9,544 matches
-
al Oradiei, Bihorului și Sălajului și delegatul personal al Preasfințitului de pie memorie Ioan Mihălțan, în momentul de față Episcop al Sălajului; Ioachim Băcăuanul - delegatul Scaunului Moldav al Romanului; Irineu Popa Slătineanu - Episcopul Vicar al Ținutului Râmnicului, din anul 2008 Mitropolit al Olteniei și mulți alții, numeroși profesori de teologie precum și decanii Facultăților de Teologie de la Sibiu, Cluj și Oradea, foarte mulți preoți, monahi și monahii, stareți și starețe de mănăstiri și lista ar putea continua dar ... ajunge!... Am constatat că
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
întreaga sa viață!... Am fost foarte impresionat de liniștea și starea de reculegere în care s-a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în mormântul anume pregătit dinainte, unde va fi de acum încolo alături de Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan și Nicolae Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Antonie Plămădeală
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
încolo alături de Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan și Nicolae Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
toată viața prizonierul hotărârii dintâi. Cel de-al doilea însă, pe coordonate mai omenești, mai firești, în funcție de omul care e în permanentă schimbare, își reînnoiește mereu votul și astfel nu se mai face sclav”- a precizat Î.P.S. Arhiepiscop și Mitropolit de pie memorie Dr. Antonie Plămădeală - care, așadar, în această lucrare a pledat pentru supremația tradiției spiritualității părinților cea autentică și pentru asumarea libertății celei adevărate în virtutea acestei tradiții care nu constă în porunci rigide datorită diversității tipologiilor umane și
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
a Sfinților Părinți, exemple și soluții pline de sens care se află la polul opus regulelor rigide, neexcluzând, prin acest fapt nici un moment, importanța rânduielii și a ascultării care este unul din cele trei voturi ale monahismului răsăritean. Î.P.S. Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală a urmărit și a reușit într-un mod deosebit să prezinte viața duhovnicească așa cum se trăiește în obștea monahală, sau felul în care principiile după care se călăuzește monahismul ortodox sunt aplicate în practica vie a obștei
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
numai ei, cei mari. Mai mari au fost cei ce au știut să se facă mici, prin smerenie, atâția anonimi care au lăsat în urma lor doar un nume și o singură faptă, dar faptă model.” Tot în conformitate cu precizările Î.P.S. Mitropolit Antonie Plămădeală „cartea aceasta nu este menită să fie atât studiu de specialitate, cât carte folositoare de suflet. Așa se vor și explica desele citate din cărțile de spiritualitate, adunate pe teme și probleme, dintr-o literatură bogată dar nu
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
vom spune că lucrarea de față l-a impus și îl impune pe autorul ei ca pe un scriitor duhovnicesc de mare talie și vrednic de urmat. Această carte, ca de altfel și toate celelalte ale Î.P.S. Arhiepiscop și Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală îl impun posterității și teologiei noastre românești și nu numai, datorită deosebitului serviciu făcut nouă, tuturor, prin scoaterea la iveală a frumuseții echilibrate și plină de profunzime, cumințenie și de cuviință a spiritualității noastre, trăită în mod
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
5. Sfântul închisorilor - Mărturii despre Valeriu Gafencu, adunate și adnotate de monahul Moise, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007 6. Viața Părintelui Calciu după mărturiile sale și ale altora, Ediție îngrijită la Mănăstirea Diaconești, Cu o predoslovie a Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Christiana, București, 2007 7. Carmen Chivu - Duță, Cultele din România între prigonire și colaborare, Editura Polirom, Iași, 2007 8. Mihai Albu, Carmen Chivu - Duță, Dosarele securității. Studiu de caz, Editura Polirom, Iași, 2007 9. Martiri pentru
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
Teologie a Universității din Cernăuți. Nemulțumit de modul arid și scolastic, de tip german, al predării erudiților profesori de aici, a abandonat pentru un an teologia, urmând în anul 1923 cursurile facultății de litere din București. O întâlnire providențială cu mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan (1920-1955), finanțatorul studiilor sale, îl determină să revină la teologia din Cernăuți, al cărei licențiat devine în anul 1927. Beneficiind de o bursă de un an de zile la Atena în anii 1927-1928, își redactează teza de
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
