2,739 matches
-
își caută zadarnic fiul: „Măicuță bătrână, / Cu brâul de lână, / Pe câmpi alergând, / Din ochi lăcrămând”. În baladă un loc deosebit îl are mioara, care este personificată, atribuindu-i-se și însușiri supranaturale. Într-o variantă culeasă din Teleroman, descrierea mioarei pune în evidență elemente ornamentale de basm: „Cu patru cornițe / Cu câte-o piatră nestemată / De-mi lumină noaptea toată”. Cadrul nupțial este realizat magistral. Primele elemente ale tabloului desfășoară o adevărată feerie cosmică. Într-un spațiu imens, „nunta” este
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
1937; Ciracul lui Hegesias, București, 1939; Versuri, București, 1939; Când doi se ceartă, București, 1940; Versuri, București, 1943; Cine-i autorul acestui roman senzațional?, București, 1943; Scrieri, I-II, îngr. și pref. Matei Călinescu, București, 1966; Bucureștii tinereții mele..., îngr. Mioara Minulescu, pref. Emil Manu, București, 1969; Banchetul meu, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1971; Opere, I-IV, îngr. Emil Manu, pref. Mihai Gafița, București, 1974-1983; Versuri, postfață Gabriela Omăt, București, 1975; Romanțe pentru mai târziu, îngr. Marcela Radu, Craiova
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Itinerarii, 302-308; Braga, Destinul, 40-54; Emil Manu, Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc, București, 1981; Marcea, Concordanțe, 253-257; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 140-148; Daniel Dimitriu, Introducere în opera lui Ion Minulescu, București, 1984; Micu, Modernismul, I, 203-223; Scarlat, Ist. poeziei, II, 334-342; Mioara Minulescu, Amintiri despre Ion Minulescu, București, 1985; Pop, Jocul, 42-56; Sina Dănciulescu, Poetica minulesciană, Craiova, 1986; Bălan, Repere, 71-92; Cioculescu, Itinerar, V, 382-394; Negoițescu, Ist. lit., I, 165-166; Popa, Estuar, 110-123; Nina Apetroaie, Ion Minulescu, Iași, 1996; Dicț. analitic, I
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
192, 9 iun. 72. Geo Șerban. - Un debut curajos În literatura pentru copii: Nina Cassian: „Nică fără frică”. În: Flacăra nr. 28 (132), 15 iul. M. Vlad. - „Nică fără frică” de Nina Cassian. În: Viața românească, nr. 7, iul. 1950 Mioara St. Cremene. - „Nică fără frică” duce copiii Într-o lume nouă a basmului Însemnări pe marginea volumului Ninei Cassian. În: Contemporanul, nr. 193, 16 iun. 75. Horia Bratu. - Importanța valorificării moștenirii noastre literare. Ibidem, nr. 181, 24 mart. 76. Eugen
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dar această creștere nu este cuprinsă În paginile cărții, ci suntem invitați să-l credem pe cuvânt pe autor că transformarea s-a petrecut. În nuvela lui Nicolae Jianu, Acasă, avem un asemenea caz (Ă). Tot astfel se petrece cu Mioara Bostan, soția inginerului Manole Bostan din Oțel și pâine de Ion Călugăru. Brusc, cu totul neașteptat, aceasta declară cu nu mai poate sta lângă soțul ei, pentru că acesta are un scăzut nivel ideologic. (Ă). Lucrul e cu atât mai regretabil
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nivelul punctuației În presa actuală. 7. Recenzarea unor cărți de profil. 8. Punctuația lui și. 9. Reguli imperative și reguli prohibitive În folosirea virgulei (cu aplicație la presa actuală). 10. Modificările punctuației ca urmare a utilizării calculatorului. Bibliografie specială Avram, Mioara, „Compromiterea parantezei”, Limba română, nr. 1, 1979, pp. 95-98 (și În Avram, 1987, pp. 207-210). Avram, Mioara, „Punctuația și implicațiile ei În limbă și comunicare”, Limbă și literatură, nr. 1, 1980, pp. 11-26 (și În Avram, 1987, pp. 193-206). Avram
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
imperative și reguli prohibitive În folosirea virgulei (cu aplicație la presa actuală). 10. Modificările punctuației ca urmare a utilizării calculatorului. Bibliografie specială Avram, Mioara, „Compromiterea parantezei”, Limba română, nr. 1, 1979, pp. 95-98 (și În Avram, 1987, pp. 207-210). Avram, Mioara, „Punctuația și implicațiile ei În limbă și comunicare”, Limbă și literatură, nr. 1, 1980, pp. 11-26 (și În Avram, 1987, pp. 193-206). Avram, Mioara, „Un nou semn de punctuație”, Limba română, nr. 2, 1979, pp. 193-198 (și În Avram, 1987
