2,029 matches
-
în belșugul de mezeluri-brânzeturi-băuturi. Nu se putu abține și chiar o făcu. Reținut însă, cu grijă să nu-l dezechilibreze. Gestul și intenția contează totuși mai mult decât încărcătura: ori că tragi cu alice pentru rațe, ori cu gloanțe de mistreț, important e c-ai pus mâna pe armă, și uite că bestia asta neagră nu știe de glumă dacă te faci spre stăpânu-său... Bine că n-a apucat să desfacă ultimul nod al lanțului, uite bestia smucindu-se și ridicându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
așterne flori suave sub pașii tăi" și-i spusei cui a dedicat poetul aceste cuvinte. Ea mă sfida cu frumusețea ei. (Știa bine că tonul glumeț era o măscă ipocrită!) Dar deodată cerul asfințitului se umplu, emoționant, cu trupul Ceahlăului, mistreț uriaș și hidos, cu capul luminat de soarele care se-ndrepta spre fundul zării. Muntele nemăsurat și diform, în tristețea indescriptibilă a sfârșiturilor de zi pe munți, inspira neîncredere și neliniște. Adela îmi luă brațul sub al ei și stăturăm
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
biblioteci pline de cărțile gânditorilor și ale poeților". Prin moartea lui Doinaș ne-a fost într-adevăr incendiată o mare bibliotecă. Mă străduiesc să-mi aduc aminte când am descoperit poezia lui. Cred că noi n-am studiat la școală "Mistrețul cu colți de argint", poem faimos ca "Moartea căprioarei" 110 și ca nu mai mult de două-trei alte poezii din întreaga lirică de după război, atât de cunoscut încît, stând în stație la tramvai și-ntrebînd când vine 34, un ins cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și ca nu mai mult de două-trei alte poezii din întreaga lirică de după război, atât de cunoscut încît, stând în stație la tramvai și-ntrebînd când vine 34, un ins cu basc, ce căra niște bare de cornier, mi-a răspuns: "Mistrețul acesta nu trece pe-aici..." Dar țin minte că în pauzele dintre ore, la liceul Cantemir, ieșeam din curtea liceului și rătăceam pe străduțele din jur (Toamnei, Profetului, Caporal Troncea...) citind atât de concentrat din cărticica lui Doinaș - în "Cele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
reînviate", cu forma lor, cu apartenența lor la clasicism sau romantism, cu feelingul lor specific, s-au lăsat înșelați de aparențe. Mi se pare ridicol să cauți simbolistică și filozofie în poeme ca "Balada lui Sf. Gheorghe fals" sau în "Mistrețul" cel notoriu, ca și când ele ar fi piese moderniste, de tipul "Oului dogmatic". Nu e vorba aici de nici o inițiere, de nici o revelație, ci de un mecanism care le imită în gol, tragi-comic și absurd, ca în Godot sau în Urmuz
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nopți de vară, Teatrul „Mihai Eminescu“, Botoșani » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Nevasta lui Hans sau Ce să caute un înger în orașul ăsta, Teatrul Național „Vasile Alecsandri“, Iași Sâmbătă, 24 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00: Mistrețul cu colți de argint, Universitatea de Arte „George Enescu“, Iași, Departamentul Teatru » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Soția din Sahalin, Teatrul „ApARTe“, Moscova » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Capra sau Cine e Sylvia?, Teatrul „Act“, București Duminică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări (mierla neagră, pițigoiul mare, graurul, țicleanul, cucul, ciocănitoarea pestriță, turturica, coțofana, gaița și unele răpitoare ca uliul porumbar, uliul păsărilor, șoimul rândunelelor) și mamifere (veverița, iepurele, jderul de pădure, vulpea, mistrețul, căprioara, cerbul, ariciul, dihorul, nevăstuica, cârtița etc. ). Dintre nevertebrate, menționăm melcul de grădină și multe insecte ce-și desfășoară ciclul vital pe diverși copaci. Fauna pășunilor și fânețelor este formată mai ales din insecte între care menționăm cosașul și greierele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Pe