1,481 matches
-
profunde, de Îndrăznețe și de frumoase pe cât numai el le putea face. Elementele componente erau deja Înscrise În carnet. Unul despre americanul grizonant, copleșit de imaginea ocaziilor ratate În grădina pariziană, Îndemnându-și tânărul prieten „să trăiască intens“; altul despre moștenitoarea bogată, trădată de iubit și de prieteni; și al treilea despre tatăl și fiica sa, care Învingeau forța distructivă a pasiunii prin bunătate și iscusință. Încă nu era pregătit să se apuce de ele, dar trăia cu certitudinea calmă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
1921, la galeria Rosenberg, deși cuprinsese acceptabile pânze, semnate Bracque, Picasso, Gris. Forfecară mult prea elocventa pasiune (deșănțată și masochistă) pentru colecția sa de arici, a principesei Clara de Polignac, prietenă modestă și rezervată cândva, nimeni altcineva, mai târziu, decât moștenitoarea înfumurată a Imperiului mașinilor de cusut Singer. După care, direct de la cortina și costumele pictate special, la sfârșitul anului 1923, de către Fernando Leger, pentru spectacolul "Facerea lumii", al Baletului suedez, sora cea suplă translată conversația abrupt, la timpul prezent, spre
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu folos a vorbelor decât un hotel - mai vine unul, mai pleacă altul, o gustărică, o băuturică, o parolă, voie bună, antren, aia-aia... N-a trecut foarte mult timp până când, prin micuța localitate, umbrele abatelui și ale servitoarei și moștenitoarei sale prind să circule cu insistență. Ca să sporească misterul, Întreprinzătorul hotelier răspândește cu hărnicie felurite zvonuri, care de care mai incitante pentru mințile avide de senzațional ale trecătorilor prin locanta sa. Și ca să vedeți până unde poate merge ingratitudinea masculină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
comporte ca și cum ar fi un prieten adevărat. Designeri de interior, consultanți de artă, consilieri financiari, maeștri de girotonică 1 sau cei care se ocupă de decorațiuni la petreceri, prietenii de profesie se strecoară pe nevăzute pe listele de angajați ale moștenitoarelor din Manhattan, cheltuindu-le banii, luând grosul prin cei 15% care reprezintă comisionul lor și fiind cel mai bun prieten, de care nu se pot lipsi. Cine altcineva Înțelege „cât de stresant este totul“ și cine altcineva va Înțelege asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
tipică pentru ea. Ochii Îi străluceau ca și cum ea ar fi dat pe dinafară de fericire. Dar unde era mirele? M-am uitat repede În josul textului și am răsuflat zgomotos În timp ce citeam: „CEA MAI STRĂLUCITOARE DIVORȚATĂ DIN NEW YORK, Lauren Blount, moștenitoarea Hamill, care, cândva, a declarat că nu o să se recăsătorească niciodată și care a inventat sintagma «proaspăt divorțată» pentru a se descrie pe sine și pe prietenele ei iubitoare de distracție, a fost zărită punându-și pirostriile În Catedrala Saint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
fumegânde ale marelui Marae, dar era clar că nimeni nu avea nici cea mai mică idee despre ce atitudine ar trebui să adopte în fața unui atât de neașteptat dezastru. După moartealui Pamáu, unica să fiica, Anuanúa - Curcubeu -, era fără îndoială moștenitoarea legitimă a tronului și, cu toate că încă nu împlinise doisprezece ani, ar fi fost de datoria ei să hotărască cine trebuia să conducă insula până când ea s-ar fi simțit în stare să preia frâiele puterii. Mama ei, Țara, fusese dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
dintre care al șaselea precizează că monarhia trebuie să fie ereditară. Făcu o scurtă pauză. Dar dacă nu accepți prima lege, înseamnă că n-o accepți nici pe cea de a șasea și, în cazul acesta, îți pierzi statutul de moștenitoare legitimă a tronului regelui Pamáu. S-ar fi putut crede că urmau să se lase prinși într-o discuție juridică absurdă în mijlocul oceanului, si probabil că tocmai asta s-ar fi întâmplat dacă unul dintre cei de gardă n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
În timp ce eram În ședință de judecată, din care cauză plecase urmînd să revină, - lăsase vorbă, funcționarul nu-i reținuse numele - În sîmbăta acelei săptămîni. Și așa fu. În jurul orelor zece, Îmi deschise ușa biroului: era doamna pe care o uitasem, moștenitoarea testamentară a mamei lui Keti. I se Întîmplase desigur ceva, Îmi spusei. Se apropie, Îi sărutai mîna: - Ce s-a Întîmplat, doamnă? Încercai să zîmbesc. Își căuta, vizibil, cuvintele ca și cum atunci mă vedea prima dată. - E vorba de o pomenire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
