KorAP: Find »[drukola/base=miocardic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...235 >

5,864 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

a avea cea mai mare putere predictivă în timp ce variabilele descriind anatomia coronariană au avut puterea predictivă cea mai mică. În mică măsură mortalitatea a fost influențată de alte variabile cum ar fi PTCA în cursul internării (anterior intervenției chirurgicale), infarct miocardic recent (< 1 săptămână), tulburări de ritm ventriculare, insuficiență cardiacă, insuficiență mitrală, diabet zaharat, boală cerebrovasculară, boală vasculară periferică, boală pulmonară cronică obstructivă, creatinină serică. Vârsta avansată a fost asociată în general cu o mortalitate crescută (242, 243). Într-un studiu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
246), vârsta avansată și gravitatea comorbidităților întâlnite la femei (247). Cu toate acestea, rezultatele pe termen lung sunt favorabile (248). Chirurgia coronariană în antecedente este considerată a fi un factor de risc pentru deces după o nouă intervenție de revascularizare miocardică (riscul relativ 3,0) (249). Riscul crește suplimentar dacă următoarea operație de by-pass aortocoronarian are loc la mai puțin de un an de la intervenția precedentă (250). Rezultatele bune la distanță justifică însă numărul în creștere de astfel de intervenții (248

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
loc la mai puțin de un an de la intervenția precedentă (250). Rezultatele bune la distanță justifică însă numărul în creștere de astfel de intervenții (248). Deși există o serie de comunicări optimiste în ceea ce privește o rată scăzută a mortalității în infarctul miocardic acut, dacă intervenția se practică în primele șase ore de la debutul durerii (251), majoritatea autorilor împărtășesc o altă opinie și anume că această atitudine se asociază cu o mortalitate excesivă (252, 253, 254). Din acest motiv se pare că terapia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
autorilor împărtășesc o altă opinie și anume că această atitudine se asociază cu o mortalitate excesivă (252, 253, 254). Din acest motiv se pare că terapia trombofibrinolitică și/sau PTCA sunt de preferat ca primă atitudine în cazul unui infarct miocardic în evoluție, în timp ce intervenția chirurgicală va fi rezervată cazurilor la care ischemia miocardică continuă să se agraveze cu toate măsurile terapeutice sau apar complicații mecanice ale accidentului coronarian. Diferitele morbidități asociate influențează supraviețuirea după by-pass-ul aortocoronarian: diabetul zaharat (255), boala

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
o mortalitate excesivă (252, 253, 254). Din acest motiv se pare că terapia trombofibrinolitică și/sau PTCA sunt de preferat ca primă atitudine în cazul unui infarct miocardic în evoluție, în timp ce intervenția chirurgicală va fi rezervată cazurilor la care ischemia miocardică continuă să se agraveze cu toate măsurile terapeutice sau apar complicații mecanice ale accidentului coronarian. Diferitele morbidități asociate influențează supraviețuirea după by-pass-ul aortocoronarian: diabetul zaharat (255), boala vasculară periferică (256), insuficiența renală (257). Mortalitatea intraspitalicească a fost raportată ca fiind

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
intraspitalicească a fost raportată ca fiind mai mică în cazul în care s-a folosit pentru revascularizare artera mamară internă (258). SITUAȚII SPECIALE ÎN REVASCULARIZAREA CHIRURGICALĂ A MIOCARDULUI Revascularizarea chirurgicală a miocardului la bolnavii cu angină pectorală instabilă și infarct miocardic în evoluție ............................................ 147 Revascularizarea chirurgicală a miocardului la bolnavii cu angină pectorală instabilă și infarct miocardic în evoluție Eficacitatea revascularizării chirurgicale a miocardului la bolnavii cu angină instabilă a fost demonstrată pentru prima dată într-un studiu inițiat în 1976