ăștia nu-i leagă nimeni. Prin Timiș, Arad, Ialomița, Călărași, nu mai auzi tril de ciocârlie. „Ce vorbești, domnule, totul e scăpat din hățuri în numele cleptocrației, îmi spune Ion Irimia. A venit Umbrărescu și a lepădat câteva tiruri de mistreți la Crăiești, la Stănișești, la Răchitoasa... E jale. În hleiul de-aici, în argila asta bună doar de cărămizi, țăranii fac 400-500 de kilograme de știuleți la hectar. Dacă plouă. Și vin mistreții lui Umbrărescu și fac praf tot. Țăranii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Umbrărescu și a lepădat câteva tiruri de mistreți la Crăiești, la Stănișești, la Răchitoasa... E jale. În hleiul de-aici, în argila asta bună doar de cărămizi, țăranii fac 400-500 de kilograme de știuleți la hectar. Dacă plouă. Și vin mistreții lui Umbrărescu și fac praf tot. Țăranii nu au voie nici să asmută câinii pe ei. S-a dus primarul de la Stănișești și i-a spus lui Umbrărescu să aibă grijă de mistreți: vrei fond cinegetic propriu, cumpără sau concesionează
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
știuleți la hectar. Dacă plouă. Și vin mistreții lui Umbrărescu și fac praf tot. Țăranii nu au voie nici să asmută câinii pe ei. S-a dus primarul de la Stănișești și i-a spus lui Umbrărescu să aibă grijă de mistreți: vrei fond cinegetic propriu, cumpără sau concesionează pământ, îngrădești ca Ion Țiriac proprietatea și poți să cumperi apoi mistreți, rinoceri, ce vrei tu, îi hrănești și apoi n-ai decât să faci vânătoare! Știți ce-a zis Umbrărerscu? Dacă nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să asmută câinii pe ei. S-a dus primarul de la Stănișești și i-a spus lui Umbrărescu să aibă grijă de mistreți: vrei fond cinegetic propriu, cumpără sau concesionează pământ, îngrădești ca Ion Țiriac proprietatea și poți să cumperi apoi mistreți, rinoceri, ce vrei tu, îi hrănești și apoi n-ai decât să faci vânătoare! Știți ce-a zis Umbrărerscu? Dacă nu le convine țăranilor, să-mi vândă mie pământul. Cumpăr tot!... Ei, dacă eram eu acum în cizme, îi arătam
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ce vrei tu, îi hrănești și apoi n-ai decât să faci vânătoare! Știți ce-a zis Umbrărerscu? Dacă nu le convine țăranilor, să-mi vândă mie pământul. Cumpăr tot!... Ei, dacă eram eu acum în cizme, îi arătam eu mistreți ținuți pe păpușoii amărâților...” Au înflorit cireșii amari. Își ridică horbotele albe spre cer prin crânguri de salcâmi. Miroase a verde crud - iarbă și păpădie. „Aici e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor, care curge prin Balotești
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dintre cei ce mă judecau? Ba unul chiar făcuse pasiune pentru ea. Pe crai l-am întîlnit acum doi ani, vara, pe malul Siretului. Mi-a spus unul de la noi, care mă știe bine. Hai să ți-l arăt pe mistreț." Era invitatul unui tip ce-și lua diploma la fe-fe. Stătea pe malul Siretului la soare, în niște chiloți lungi, pînă la genunchi și privea cu nesaț la păpușa cu care venise. Asta, îmbrăcată în rochie de vară, pescuia. Odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
aici, se observă, deși mai puțin evidentă, aceeași zonare în altitudine ca și la vegetație. Astfel, pădurile oferă condiții de viață foarte favorabile (hrană, adăpost), unei faune bogate și variate în specii. Dintre mamifere, mai comune sunt: vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele de câmp (Lepus europaeus), veverița (Sciurus vulgaris), dihorul (Mustella putorius), nevăstuica (Mustella nivalis), diverși șoareci de pădure. Păsările cele mai des întâlnite sunt: coțofana (Pica pica), grangurul (Oriolus oriolus), gaița (Garrulus glandarius), cinteza (Fringilla
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
principalele areale de interes cinegetic fiind Delta Dunării și zona montană. Speciile de animale vizate diferă de la o regiune la alta, cele mai valoroase fiind prezente în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de nisip
