1,480 matches
-
din moment ce 60 din cele 66 de manuscrise poartă semnătura acestuia. Atribuirea operei a fost mult discutată și disputată. A fost vorba despre italianul "Ioannes Gerson", din ordinul călugăresc al Sfântului Benedict, de "Jean Gerson", cancelar al Universității din Paris, de misticul neerlandez "Gerard Groote". Însă potrivit opiniei care prevalează astăzi în mediile specialiștilor, autorul ar fi Thomas a Kempis, călugăr german din "Mănăstirea augustină Sfânta Agnes", situată în Țările de Jos. Atribuirea "Imitațiunii lui Cristos" a rămas mult timp problematică. După ce
Imitațiunea lui Cristos () [Corola-website/Science/320189_a_321518]
-
contact cu extratereștrii ca o parte vitală a învățăturilor sale. Deși primii contactați au vorbit de legături cu extratereștrii, tonul general și tipul mesajelor transmise de către extratereștri păreau aproape substituibile, în multe relatări, cu cele oferite de medii și de mistici. Încă din secolul al 17-lea, polimatul John Dee și asistentul său Edward Kelley, lucrând împreună, comunicau cu ființe superioare și nepământene (pe care i-au numit îngeri), care le-au împărtășit, într-o limbă ciudată, limba enohiană, "înțelepciune" și
Ipoteze paranormale privind OZN-urile () [Corola-website/Science/326918_a_328247]
-
Jacob Lorber (22 July 1800 - 24 August 1864)a fost un mistic și un vizionar creștin german născut în regiunea (astăzi parte în Austria și parte în Slovenia) ce a lăsat în urma sa o mare opera ce este considerată de susținătorii săi și o mare revelație. Este asociat celorlalți mari mistici creștini
Jakob Lorber () [Corola-website/Science/326495_a_327824]
-
un mistic și un vizionar creștin german născut în regiunea (astăzi parte în Austria și parte în Slovenia) ce a lăsat în urma sa o mare opera ce este considerată de susținătorii săi și o mare revelație. Este asociat celorlalți mari mistici creștini cum ar fi Emanuel Swedenborg, Jakob Bhoeme sau Meister Eckhart. Lorber se referă la sine însuși prin sintagma “scribul Domnului” deoarece tot ce a scris i-a survenit prin dicteu divin. Lorber mărturisește că la 15 Martie 1840 a
Jakob Lorber () [Corola-website/Science/326495_a_327824]
-
-și putea îndeplini misiunea spirituală. Scrierile lui Lorber arată ca vocea interioară ce vorbește liber, la persoana întâi, este vocea lui Iisus Hristos. Proza lui Lorber a fost descrisă ca fiind captivantă, pasionanta, anumiți cititori comparând-o cu scrierile altor mistici cum ar fi Emanuel Swedenborg și Jakob Boehme. Lorber însuși face referire la Swedenborg , în cartea sa De la iad la răi( vol ÎI, cap 104, versetul 4). Trebuie să menționam că una din cărțile lui Swedenborg poartă titlul Raiul și
Jakob Lorber () [Corola-website/Science/326495_a_327824]
-
probabilitatea apariției transei. El a dezvoltat tehnici verbale sau nonverbale fiind pionierul ideii că starea de uimire, monopolizare a atenției și confuzie sunt în realitate doar diferite tipuri de transă. ( Aceste fenomene sunt desigur instrumente psihologice principale utilizate de mulți mistici și predicatori religioși, fiind exploatate de evangeliști, lideri de cult și oameni sfinți de toate categoriile). Există mai multe tipuri de transă. Mulți oameni sunt familiari cu ideea de transă profundă, iar în anii de început ai carierei sale, Erickson
Milton H. Erickson () [Corola-website/Science/323661_a_324990]
-
(n. 23 noiembrie 1926 - d. 24 aprilie 2011) a fost un guru și mistic indian care a pretins că este reîncarnarea lui Shirdi Sai Baba. A avut un număr de șase milioane de adepți. A devenit o figură respectată, după ce a înființat spitale și instituții de învățământ recunoscute la nivel mondial, dar și pentru
Sathya Sai Baba () [Corola-website/Science/323224_a_324553]
-
Sfintelor. Este numită „Poarta Iertării” și la ea vin toți evreii să se roage”. La puțin timp după asediul Ierusalimului, în 1193, fiul lui Saladin a fondat în zona adiacentă zidului o organizație caritabilă. A fost numită după un renumit mistic, Abu Madyan Shuaib, și dedicată localnicilor din zonă, originari din Maroc. Case au fost construite la doar 4 metri de zid. Prima mențiune din tradiția islamică spune că Buraq a fost legat în acest loc este din secolul al XIV
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
asprime Israelul și conducătorii și media arabă, inclusiv cei ai mișcării Hamas în legătură cu evenimentele din timpul Operației Plumb turnat în fâșia Gază în deembrie 2008. analiza a originilor violenței islamiste; sublinierea contrastului între tradiția poetica a unor liberi cugetători și mistici medievali și tradiția militanta a unor gânditori dogmatici și puriști fanatici; în acelaș timp - critică prezentării simplificatoare a islamului că dușman de moarte în Occident. (Cea mai frumoasă istorie a libertății) (Primăvară Tunisului, metamorfoza istoriei) (Auf der Suche nach der