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Compromiterea parantezei”, Limba română, nr. 1, 1979, pp. 95-98 (și În Avram, 1987, pp. 207-210). Avram, Mioara, „Punctuația și implicațiile ei În limbă și comunicare”, Limbă și literatură, nr. 1, 1980, pp. 11-26 (și În Avram, 1987, pp. 193-206). Avram, Mioara, „Un nou semn de punctuație”, Limba română, nr. 2, 1979, pp. 193-198 (și În Avram, 1987, pp. 211-216). Beldescu, 1995. Blandiana, Ana, „Inefabila virgulă”, Amfiteatru, nr. 1, 1970, p. 1. Cernicova-Bucă, 1999. Cernicova-Bucă, 2007. Ciobanu, Fulvia, „Unele Întrebuințări ale liniei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
dacă se află la Început: COR. Clasificarea ocupațiilor din România, Meteor Press, București, 2003. 7. Dacă o lucrare a apărut prin colaborarea unor edituri din localități diferite sau editura are filiale În mai multe localități, se menționează toate localitățile respective: Mioara Avram, Cuvintele limbii române Între corect și incorect, Cartier, București-Chișinău, 2001. Tullio De Mauro, Dizionario italiano, Paravia Bruno Mondatori Editori, Milano-Torino, 2000. 8. În cazul numelor care au o particulă de noblețe (De, În cazul de față), la stabilirea ordinii
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
du Code typographique a l’usage de la presse, CFPJ, Paris. Achtert, Walter S.; Gibaldi, Joseph, The MLA Style Manual, Modern Language Association of America, New York, 1985. Andronescu, Șerban C., Tehnica scrierii academice, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 1997. Avram, Mioara, Probleme ale exprimării corecte, Editura Academiei, București, 1987. Avramescu, Aurel; Cândea, Virgil, Introducere În documentarea științifică, Editura Academiei, București, 1960. Barborică, Elena; Onu, Liviu; Teodorescu, Mirela, Introducere În filologia română. Orientări În tehnica cercetării științifice a limbii române, ediția a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, Editura Univers Enciclopedic, București. Achtert, Walter S.; Gibaldi, Joseph, 1985, The MLA Style Manual, Modern Language Association of America, New York. Andronescu, Șerban C., 1997, Tehnica scrierii academice, Editura Fundației „România de Mâine”, București. Avram, Mioara, 1987, Probleme ale exprimării corecte, Editura Academiei, București. Avramescu, Aurel; Cândea, Virgil, 1960, Introducere În documentarea științifică, Editura Academiei, București. Barborică, Elena; Onu, Liviu; Teodorescu, Mirela, 1978, Introducere În filologia română. Orientări În tehnica cercetării științifice a limbii române, ediția
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Prăpădul Solobodei”) și George Mărgărit (G. Călinescu, „Sun sau Calea neturburată”). La cronică teatrală Dan Nasta face o critică ascuțită regizorilor Ion Șahighian și Victor Bumbești pentru regia spectacolului cu Horațiu de Corneille, opinie contrabalansata de Petre Constantinescu, care apreciază Mioara lui Camil Petrescu drept „un moment interesant al stagiunii”. Foarte tânărului muzician Mihai Rădulescu îi aparține seria Note despre virtuozitate, privind turneele la București ale pianiștilor germani Wilhelm Kempff și Walter Gieseking. Revista mai conține articole de tehnica, știința medicală
„U”. PREOCUPARI UNIVERSITARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
Mama, Pământul nu uită, Vlad Ioviță ș.a. Și în cinematografie B. înclină spre metaforă și simbol, dovedindu-se un adept al filmului poetic. SCRIERI: Soare în cârjă, Chișinău, 1966; Fântâna adună apă, Chișinău, 1970; Lebăda roșie, Chișinău, 1981; Spre o mioară, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 74-78; Mihail Dolgan, Marginalii critice, Chișinău, 1973, 190-199; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 205. I.C.
BURGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285955_a_287284]
-
mult mai frecvente decât cronica literară. O serie de critici dramatici urmăreau cu vigilență dramaturgia și teatrul, îndrumând autorii, regizorii, actorii pe făgașul realist-socialist. Așa au fost Traian Șelmaru, Sorin Mladoveanu (Scânteia), Valentin Silvestru, M. Ghimpu (Flacăra, Contemporanul), Simion Alterescu, Mioara Șt. Cremene (Contemporanul), Geo Dumitrescu (Almanahul literar, Cluj) ș.a. Se impun câțiva dramaturgi care vor actualiza repertoriile teatrelor cu piese din realitatea socialistă: Mihail Davidoglu (Minerii, Cetatea de foc), Aurel Baranga (Iarbă rea, Recolta de aur), Lucia Demetrius (Cumpăna, Vadul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cocea, Dina Colin, Vladimir Coliu, Dumitru Constantin, C. Constantinescu, Al.C. Constantinescu, Miron Corbea, Dumitru Corlaciu, Ben Corneiciuc, Al. Cornescu, Traian Cornu, Aurora Cosașu, Radu Costa, Dan Costăchescu, Gheorghe Costăchescu, Radu Costea, D. Coșbuc, George Coșovei, Traian Creangă, Ion Cremene, Mioara St. Cristea, Gheorghe Crohmălniceanu, Ovid S. D Damian, S. Dan, George Davidoglu, Mihail Delavrancea, Barbu Demetrius, Lucia Deșliu, Dan Diaconu, Tudor Dorin, Ioan Dragomir, Mihu Dragoș, Petre Dragu, Petre Drăgoi, Cezar Drumaru, Dumitru Dumitrescu, Geo Dumitru, Petru E Eftimie, Aurelia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
om condamnat la moarte după ce Scânteia a publicat luările de cuvânt ale colegilor săi de la Ministerul de Externe În momentul În care s-a prelucrat cazul Răceanu; toți, inclusiv prieteni apropiați ai familiei lui Mircea Răceanu și ai soției sale, Mioara, aderau la și susțineau sentința așa cum fusese dată. Asta s-a Întâmplat, În loc să aibă loc o ședință a Ministerului de Externe În care acești oameni să spună „Mea maxima culpa”, să apară În Adevărul și să recunoască: „Mi s-a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și poate să te piardă. Nu numai În politică, dar aici În mod cert Îți poate juca feste adeseori ruinătoare. Cred că asta s-a Întâmplat. Adaug - măcar pentru savoarea conversației - că, În multe situații, principala consilieră a domnului Roman, Mioara Roman, nu i-a făcut neapărat servicii. Dau un singur exemplu din propria experiență: În cartea Stalinism for All Seasons Îi mulțumesc lui Petre Roman pentru că mi-a pus la dispoziție o serie de documente legate de tatăl său, Valter
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a venit cu soția, ceea ce În fond mi se pare un lucru foarte politicos, nu văd nici o problemă. Era În mai 1997, la câteva luni după formarea guvernului de coaliție dintre Convenția Democratică și PD. Am văzut-o pe doamna Mioara Roman prima oară În viață. Făcându-ne Adam Michnik cunoștință și neștiind ce altceva să spun, am zis: „Doamnă, cred că În momentul de față soțul dumneavoastră joacă un rol important, benefic pentru viitorul României”. Răspunsul ei a fost de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Stăniloae, rector al Academiei de Teologie din Sibiu și redactor-șef al ziarului ortodox Telegraful român, a fost obligat de guvernul Groza să părăsească aceste două funcții. Înainte Însă, o teribilă tragedie se abătuse asupra familiei sale : fiica cea mare, Mioara, În vârstă de paisprezece ani, a murit În 1945, după o boală Îndelungată. Era cel de-a doilea doliu În familie, pentru că un alt copil, Dumitru, geamănul Mioarei, murise la naștere. Astfel, pentru Stăniloae, traducerea Filocaliei nu era numai un