colegial ca de Început de an. După plecarea ei, urcai scările de la față, singur, puțin trist. Deschisei ușa, și, intrînd În cameră, mă trezii vorbind: „Ați plecat la timp, domnule Davidsohn!” Parcă Îl vedeam zîmbind. 8. Două luni mai tîrziu, moștenitoarea casei Perussi, pe care n-o mai văzusem de mult, veni la mine, de data asta acasă, nu la tribunal, ca altă dată. O primii și o poftii pe fotoliul de lîngă fereastră. Se așeză, la Început Își ținu mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Stroe Belloescu” și care avea președinte un tânăr în ale culturii și scrisului Ion Manolache Holda... Cercul de lectură al Societății Funcționarilor Comerciali nu făcea nici el figurație. Revista Făt-Frumos întemeiată de George Tutoveanu în 1904, care înlocuia „Paloda Literară”, moștenitoarea ziarului „Paloda”, organ al intereselor generale, fondat de tipograful G.Cațafani, dar și „Vocea Tutovei” organ național-democrat susțineau direct culturalizarea, ieșirea cu seratele literare și muzicale la sate... În asemenea atmosferă, îmbrăcat în hainele cele mai simple, iarna de șiac
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o vie în Valea i Cozmoaie... lui Hristodor stolnicul”. Pe lângă vie se mai găsea câte ceva: pomăt, livadă, prisacă, casă la prisacă și “treidzeci de stupi”. Să nu fie de deochi! Avea oarece pe lângă acea vie. Iată acum și o “biată” moștenitoare. După felul cum ai spus-o, îmi închipui cât de neajutorată o fi fost moștenitoarea despre care ți-ai adus tu aminte. Chelsiia lasă fiicei sale Marie, soția lui Ion Botezatul: “Casăli ei, cu pivniți de piatră și cu cinci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pomăt, livadă, prisacă, casă la prisacă și “treidzeci de stupi”. Să nu fie de deochi! Avea oarece pe lângă acea vie. Iată acum și o “biată” moștenitoare. După felul cum ai spus-o, îmi închipui cât de neajutorată o fi fost moștenitoarea despre care ți-ai adus tu aminte. Chelsiia lasă fiicei sale Marie, soția lui Ion Botezatul: “Casăli ei, cu pivniți de piatră și cu cinci dughene, ce-s pe Podul Vechiu, unde ședu arcarii, și doo vii,...în Vale îi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
toată lumea publicistică românească, vol . I , Editura Humanitas, București , 1992, p .134.</ref> Plimbarea la Odobești, într-un grup mai mare, declanșează criza de gelozie și incertitudinea iubirii, pune sub semnul îndoielii fidelitatea femeii iubite, a aceleia care este pentru el: "moștenitoarea lui și a memoriei lui". Eroul simte faptele produse sub privirea lui neputincioasă ca fiind "imensitatea catastrofei" ce Ștefan Gheorghidiu este în același timp și subiect și obiect al analizei lucide. <ref id="7">7 Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
bursă cu un succes atât de mare Încât Gotham Magazine Îl numise Cel mai dorit burlac din Manhattan din 2004. Dacă te gândești chiar și o secundă că o să plec fără pantofii mei, faci o mare greșeală, strigă Camilla, o moștenitoare a unui imperiu cosmetic, Între două sorbituri de Cristal. Patru zile, douăsprezece ținute și două schimbări posibile de pantofi pe ținută. N-am cum să renunț la nimic. —Vreau ca absolut toate cutiile mele să ajungă În avion, anunță Alessandra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
secundar, atașat acestei “schisme”. Teoria a fost îmbrățișată și dezvoltată îndeosebi de slavofili. Unul din istoricii cei mai reprezentativi ai acestui curent a fost N. Danielevski, care subsuma problemei orientale lupta lumii germano-romanice cu lumea greco-slavă sau pravoslavonică, prima fiind moștenitoarea civilizației romane, cealaltă a celei grecești. Cu alte cuvinte, susținea Danielevski, pentru Europa apuseană, chestiunea orientală consta în paralizarea și ruinarea forțelor Rusiei, iar pentru lumea greco-slavă evitarea acestei primejdii. Această concepție a fost combătută cu succes de curentul așa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