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
principal problemele interne. Politica fratelui său, fostul sultan al Rumeliei, Musa Çelebi, sădise semințele revoltei în rândul claselor sărace balcanice. În 1416 a izbuncnit o revoltă populară a musulmanilor și creștinior din Dobrogea conduși de fostul confident al lui Musa, misticul și învățatul Șeyh Bedreddin. Rebeliunea s-a bucurat de sprijinul voievodului muntean Mircea cel Bătrân. Bedreddin predica unirea marilor religii ale vremii - islamul, creștinismul și iudaismul - într-o singură mare credință, îmbunătățirea situației sociale a țăranilor liberi și nomazilor pe seama
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
bizantin Alexios I Comnen se afla pe drum pentru a veni cu o armată în sprijinul cruciaților, însă a făcut cale întoarsă în fața zvonurilor privind recucerirea orașului de către musulmani. Cu toate acestea, cruciații au rezistat asediului adversarilor, cu sprijinul unui mistic numit Petru Bartolomeu din Marsilia. Acesta pretindea că ar fi fost vizitat de Sfântul Andrei, care i-ar fi spus că lancea cu care fusese împuns Mântuitorul pe când se afla pe Sfânta Cruce, s-ar fi aflat localizată chiar în
Principatul de Antiohia () [Corola-website/Science/328302_a_329631]
-
Lucrul nu este de mirare din moment ce majoritatea istoricilor care studiază viața lui Isus ca persoană istorică sunt teologi creștini. Sunt multe alte interpretări despre Isus. Cele mai importante sunt cele care îl văd drept revoluționar, profet al schimbării sociale și mistic spiritual, de ex. Marcus Borg. De fapt, una din critici este că această căutare a lui Isus cel istoric este că fiecare generație îl vede pe Isus conform emoțiilor morale din epoca respectivă. Constantin Brunner îl prezintă drept o întrupare
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
cunoașterea iluminativă. Se spune că din punct de vedere doctrinar, misticismul islamic încearcă să extragă toate semnificațiile din șahada, mărturia de credință, și să imite exemplul oferit de viața Profetului, ca prototip al spiritualității islamice. Există o direcție intelectuală a misticii, preocupată de înțelegerea și explicarea Unității Ființei, de identificare a eului individual cu eul transcendental, și o direcție popular care pune accent pe practicile ascetic sau chiar automutilante, așa cum sunt ele promovate de unele confrerii. Este vorba doar de accent
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
sau chiar automutilante, așa cum sunt ele promovate de unele confrerii. Este vorba doar de accent, deoarece în ambele direcții obiectivul final este același, iar asceza face parte integrantă din metodele pentru atingerea lui. Doctrina mistică nu este filosofie în concepția misticilor islamului, ci înțelepciune ("hikma") adică nu ține de rațiune, ci de intelect. Aceasta viziune contemplative asupra naturii lucrurilor nu este la îndemâna oricui, de aceea doctrina este accesibilă doar putinilor aleși. Simbolurile și metaforele de origine coranica, nu pot fi înțelese
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
de intelect. Aceasta viziune contemplative asupra naturii lucrurilor nu este la îndemâna oricui, de aceea doctrina este accesibilă doar putinilor aleși. Simbolurile și metaforele de origine coranica, nu pot fi înțelese în profunzime de orice credincios. Există o ambiguitate a limbajului misticilor, care se manifestă mai ales în poezii. Coincidență limbajului iubirii pământene cu cel al iubirii mistice nu este caracteristica islamului, însă este pregnanta. De altfel, se spune că poemele de dragoste ale celebrului Ibn Arabi, născut în Spania în anul
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
bengali, urdu, malaeză, etc. Există o mare literatură sufită în turcă: printre cei mai cunoscuți poeți îi menționăm pe Nesimi (sec. IX), ars de viu la Alep, pentru ideile pe care le profesa, și Nyazi (sec. XI) . Unul dintre marii mistici ai islamului (și marele martir al islamului, denumire sub care l-a consacrat în Europa cartea lui Masignon). Al Hallaj, a scris și versuri. Atitudinea misticului este opusă unui literalism, după care singurul lucru care contează pentru salvare este îndeplinirea
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
Alep, pentru ideile pe care le profesa, și Nyazi (sec. XI) . Unul dintre marii mistici ai islamului (și marele martir al islamului, denumire sub care l-a consacrat în Europa cartea lui Masignon). Al Hallaj, a scris și versuri. Atitudinea misticului este opusă unui literalism, după care singurul lucru care contează pentru salvare este îndeplinirea strictă a obligațiilor rituale. Misticii au protestat față de încercarea de a se opune „ legea” căii spirituale a misticului, căci "Legea Divină" este cea oin virtutea căreia
