2,504 matches
-
tipuri specifice de manifestare dictate de ritmuri cosmice. Anumite împrejurări favorizează răul, altele, binele. Aceste două principii, în alertă, se afirmă pe rînd sau se lasă temporar dominate, așa cum vieții îi urmează moartea. E un joc a cărui dialectică omul mitologic încearcă s-o înțeleagă. Dar, așa cum eroii din Iliada își făceau cunoscute genealogiile chiar în momentul înfruntării pe cîmpul de luptă, pentru ca cititorul să deducă de partea cui înclină victoria, Dumuzi se vaită și cere ajutoare, însă știe că, momentan
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-i moarte, pe timp de secetă („A murit tatăl Soarelui”), pentru a i se grăbi reînvierea așteptată („A înviat Muma ploii”), cum ni se relevă prin dualismul Caloian-Caloiță. Așadar, călătoria zeiței Inanna în infern, din textele sumeriene, model și proiect mitologic, a căpătat diverse configurații, variante și forme succedanee (care se cuvin decriptate cu prudență), de la o cultură la alta. Moartea a constituit o enigmă-întrebare a omenirii din totdeauna și nu va înceta vreodată să suscite interes la cote maxime. I
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
interes la cote maxime. I s-au dat răspunsuri în serie: din perspectiva primară a zeului vegetațional, a emblemelor totemice, pînă la înțelesuri înalte, antropologice și filosofice. S-au ivit „tipuri” de moarte și de înviere, fundamentate, în decursul timpurilor, mitologic și religios. Coerența, adesea paradoxală, între opinii nu lasă nici o îndoială, indiferent dacă avem în vedere culturi prealfabete ori beneficiare ale scrierii. Documentele mitice, la care am făcut referință pînă aici, dau dovadă de unitate de gîndire și de tragică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
morții în Miorița și urmărite etapele succesive ale dezvoltării poemei, pînă să devină o metafizică a existenței. D. Miorița și Caloianul Studiile lui Densusianu și Caracostea au stopat preocupările, anunțate deja, de situare a mioritismului într-un context mai larg, mitologic și comparatist. Nimic de zis, viața păstorească este puternic reprezentată în complexul de texte pe tema morții mioritice. Indiferent de apartenența la regimul poetic, baladă, colindă, legendă, cîntec, elementul etnografic, în forme autohtone, iese pregnant în evidență, punînd surdină la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un adevăr indiscutabil. El se epuizează rapid și în cîteva cuvinte, încît te întrebi dacă este un adevăr adevărat și nu e cazul să pornești la drum ca „maica bătrînă”, să-l cauți în lume. A venit vremea ca substratul mitologic al mioritismului să fie scos la iveală, pe cît posibil, într-o primă serie de investigații, pe căi „arheologice”, pentru a se ajunge, prudent și cu măsură, la judecăți de valoare, de natură comportamentală în înțeles mai general. Altele erau
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
îl vor plînge și ele la aflarea tristului adevăr, tot „cu lacrimi de sînge”. Poate să fie o întîmplare dictată de legile versificației și din motive de atmosferă. Faptul nu are relevanță pentru ceea ce ne-am permis să numim dosar mitologic al mioritismului. Cine bocește și cui îi este îngăduit s-o facă? Iată cheia ritualului reglementat după reguli stricte. Plînsul, ca și rîsul nu sunt manifestări întîmplătoare în viața colectivităților. Abaterea de la normă intră sub incidența sentinței: „Pentru un lucru
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dată ca poveste cu tîlc, demnă de a fi memorată solemn și cu statut testamentar din generație în generație. Să nu ne mire că a cuprins toate ținuturile limbii române, în sute și sute de variante. Lira a făcut carieră mitologică însoțindu-l pe Apolo, zeu care cumula deopotrivă atributele lui Eros și ale lui Ares (lira și lancea); sau pe Orfeu, divinitate tracică, inițiatoare de mistere. Fluierul și bota (lancea) sunt instrumente profesionale, nelipsite, cum am văzut, lui Dumuzi, ca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
măicuței cu furca în brîu, nici a Fiului din Treime cu a păstorului, chiar dacă devine din Om-om. Cadrul sărbătoresc și de început de resacralizare a lumii are putere unitivă. Este prilejul suprem și îndătinat, cunoscut în toate marile culturi mitologice, să se repovestească întîmplările exemplare: mituri, legende locale. În repertoriul creștinilor, pe primul loc se află patimile Mîntuitorului, ca probă de suferință și de izbăvire prin moarte. Întîmplarea dramatică a păstorului carpatic și-a găsit loc în același repertoriu al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și de izbăvire prin moarte. Întîmplarea dramatică a păstorului carpatic și-a găsit loc în același repertoriu al sărbătorilor de iarnă și tot în chip de colindă. Putem vorbi, așadar, despre două pomeniri ale morții, una “laică”, dar cu substrat mitologic (și religios “în fond”), cealaltă orientată în spirit religios și creștin. Ambele sunt practicate cu