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
revascularizare artera mamară internă (258). SITUAȚII SPECIALE ÎN REVASCULARIZAREA CHIRURGICALĂ A MIOCARDULUI Revascularizarea chirurgicală a miocardului la bolnavii cu angină pectorală instabilă și infarct miocardic în evoluție ............................................ 147 Revascularizarea chirurgicală a miocardului la bolnavii cu angină pectorală instabilă și infarct miocardic în evoluție Eficacitatea revascularizării chirurgicale a miocardului la bolnavii cu angină instabilă a fost demonstrată pentru prima dată într-un studiu inițiat în 1976 (1). Deși nu au existat diferențe în ceea ce privește mortalitatea precoce la bolnavii operați comparativ cu cei tratați

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de studii realizate recent indică o mortalitate intraspitalicească crescută (4,6%-7,3%) la pacienții cu angină instabilă (5, 6, 7, 8, 9). Într-unul dintre acestea (8), mortalitatea operatorie a fost de 6,8%, cu o incidență a infarctului miocardic perioperator de 7,2%, iar 19% din bolnavi au necesitat balon intraaortic de contrapulsație în perioada postoperatorie. Comparând mortalitatea la 30 de zile, unii autori constată rezultate mai bune în cazul pacienților cu infarct miocardic non-Q tratați medicamentos (5% mortalitate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu o incidență a infarctului miocardic perioperator de 7,2%, iar 19% din bolnavi au necesitat balon intraaortic de contrapulsație în perioada postoperatorie. Comparând mortalitatea la 30 de zile, unii autori constată rezultate mai bune în cazul pacienților cu infarct miocardic non-Q tratați medicamentos (5% mortalitate) comparativ cu cei la care s-a practicat intervenția chirurgicală de revascularizare miocardică (12% mortalitate) (10). În studiul de față, din cei 186 de bolnavi cu angină pectorală instabilă operați, au decedat 12 (mortalitate 6

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de contrapulsație în perioada postoperatorie. Comparând mortalitatea la 30 de zile, unii autori constată rezultate mai bune în cazul pacienților cu infarct miocardic non-Q tratați medicamentos (5% mortalitate) comparativ cu cei la care s-a practicat intervenția chirurgicală de revascularizare miocardică (12% mortalitate) (10). În studiul de față, din cei 186 de bolnavi cu angină pectorală instabilă operați, au decedat 12 (mortalitate 6,74%). Infarctul miocardic perioperator a survenit la 15 (8,06%) din pacienții cu angină pectorală instabilă preoperatorie. Dacă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
medicamentos (5% mortalitate) comparativ cu cei la care s-a practicat intervenția chirurgicală de revascularizare miocardică (12% mortalitate) (10). În studiul de față, din cei 186 de bolnavi cu angină pectorală instabilă operați, au decedat 12 (mortalitate 6,74%). Infarctul miocardic perioperator a survenit la 15 (8,06%) din pacienții cu angină pectorală instabilă preoperatorie. Dacă aceste rezultate sunt comparabile cu cele ale altor studii citate anterior (5, 6, 7, 8, 9), în ceea ce privește balonul intraaortic de contrapulsație acesta a fost folosit

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
venos, situație în care atât cardiologia intervențională, cât și o nouă intervenție chirurgicală au un succes limitat. Mortalitatea postoperatorie este mare la pacienții cu angină postinfarct în special dacă intervenția chirurgicală a avut loc la scurt timp de la producerea infarctului miocardic (5, 11). Mortalitatea scade semnificativ de la 50% la bolnavii operați în primele 48 de ore de la producerea accidentului coronarian la 7,7% în cazul în care intervenția chirurgicală are loc după 3-42 zile de la infarctul miocardic sau chiar la 2