o publică un an mai târziu. Între anii 1928-1929 mai beneficiază de o bursă mitropolitană de studii la München și Berlin, cu călătorii de studii și documentare la Paris și Belgrad. La reîntoarcere — în vârstă de doar 26 de ani — mitropolitul Nicolae Bălan îl numește profesor de dogmatică (în anul 1929 suplinitor, în anul 1932 provizoriu, iar în anul 1935 definitiv) la Academia Teologică „Andreiana” din Sibiu, unde a predat până în anul 1946; din anul 1936 până în anul 1946 a funcționat
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Sibiu cu fotografiile întregului corpus al scrierilor Sfântului Grigorie Palama cuprinse în codicele colecției Coislin nr. 98, 99 și 100. Un an mai târziu, devenit profesor suplinitor de dogmatică, publica la Sibiu — ca suport de curs la cererea expresă a mitropolitului Nicolae Bălan — traducerea românească a scolasticei Dogmatici ortodoxe din anul 1907 a profesorului atenian Christos Androutsos (1867-1935). În același an, 1930, în anuarul științific al Academiei „Andreiane” apare un prim studiu-program despre spiritualitatea Sfântului Grigorie Palama intitulat „Calea spre lumina
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
de redactor al Telegrafului Român, iar în luna ianuarie anul 1946 Dr. Petru Groza a cerut expres înlocuirea sa și din funcția de rector al Facultății de Teologie din Sibiu. Pe 7 februarie 1946, Părintele Dumitru Stăniloae și-a prezentat mitropolitului Nicolae Bălan scrisoarea de demisie. A rămas la catedra de dogmatică până în luna decembrie anul 1946, când în climatul de ostilitate creat în jurul său și de doi colegi s-a transferat la Facultatea de Teologie din București. Cursul de ascetică
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
și traducerilor sale palamite din anii ’30, ci și dintr-un alt motiv. În anii de marginalizare sibiană 1945-1946, la îndemnul Părintelui Arsenie Boca (1910-1989), faimosul duhovnic de la Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” din localitatea Sâmbăta de Sus, județul Brașov, reînființată de Mitropolitul Nicolae Bălan, Părintele Dumitru Stăniloae demarase traducerea Filocaliei grecești. În intervalul anilor 1946-1948 a reușit să publice în Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu sub titlul „Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii” primele patru volume, cuprinzând scrierile lui Antonie cel Mare, Evagrie
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Plămădeală, Nicolae Bordașiu, Petroniu Tănase, Vasile Vasilache, Adrian Făgețeanu, Grigorie Băbuș, Bartolomeu Valeriu Anania, Sofian Boghiu, Arsenie Papacioc, Roman Braga, Felix Dubneac, Andre Scrima, Ion Marin Sadoveanu, Anton Dumitriu, Gheorghe Dabija și mulți alții. Nu este așadar deloc întâmplător dacă Mitropolitul de pie memorie Antonie Plămădeală compara Antimul cu rolul jucat în Rusia de Mănăstirea Optina, unde și-au făcut ucenicia duhovnicească personalități de talia lui Dostoievski, Leontiev sau Gogol. Din și despre activitățile grupului spiritual - duhovnicesc „Rugul Aprins” Întâlnirile de la
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
intelectuali". Primul arestat va fi chiar Sandu Tudor. Condamnat la muncă silnică, el își va executa pedeapsa vreme de trei ani, la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În anul 1952 este eliberat din detenție; în cursul aceluiași an, IPS Părinte Firmilian Marin - Mitropolitul Olteniei îl hirotonește preot și îl călugărește la Mănăstirea Crasna din județul Gorj. De acum, Sandu Tudor primește numele de Agaton. Curând, la Mănăstirea Neamț, este înălțat în treapta de ieroschimonah, cu numele Daniil, cu aprobarea și binecuvântarea IPS Părinte
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
hirotonește preot și îl călugărește la Mănăstirea Crasna din județul Gorj. De acum, Sandu Tudor primește numele de Agaton. Curând, la Mănăstirea Neamț, este înălțat în treapta de ieroschimonah, cu numele Daniil, cu aprobarea și binecuvântarea IPS Părinte Sebastian Rusan - Mitropolitul Moldovei și Sucevei, și se retrage la Schitul Rarău. După mărturia Părintelui Roman Braga, a adunat aici vreo doisprezece viețuitori proveniți din toate straturile sociale (inclusiv bucătari, chelneri, militari, vagabonzi), pe care îi iniția în tainele Rugăciunii lui Iisus și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
5. Sfântul închisorilor - Mărturii despre Valeriu Gafencu, adunate și adnotate de monahul Moise, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007 6. Viața Părintelui Calciu după mărturiile sale și ale altora, Ediție îngrijită la Mănăstirea Diaconești, Cu o predoslovie a Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Christiana, București, 2007 7. Carmen Chivu - Duță, Cultele din România între prigonire și colaborare, Editura Polirom, Iași, 2007 8. Mihai Albu, Carmen Chivu - Duță, Dosarele securității. Studiu de caz, Editura Polirom, Iași, 2007 9. Martiri pentru