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Însă, o teribilă tragedie se abătuse asupra familiei sale : fiica cea mare, Mioara, În vârstă de paisprezece ani, a murit În 1945, după o boală Îndelungată. Era cel de-a doilea doliu În familie, pentru că un alt copil, Dumitru, geamănul Mioarei, murise la naștere. Astfel, pentru Stăniloae, traducerea Filocaliei nu era numai un act de simplă cultură teologică, ci deopotrivă Împlinirea unei datorii sufletești. În dedicația pe care o pune volumul I, el scrie: „Doamne, primește munca acestei traduceri ca pe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Filocaliei nu era numai un act de simplă cultură teologică, ci deopotrivă Împlinirea unei datorii sufletești. În dedicația pe care o pune volumul I, el scrie: „Doamne, primește munca acestei traduceri ca pe o rugăciune pentru sufletul scumpei mele copile, Mioara”. Maciej Bielawski a consacrat un lung studiu Filocaliei lui Stăniloae și nu am intenția să refac aici analiza lui. Mă voi mulțumi să subliniez câteva aspecte care nu au fost luate În seamă de cercetătorul polonez. În prefața din 1946
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
jumătate în pământ” și „jumătate în văzduh”, săgetat de păsări odată cu care zboară „cu vuiet mare”, „tot mai sus”, biserici fără acoperișe, dar cu aripi de șindrilă, străbătut și de „pleoapele plopului (...) duse de vânt”, cutreierat de „somnoroase și indiferente mioare”, luminat de „ora de miere”, de „galbena zăpadă / Pe care-o ning din crengi învinse merii”, acest univers e, de fapt, un „spațiu mioritic” în viziune nouă, un spațiu de vis eminescian (Dacia din Memento mori) și de închipuire blagiană
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
1932; Eu și Orientul, București, 1932; Bagaj... Strania dublă existență a unui om în patru labe, București, 1934; Pensiunea doamnei Pipersberg, cu desene de Egon Schiele, Erich Ohser, Georg Grozs, J. Perahim, Rudolf Grossmann, București, 1935; ed. îngr. și pref. Mioara Apolzan, Cluj-Napoca, 1984; Brom, București, 1939; Recviem, București, 1945. Traduceri: [R. M. Rilke, Charles Baudelaire, Richard von Schaukal, A. H. Klabund, Erich Mühsam, Ady Endre, Alfons Petzold, Karl Spitteler], în Lada cu năluci, București, 1932; Anton Wildgans, Poemele către Ead
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
1933, 640; Aderca, Contribuții, II, 349-351, 390-392; Podoleanu, 60 scriitori, I, 49-50; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 179; Călinescu, Ist. lit. (1941), 815-816, Ist. lit. (1982), 900-901; Crohmălniceanu, Literatura, I, 537-543; Sașa Pană, H. Bonciu, ALR, 114-122; Doinaș, Poezie, 73-76; Mioara Apolzan, Valențe expresioniste în proza lui H. Bonciu, RITL, 1983, 2; Mirodan, Dicționar, I, 200-208; Zamfir, Cealaltă față, 140, 147, 154-155, 163, 165-166; Negoițescu, Ist. lit., 233-234; Micu, În căutarea, II, 116-117, 142, 158; Dicț. scriit. rom., I, 328-330; Z
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
din Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Al. Russo, Eminescu, Labiș, Nichita Stănescu, Caraion ș.a.), folosind metode structuraliste ale antropologiei, pentru „regăsirea” spațiului mitic dacic-mioritic. Autorul pornește de la ceea ce el numește „fondul homeric” al literaturii române vechi, ca să ajungă pe urmele „Mioarei totem” până la Cezar Ivănescu. Următorul volum, Regăsirea continuă (1986), extinde, cu alte metode, cercetarea elementelor de „mioritism” de la rădăcinile sale mitologice (prin arheologism și folclor) la Sadoveanu, Ion Lăncrănjan și Paul Anghel. B. îngrijește câteva ediții din scrierile lui Radu
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]