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
timp de la producerea infarctului miocardic (5, 11). Mortalitatea scade semnificativ de la 50% la bolnavii operați în primele 48 de ore de la producerea accidentului coronarian la 7,7% în cazul în care intervenția chirurgicală are loc după 3-42 zile de la infarctul miocardic sau chiar la 2%-3% când by-pass-ul aortocoronarian se realizează după un interval și mai mare de timp, ajungând să fie comparabilă cu mortalitatea la pacienții fără infarct miocardic în antecedente (12). By-pass-ul aortocoronarian ca primă intenție de revascularizare miocardică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în care intervenția chirurgicală are loc după 3-42 zile de la infarctul miocardic sau chiar la 2%-3% când by-pass-ul aortocoronarian se realizează după un interval și mai mare de timp, ajungând să fie comparabilă cu mortalitatea la pacienții fără infarct miocardic în antecedente (12). By-pass-ul aortocoronarian ca primă intenție de revascularizare miocardică la un bolnav cu infarct miocardic acut nu se justifică în condițiile terapiei trombofibrinolitice și a metodelor perfecționate aparținând cardiologiei intervenționale. Revascularizarea chirurgicală a miocardului va fi luată în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocardic sau chiar la 2%-3% când by-pass-ul aortocoronarian se realizează după un interval și mai mare de timp, ajungând să fie comparabilă cu mortalitatea la pacienții fără infarct miocardic în antecedente (12). By-pass-ul aortocoronarian ca primă intenție de revascularizare miocardică la un bolnav cu infarct miocardic acut nu se justifică în condițiile terapiei trombofibrinolitice și a metodelor perfecționate aparținând cardiologiei intervenționale. Revascularizarea chirurgicală a miocardului va fi luată în considerare la un astfel de pacient în condițiile în care ischemia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
când by-pass-ul aortocoronarian se realizează după un interval și mai mare de timp, ajungând să fie comparabilă cu mortalitatea la pacienții fără infarct miocardic în antecedente (12). By-pass-ul aortocoronarian ca primă intenție de revascularizare miocardică la un bolnav cu infarct miocardic acut nu se justifică în condițiile terapiei trombofibrinolitice și a metodelor perfecționate aparținând cardiologiei intervenționale. Revascularizarea chirurgicală a miocardului va fi luată în considerare la un astfel de pacient în condițiile în care ischemia miocardică nu poate fi limitată și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la un bolnav cu infarct miocardic acut nu se justifică în condițiile terapiei trombofibrinolitice și a metodelor perfecționate aparținând cardiologiei intervenționale. Revascularizarea chirurgicală a miocardului va fi luată în considerare la un astfel de pacient în condițiile în care ischemia miocardică nu poate fi limitată și în ciuda măsurilor terapeutice folosite, apar complicații mecanice ale accidentului coronarian acut, există leziune de left main sau leziuni tricoronariene sau tipul leziunii răspunzătoare de evenimentul ischemic nu se pretează la alte forme de terapie. Chirurgia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
femeile tinere. O mențiune specială trebuie făcută în legătură cu asocierea dintre insuficiența mitrală și boala cardiacă ischemică. În marea majoritate a cazurilor, din punct de vedere structural valva mitrală este indemnă, dar funcțional este insuficientă, regurgitarea mitrală fiind determinată de ischemia miocardică (insuficiența mitrală ischemică). ̨ ntrebarea care se pune în această situație este dacă este necesar sau nu să se asocieze revascularizării miocardului și corecția chirurgicală a valvei mitrale. Dacă există anomalii ale aparatului mitral, un procedeu plastic-reparator este indicat în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