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
și Gavriil. Teofana mo¬na¬hia s-a stins repede din viață, în anul 1605, și a fost îngropată chiar lângă iubitul ei fiu. Tot în incinta mânăstirii (în biserica mare, în biserica bolniței sau în cimitir) mai sunt îngropați: Mitropolitul Varlaam al Ungrovlahiei, paharnicul Dumitrașco, Ioan Bălăceanu Groful și Egumenul Mihail; aici odihnește fostul Stareț recent al Coziei, Părintele Arhim. Gamaliil Vaida, cărturarul și omul de cultură bisericească, cel care a alcătuit și o documentată monografie a așezământului. Succesorul acestui
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
putem a¬min¬ti pe: Gavriil, primul stareț, care a condus mânăstirea timp de 17 ani; Sofronie, al doilea stareț, cel care l-a și îngropat aici pe Mircea; egumenul Eftimie, cel care ulterior a fost ridicat la rangul de Mitropolit în timpul lui Mihai Viteazul; Varlaam Arhimandritul, cel care a fost și mitropolit, om de mare cultură și călător neobosit; Teodosie Mărgărit arhimandritul, unul dintre cei mai buni administratori ai Coziei (din anul 1794); Nifon Sevastis năstavnicul (starețul), a condus mânăstirea
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
timp de 17 ani; Sofronie, al doilea stareț, cel care l-a și îngropat aici pe Mircea; egumenul Eftimie, cel care ulterior a fost ridicat la rangul de Mitropolit în timpul lui Mihai Viteazul; Varlaam Arhimandritul, cel care a fost și mitropolit, om de mare cultură și călător neobosit; Teodosie Mărgărit arhimandritul, unul dintre cei mai buni administratori ai Coziei (din anul 1794); Nifon Sevastis năstavnicul (starețul), a condus mânăstirea începând din 1839, iar în timpul său au avut loc ample restaurări; Efrem
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
numai cu anume condiții: biserica Țării Românești va fi supusă Patriarhiei (domnul dăduse ,,asigurare cu jurământ și înscris că va rămâne... toată Ungro-Vlahia sub Marea Biserică"). Aceasta înseamnă că numai Patriarhul va numi la orice vacanță a scaunului pe noul mitropolit (,,să se trimită de aci ca păstor și arhiereu legiuit a toată Țara Românească"). Și de aceea toți mitropoliții urmau să fie greci trimiși de la Patriarhie, cum au și fost primii ierarhi ai bisericii muntene: Iachint, Antim Critopol, Hariton fost
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
va rămâne... toată Ungro-Vlahia sub Marea Biserică"). Aceasta înseamnă că numai Patriarhul va numi la orice vacanță a scaunului pe noul mitropolit (,,să se trimită de aci ca păstor și arhiereu legiuit a toată Țara Românească"). Și de aceea toți mitropoliții urmau să fie greci trimiși de la Patriarhie, cum au și fost primii ierarhi ai bisericii muntene: Iachint, Antim Critopol, Hariton fost Protos al Muntelui Athos și Atanasie. Toți semnează în grecește în actele cunoscute de la dânșii. De altfel, hirotonia urma
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
greci trimiși de la Patriarhie, cum au și fost primii ierarhi ai bisericii muntene: Iachint, Antim Critopol, Hariton fost Protos al Muntelui Athos și Atanasie. Toți semnează în grecește în actele cunoscute de la dânșii. De altfel, hirotonia urma s-o primească mitropolitul muntean numai prezentându-se personal la Bizanț (,,ei sa nu voiască vreodată a primi vreun arhiereu de aiurea, decât numai hirotonia și trimiterea prea sfințitei Mari Biserici"). Tot între condițiile puse la întemeierea Mitropoliei este și aceea ca mitropolitul de la
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
primească mitropolitul muntean numai prezentându-se personal la Bizanț (,,ei sa nu voiască vreodată a primi vreun arhiereu de aiurea, decât numai hirotonia și trimiterea prea sfințitei Mari Biserici"). Tot între condițiile puse la întemeierea Mitropoliei este și aceea ca mitropolitul de la Argeș ,,sa facă parte din dumnezeescul și sfântul sinod" (adică al patriarhiei) [16], deci să călătorească regulat la Bizanț [[i]]. Aceste condițiuni, care însemnau o situație subalternă a bisericii românești față de patriarhie, au fost întocmai până în domnia lui Mircea
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
i]]. Aceste condițiuni, care însemnau o situație subalternă a bisericii românești față de patriarhie, au fost întocmai până în domnia lui Mircea. Într- adevăr, când la anul 1370 s-a împărțit în două Mitropolia Ungro-Vlahiei, înființându-se scaunul Severinului, a fost numit Mitropolit Antim Critopol de către Patriarh [[ii]]. După moartea lui Iachint, în scaunul de la Argeș a fost numit tot de Patriarh grecul Hariton protosul de la Sfântul Munte Athos, iar către anul 1381, murind acesta, Antim de la Severin a trecut în locul său, iar
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]