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
acestea abundă în regiune ,în toate anotimpurile]. În rândul lumei animale vom aminti: vipera cu corn[Vipera ammodytes], șarpele lui Esculap[ Tropinopodus tesenotus], șoparla . Animalele predominante în pădurile din Moldova Nouă sunt: vulpea, lupul, șoarecele gulerat, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape din zonă este bogată în diferite specii de pești, cum ar fi: păstrăv curcubeu, lipan, mreana, cega, somnul, șalăul,știuca. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ Județul Caraș Severin prezintă o rețea de ape curgătoare
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
la care renunțase cînd s-a căsătorit. Eram de-a dreptul uluiți cînd aflam că, pentru a face muzică, era nevoie de pene de corb, de păr de cal, de fanoane de balenă, de fildeș de elefant, de păr de mistreț. CÎnd mama l-a Întîlnit pe tata În Italia, ea avea douăzeci și doi de ani. Într-o fotografie făcută la Assisi, e uimitor de frumoasă. CÎnd am văzut poza aia, aveam șaisprezece ani și mă Întrebam cine era actrița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
luptă pentru viața oamenilor . Personajele și obiectele stau sub semnul luminii sau al întunericului, după cum aduc speranța vieții sau presimțirea morții. Înainte de nuntă, Alkestis era limpede, mai luminoasă ca aerul delphic, dar peste atelajul tras de un leu și un mistreț al pretendentului ei flutura umbra fatalității (I, p. 189). O dată săvârșită însoțirea, iubirea reginei scânteie ca un chivot (I, p. 188). Apăsat de umbra prevestirii fatidice, Admetos rătăcește prin pădurile negre în încercarea de a înlătura sentința și se confruntă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fereastra deschisă un aer amar, care vine din cimitir [...] un aer uscat, fără oxigen, fad [...] care vine din altă lume (III, p. 639). Iritat de istorisirile dezordonate ale soției, făcute parcă să-l scoată din țâțâni, Ionel o interoghează despre mistrețul cu falca de aur văzut doar de ea, spre a evidenția astfel că trăiește într-o lume imaginară după ce și-a pierdut mințile : Mă pui să povestesc... ca să vezi ca sunt nebună ? (III, p. 641). Afirmația lui că ea are
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sunt nebună ? (III, p. 641). Afirmația lui că ea are nevoie de liniște ascunde intenția de a o închide într-un azil : Vreți să mă băgați la nebuni (III, p. 642). Marghioala ajunge să fie încolțită chiar de familie, în timp ce mistrețul prețuit de ea, făptură slobodă printre porcii din jur, este hăituit de vânători, semn că pădurea de la poalele muntelui e pândită de o nenorocire (III, p. 648). Romanița cheamă salvarea, îi dă apă mamei cu forța și o culcă pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
la dispariție. Doctorul e suspectat că i-ar fi făcut injecții ca pacienta să se trezească doar pe lumea cealaltă (IV, p. 654), iar unele rude vorbesc ca și cum mama ar fi fost moartă (IV, p. 655). Constatând că după uciderea mistrețului nu mai rămâne nimic nobil în raiul din pădure (IV, p. 656), Marghioala intuiește că a fost adusă într-o casă bună pentru a muri, printre bătrâni, umbrele astea care așteaptă să intre în pământ (IV, p. 657). În cele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să sesizeze orice abatere de la normă spre înfiorarea celor cu conștiința încărcată : Nimănui nu-i place să știe că există un ochi care l privește mereu (II, p. 632). Nu întâmplător, s-ar zice, privirea arzătoare îl caracterizează și pe mistrețul cu care Marghioala se identifică, sălbăticiunea gonind mândră și liberă, spre dezorientarea făpturilor de condiție inferioară, obișnuite cu mocirla din preajmă : El ne urmărește cu ochiul lui de fosfor... O să ne înecăm în lături, căutând să fugim de-aici, ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]