titlu de exemplaritate, în sensul că îl solicită pe individ să se revalorifice pe sine, pentru a-și lămuri, pe cît omenește este posibil, rostul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a zburat. Asemenea exemple, alături de toate celelalte semnalate încă de la începutul acestor rînduri, pledează din nou în favoarea apropierii Mioriței de izvoarele ei mitice, care stau la baza discursului despre moarte. Aspectele etnografice nu sunt decît presupuneri ușor decelabile prin comparatismul mitologic. Dacă moartea înseamnă o experiență „negativă” în tradiția mitologică, o criză în realitatea ființei, o ruptură de nivel ontologic, replicile care s-a dat, pe aceleași portative îndătinate, au vizat neabătut valorificarea acestei drame existențiale în planul spiritualității și al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de la începutul acestor rînduri, pledează din nou în favoarea apropierii Mioriței de izvoarele ei mitice, care stau la baza discursului despre moarte. Aspectele etnografice nu sunt decît presupuneri ușor decelabile prin comparatismul mitologic. Dacă moartea înseamnă o experiență „negativă” în tradiția mitologică, o criză în realitatea ființei, o ruptură de nivel ontologic, replicile care s-a dat, pe aceleași portative îndătinate, au vizat neabătut valorificarea acestei drame existențiale în planul spiritualității și al fanteziei, acolo unde omul se poate exprima cu libertate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la mari depărtări. I-a revenit lui Isis rolul de a le descoperi și a le reașeza la loc, pregătindu-i fratelui înfățișarea sub care avea să fie recunoscut în lumea cealaltă. Varianta, oficializată pe parcurs, preluată și de dicționarele mitologice, acceptă ideea că Osiris ar fi căzut victimă intrigilor lui Seth. Părerea era formată pe timpul lui Plutarh, iar acesta, bine informat în problemă, cum am mai arătat (și privind lucrurile din „interior”), mai întîi o rezumă conștiincios ca, apoi, s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
direcție Dumuzi se întîlnește încă o dată cu păstorul mioritic. Iar dacă am insistat asupra fondului documentar privind existența mitico-istorică a celor trei eroi, Osiris, Decebal, Socrate, am dorit să indic suportul cultural care a favorizat rostirea gravă a întrebării. C. Bestiar mitologic a. Un triptic zodiacal Taurul, Cerbul și Berbecele (Le Bélier) sunt dintre cele mai interesante animale mitologice și de bestiar fabulos, ca mod de reprezentare și ca stil de aventură, în lumea văzutelor și nevăzutelor. Toate aceste puteri zodiacale sunt
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mitico-istorică a celor trei eroi, Osiris, Decebal, Socrate, am dorit să indic suportul cultural care a favorizat rostirea gravă a întrebării. C. Bestiar mitologic a. Un triptic zodiacal Taurul, Cerbul și Berbecele (Le Bélier) sunt dintre cele mai interesante animale mitologice și de bestiar fabulos, ca mod de reprezentare și ca stil de aventură, în lumea văzutelor și nevăzutelor. Toate aceste puteri zodiacale sunt semne și măști ale Soarelui, purtate succesiv pe întinderea gloriosului său mers ceresc. Berbecul, în rol de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
celălalt ipostaz al său, Vulturul, planează la înălțime, cu privirea ațintită asupra vreunei umbre de șarpe tîrîndu-se cu perversiune pe pămînt și încercînd să urce, în secret, pe tulpina copacului biblic, pentru afaceri personale. Toate acestea se conservă în legende mitologice și au lăsat urme în memoria gestică a riturilor, în artele plastice, în montajele arhitectonice, în colindele românilor pe teme agro-pastorale. Așadar, în destule categorii de documente, ca să se motiveze și să se întrețină interesul specialiștilor pentru ele; din păcate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
necuvîntătoarelor. Față de Taur, Cerb și Berbece, animale în veșnic neastîmpăr și răscolitoare de lume, te întrebi dacă oaia își justifică prezența în imaginarul bestiar și fabulos. O primă impresie. În fond, ea este „năzdrăvană”, poziție proprie și unică în inventarul mitologic. De aici înrudirea cu puterile chtoniene, cu preotesele, cu prezicătoarele. Răsare surprinzător din anonimatul turmei, ca o plantă miraculoasă în mijlocul cîmpiei, îndemnată de puteri neștiute să dea sfaturi de bună purtare, să transmită vești vrednice de luat în seamă. Grecii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
A început cu nunta, probabil pentru spectaculozitatea obiceiului, dar i s-au relevat, firesc, și celelate două, nașterea și înmormîntarea. Nu a spus „moartea”; asta l-ar fi obligat să ia în seamă, cu precădere, partea spirituală (mai puțin tehnică), mitologică și religioasă a problemei. Formularea pe care și-a însușit-o, „înmormîntarea”, arată interesul autorului pentru aspectele ritualistice ale fenomenologiei morții, cît și priceperea sa de colecționar de documente. Cu timpul, și-a extins sferă preocupărilor și spre alte categorii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
