva rezultate obținute prin utilizarea unor tehnologii de investigare hibride. Acestea reunesc achiziții relativ recente ale tehnologiei de măsurare, transferate din industria militară către cea civilă, care se pot subsuma unui domeniu numit generic navigație inerțială împreună cu facilitațile metodei de simulare dezvoltate în cadrul INCS cu începere din anul 1975 și a cărei axploatare considerăm că este încă departe de a fi fost epuizată
OBIECTIVIZAREA TEHNICII DE VĂSLIT PRIN UTILIZAREA INFORMAȚIILOR DE CINEMATICĂ ŞI DINAMICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Pierre Joseph de Hillerin , Ancuța Pîrvan , Liviu Angelescu , Cristina Botezatu , Cristina Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/247_a_510]
-
Ministrul Administrației și Internelor, Traian Igaș, a declarat joi, în timpul unei vizite în vama Leușeni din Republica Moldova, că 95% dintre cei care au plecat din cadrul MAI au fost angajați din surse externe și nu erau pregătiți în școli militare. Am făcut o evaluare la Poliția Română și am constatat că 95% din cei care au plecat au fost angajați din surse externe și nu dintre cei pe care i-am pregătit noi în școlile noastre militare”, a spus ministrul
Igaş: 95% dintre cei care au plecat din MAI nu erau pregătiţi în şcoli militare () [Corola-journal/Journalistic/24873_a_26198]
-
pregătiți în școli militare. Am făcut o evaluare la Poliția Română și am constatat că 95% din cei care au plecat au fost angajați din surse externe și nu dintre cei pe care i-am pregătit noi în școlile noastre militare”, a spus ministrul. Igaș a mai spus că procesul de restructurare la nivelul MAI a fost finalizat și că s-au creat structuri care "au o eficiență mult mai mare decât până acum". Am terminat procesul de restructare. Cel mai
Igaş: 95% dintre cei care au plecat din MAI nu erau pregătiţi în şcoli militare () [Corola-journal/Journalistic/24873_a_26198]
-
Adrian Buz are stofă de istoric ce prezintă didactic indicii viețuirii în sera comunistă. Nul interesează în niciun fel dialectica istoriei, nici mitologiile, chiar trăite. Opțiunea lui vizează autoscopia la rece, cu numeroase excursuri despre viața în comunism. Protagonistul, tânăr militar, justifică în opinia celui care-și rememorează tinerețea un întreg destin. Așadar, nu o trăire singularizată, cât una niciodată desprinsă din decorul social, cu care, de altfel, comunică permanent. De pildă, în permisiile lui caută întotdeauna prietenii - adevărata reconectare la
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]