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
martir al islamului, denumire sub care l-a consacrat în Europa cartea lui Masignon). Al Hallaj, a scris și versuri. Atitudinea misticului este opusă unui literalism, după care singurul lucru care contează pentru salvare este îndeplinirea strictă a obligațiilor rituale. Misticii au protestat față de încercarea de a se opune „ legea” căii spirituale a misticului, căci "Legea Divină" este cea oin virtutea căreia un om este musulman, condiție pentru orice exercițiu spiritual. Pentru a explica relația dintre shari’a și calea mistică
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
Masignon). Al Hallaj, a scris și versuri. Atitudinea misticului este opusă unui literalism, după care singurul lucru care contează pentru salvare este îndeplinirea strictă a obligațiilor rituale. Misticii au protestat față de încercarea de a se opune „ legea” căii spirituale a misticului, căci "Legea Divină" este cea oin virtutea căreia un om este musulman, condiție pentru orice exercițiu spiritual. Pentru a explica relația dintre shari’a și calea mistică, unii mistici utilizează simbolul geometric al cercului; din orice punct din spațiu se
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
protestat față de încercarea de a se opune „ legea” căii spirituale a misticului, căci "Legea Divină" este cea oin virtutea căreia un om este musulman, condiție pentru orice exercițiu spiritual. Pentru a explica relația dintre shari’a și calea mistică, unii mistici utilizează simbolul geometric al cercului; din orice punct din spațiu se poate construe un cerc care are o circumferințe. Fiecare punct al circumferinței este legat de centru printr-o linie. Circumferința simbolizează shari’a care unește întreaga comunitate islamică, iar
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
punct al circumferinței este legat de centru printr-o linie. Circumferința simbolizează shari’a care unește întreaga comunitate islamică, iar raza cercului este „calea” ("tariqa") de acces către Centru. Există nenumărate cai posibile de acces către Centru, sau către Adevăr: misticii sunt cei care, prin temperament, prin structura, nu se mulțumesc doar să reflecte acest Centru, ci încearcă să și ajungă la El. Deși, teoretic, există atâtea ca căi de acces la Adevăr, câți oameni sunt, în practică, s-a ajuns
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
iar numele de dervish (cel care exprimă în persona același lucru ca faqir, deci „membru al unei confrerii”) să fie asociat mai ales cu dervișii învârtitori. Trebuie spus că în limbile popoarelor islamului, un fachir, nu este numit sufi: un mistic adevărat, un sufi, este cel care a atins punctual final al drumului, uniunea extatică cu Divinitatea. Misticii islamului nu resping ideea că demersul lor se aseamănă cu cel al misticilor aparținând altor religii: chiar împrumuturile de formulări sunt considerate ca
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
confrerii”) să fie asociat mai ales cu dervișii învârtitori. Trebuie spus că în limbile popoarelor islamului, un fachir, nu este numit sufi: un mistic adevărat, un sufi, este cel care a atins punctual final al drumului, uniunea extatică cu Divinitatea. Misticii islamului nu resping ideea că demersul lor se aseamănă cu cel al misticilor aparținând altor religii: chiar împrumuturile de formulări sunt considerate ca justificate în această idee. Atitudinea islamului oficial față de misticism, a variat în diferite epoci și în funcție de diferitele
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
limbile popoarelor islamului, un fachir, nu este numit sufi: un mistic adevărat, un sufi, este cel care a atins punctual final al drumului, uniunea extatică cu Divinitatea. Misticii islamului nu resping ideea că demersul lor se aseamănă cu cel al misticilor aparținând altor religii: chiar împrumuturile de formulări sunt considerate ca justificate în această idee. Atitudinea islamului oficial față de misticism, a variat în diferite epoci și în funcție de diferitele direcții în cadrul sufismului însuși. Unii vorbesc despre o opoziție care ar exista permanent
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
și șiism, cu alte cuvinte, dacă există o predielctie specială a șiiților pentru misticism. Cu toate că este vorba de relații foarte complexe, se poate răspunde afirmativ la întrebare, în măsura în care interpretarea mai esoteric a Revelației în șiism este apropiată de cea a misticilor. S-a vorbit, pe de altă parte, despre înclinația pentru sufism existent în anumite zone ale teritoriului islamului, pornindu-se și de la faptul că în regiunile respective islamul a pătruns la început sub forma sufismului, și este vorba de unele
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]