secrete ale unor comunități arhaice, viețile simple ale indivizilor, insectelor, plantelor au constituit, cum spuneam, teme permanente la Mircea Eliade, atît în cercetarea savantă, cît și în ficțiunile literare. Și tot acestea l-au îndreptat pe autor, vrînd-nevrînd, spre „complexul mitologic al morții”. A trebuit să fie așa, pentru că orice mitologie are în vizor, permanent, moartea. Dintre cele trei experiențe fundamentale ale existentului uman, nașterea, nunta, moartea, ultima a solicitat cel mai intens și dramatic facultățile spiritului. Dacă n-ar fi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
visata stare paradisiacă și cădere, nu i-a rămas, ne învață profesorul de la Chicago, decît să-și explice cum a devenit „o ființă muritoare, sexuată și culturală”. Ca aspect terminologic, ar fi de dorit să adoptăm formularea amintită deja, „complexul mitologic al morții”. Ea cuprinde un ansamblu de acte și de învățături cu caracter didactic, de ficțiuni epice, de invocații lirice, gesturi simbolice ritualizate, care poartă, laolaltă, amprenta unei codificări specifice. Toate secvențele „complexului”, indiferent de tipul de formalizare, își corespund
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un mit, ci o apariție. Ca să fie înțeleasă, nu trebuie inventată o poveste specială. Sensul se dezvăluie de la sine, prin simpla prezență, așa cum icoana în biserică îl face simțit pe Hristos ca Persoană. Apare limpede că îndepărtarea măștii din „complexul mitologic al morții”, ca și a oricărei secvențe de tip misteric, nu poate duce decît la „neînțelegerea” problemei funerare. Pe de altă parte, trebuie restaurat și sensul exact al sintagmei „istorie sacră”, din definiția lui Eliade. Mitul nu trebuie înțeles ca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
constituie originalitatea rezultată din caracterul cifrat al limbajului. Mircea Eliade nu le-a cunoscut, în anii „Criterionului”, decît pe primele două. Cu siguranță că la vremea respectivă nu avea conturate, nici măcar în linii generale, coordonatele unei mitologii, nicidecum ale „complexului mitologic”, în sensul de știință a morții ori artă de a muri. Dar se afla, pe urmele a două principii mitice călăuzitoare: coincidentia oppositorum, însușit din scrierile teologului Nicolae Cusanus și principiul corelativ dintre viața plantei-viața omului (la noi, cîntecul-colind „Viața
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele întors cătră ea, trecînd spre asfințit o revărsare de ape”. Calul psihopomp din simbolistica arhetipală, apele învolburate și despărțitoare de tărîmuri, omul arătîndu-se în chip de „faclă întoarsă” (reprezentare a morții în imaginarul mitologic al vechilor greci); se vede că munteanca îi punea la grea încercare pe depozitarii de cultură din satul său: preotul și baba. Un îndreptar psihanalitic i-ar fi fost mai de folos. Și, poate, nici atît. În orice caz, în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
unor procese de facere și de prefacere care au avut loc în viața textului. De aceea, nu este posibilă radiografierea matematică a celui „mai vechi” tip de text și nici nu poate fi precizată natura lui inițială: pur etnografică, pur mitologică, pur religioasă (ritualistică, superstițioasă), pur literară, așa cum a încercat să arate fiecare, operînd pe parcela lui proprie. De fapt, nici nu mi se pare că faptul ar fi decisiv pentru cunoașterea problemei în esența și în generalitatea ei. 3. Probabil
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
are loc o revoluție în cultura tradițională (spre exemplu, apariția agriculturii, cunoașterea prelucrării metalelor, descoperirea virtuților terapeutice ale plantelor) noua mitologie se pune de acord cu cea veche, resemantizîndu-și tehnicile și limbajele. Astfel, elementele de cultură, indiferent de aspectele particulare: mitologic, etnografic, literar, estetico-filosofic, situîndu-se „la același nivel ontologic”, se contemporaneizează, își devin corespondente. Dacă le recunoaștem clandestinitatea esoterică și îndepărtat-varuniană, unde e cazul, nu trebuie să le negăm disponibilitatea spre o hermeneutică riguroasă în planul simetriilor cosmice. „Maica bătrînă”, personaj
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
hermeneutică riguroasă în planul simetriilor cosmice. „Maica bătrînă”, personaj baladesc de „curte feudală”, devine cosemantic cu Magna Mater și cu Maica Domnului prin lamentațiile prilejuite de pierderea fiului, ucis ca Om, ca ostaș, ca pelerin ori ca „plantă”. Datorită polisemantismului mitologic, trăsăturile personajului își incifrează înțelesurile locale (mitul vegetației, povestea ciobanului, a ostașului) și se universalizează: mama ce-și caută fiul pierdut în urma unei întîmplări năprasnice. Suntem în măsură să definim Miorița în două moduri. Este vorba de un mod istorico-structural
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]