variază între 3% și 20% (20). Și în cazul bolnavilor cu afecțiuni ale valvei aortice se va proceda la revascularizarea arterelor coronare ce au stenoze semnificative (> 50%). Aceasta se impune ca urmare a faptului că mortalitatea în cazul neasocierii revascularizării miocardice se apropie de 10% în timp ce procedeul combinat are o mortalitate comparabilă cu cea a protezării valvulare aortice (19). În general se acceptă însă faptul că by-pass-ul aortocoronarian asociat protezării sau reconstrucției valvulare crește mortalitatea operatorie cu atât mai mult cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ce a analizat datele a 1000 pacienți (20) cu anevrism de aortă abdominală, boală cerebrovasculară, arteriopatie a membrelor inferioare, s-a constatat că 14% din bolnavii fără semne clinice de cardiopatie ischemică aveau leziuni coronariene severe și indicație de revascularizare miocardică în timp ce la 34% din pacienții simptomatici (angină pectorală) s-au identificat leziuni coronariene ce puteau beneficia de by-pass aortocoronarian. Mortalitatea după chirurgia vasculară reconstructivă periferică a fost mai mică la pacienții la care s-a practicat mai întâi revascularizare miocardică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocardică în timp ce la 34% din pacienții simptomatici (angină pectorală) s-au identificat leziuni coronariene ce puteau beneficia de by-pass aortocoronarian. Mortalitatea după chirurgia vasculară reconstructivă periferică a fost mai mică la pacienții la care s-a practicat mai întâi revascularizare miocardică, iar beneficiul pe termen lung mai mare (218), în special la bolnavii cu leziuni tricoronariene și cu disfuncție de ventricul stâng. Prezența bolii vasculare periferice are valoare predictivă în ceea ce privește rezultatele pe termen scurt și lung ale revascularizării chirurgicale a miocardului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
vârsta mai înaintată la operație, stările comorbide asociate (41), utilizarea mai puțin frecventă a arterei mamare interne (42). Complicațiile postoperatorii semnificativ statistic asociate cu sexul feminin includ sindromul de debit cardiac scăzut, sindromul de detresă respiratorie, insuficiența renală acută, infarctul miocardic perioperator, aritmii ventriculare maligne (27, 43, 44). Date fiind însă rezultatele foarte bune în ceea ce privește ameliorarea calității vieții și creșterea supraviețuirii după by-pass-ul aortocoronarian, intervenția nu trebuie amânată sau evitată în cazul femeilor atât timp cât sunt respectate indicațiile revascularizării chirurgicale a miocardului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de pe urma intervenției chirurgicale (30). Într-un studiu nerandomizat, diabeticii insulino-dependenți cu leziuni multivasculare la care miocardul a fost revascularizat folosind tehnici percutane au avut o supraviețuire pe termen lung mai mică comparativ cu cei operați (31). Nici în ceea ce privește incidența infarctului miocardic trialurile, ca și meta-analizele nu au evidențiat diferențe semnificative (22, 32). Spre deosebire de marile trialuri randomizate, un studiu bazat pe o experiență impresionantă (33) a arătat un beneficiu cert din perspectiva supraviețuirii la bolnavii cu by-pass aortocoronarian cu stenoză proximală semnificativă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
rata reintervențiilor. Cu toate acestea, există însă subgrupuri de bolnavi la care abordul chirurgical al leziunilor este strategia de preferat a fi urmată. Dezvoltarea tehnicilor chirurgicale miniinvazive pentru abordul leziunilor coronariene (MIDCAB) și evitarea folosirii by-pass-ului cardiopulmonar (OPCAB) pentru revascularizarea miocardică alături de utilizarea aproape în exclusivitate a grafturilor arteriale au condus la scăderea semnificativă a morbidității comparativ cu intervenția chirurgicală clasică, diminuarea importantă a duratei de spitalizare și implicit a costurilor în condițiile unei rate de succes de peste 95% cu ameliorarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
semnificativă a morbidității comparativ cu intervenția chirurgicală clasică, diminuarea importantă a duratei de spitalizare și implicit a costurilor în condițiile unei rate de succes de peste 95% cu ameliorarea semnificativă a calității vieții și supraviețuirii, cu un interval liber pentru infarctul miocardic și reapariția anginei statistic semnificativ mai lung comparativ cu tehnicile de revascularizare percutană. Studii comparative au arătat că la persoanele diabetice mortalitatea la 5 ani după angioplastie percutană atinge 20% comparativ cu 6% în cazul bolnavilor operați prin procedee clasice

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]