hotărâtor 1-a constituit apariția „Magazinului istoric pentru Dacia”, în 1845, adică în anul în care și-a încetat existența „Arhiva Românească” a lui M. Kogălniceanu. De altfel, acesta a și văzut în creația lui Bălcescu și Laurian o „vrednică moștenitoare” a periodicului său. În Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor, N. Bălcescu a indicat și analizat cinci categorii de izvoare, ce urmau să stea la baza istoriei naționale. În cea dintîi, el a inclus Poeziile și tradițiile populare, invocând pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Europa centrală, nici la Balcani, nici la Europa occidentală, nici la Rusia; ce înseamnă o țară care este în majoritate ortodoxă, dar al cărei centru transilvan ține de Roma catolică? Ce înseamnă o țară care este în același timp moștenitoarea Bizanțului și a Romei, dar care a primit o moștenire periferică? Ce semnifică o epopee fără cuceriri, o tragedie tăcută? Ce măreție să afli într-o țărănime înapoiată pe care, cu siguranță, amăgirile modernității nu vor întîrzia să o antreneze
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intelectuală de la 1848, care i-a împins pe români spre un parcurs francez, i-a condus spre o asimilare a romantismului german. Aceste paradoxuri erau mai puțin rezultatul unei formații ideologice care se dorea a fi de extracție franceză, crezîndu-se moștenitoarea lui 1789, și mai mult un amestec între o perspectivă intelectuală și urgențele militante. Ca intelectuali, tinerii români se adîncesc într-un romantism european franco-german; ca actori politici, ei cred, în februarie 1848, în susținerea, prin Franța, a guvernului provizoriu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
chestionar care neagă caracterul natural al unei ancorări în formele democrației occidentale. Se reia conflictul identitar Est/Vest, care face posibilă o nouă înfruntare între conservatori, atașați ideii de dezvoltare normală a istoriei, și progresiști, convinși că tradiția națională este moștenitoarea Luminilor și a momentului 1848, fiind deschisă la noțiunea modernă de cetățenie. În 1923, Institutul Social Român organizează o reuniune-dezbatere în jurul proiectului Constituției. Vocea istoricului Nicolae lorga se ridică pentru a condamna textul; un text situat în linia Constituției de la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de larg consum, toate la dispoziția muncitorilor". Elitele conducătoare sînt garantat sănătoase, oferind copiilor lor studii prelungite în drept, în științe economice și sociale, stagii în străinătate, un viitor asigurat. Echipele care vor deține puterea după căderea lui Ceaușescu sînt moștenitoarele privilegiate ale acestor ani. Acestea locuiesc în București, în vilele din cartierul Primăverii; primăvara și toamna sînt frumoase pe aceste alei mărginite de grădini; reprezentanții lor lucrează în institute instalate în vechi case boierești construite la sfîrșitul secolului al XIX
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mare), care aduce „în casă”, ca soție, o femeie „străină”. Celorlalți copii li se face o zestre (de regulă, în bani) și astfel devin excluși de la moștenire. Fiicele urmau să se căsătorească în alte „case”, fiii mai mici căutau fete moștenitoare, devenind gineri, iar cei ce rămâneau acasă, celibatarii, renunțau tacit la partea lor de moștenire. Așa încât, dacă fetele ajungeau „străine” într-un context patriarhal, patriliniar și patrilocal (vezi 3.3.3.2), băieții mai mici alergând după fete cu gospodărie
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
doua etapă, Prutul ca graniță etnică dispare, înlocuit fiind de Milcov. Aria de răspândire a poporului moldovenesc și a limbii moldovenești se întinde până la Carpații Orientali, iar poporul moldovenesc este despărțit artificial de Prut; pentru aceasta, se revendică statutul de moștenitoare a Moldovei medievale pentru Republica Moldova, sunt revendicați domnii Moldovei și oamenii politici și de cultură originari între Carpați și Prut; 3. în cele din urmă se va purcede hotărât (deocamdată există doar insinuări, mai mult sau mai puțin clare, de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
vorbit? IV. 3.3. Autoficțiuni dionisiace Nu toate autoficțiunile sînt crude, violente, subîntinse de un mesaj social, de revolte ale memoriei, de travalii de doliu neîncheiate, dominate de pulsiuni blocate. Nu toate autoficțiunile sînt terapeutice. Pe celelalte le numim apolinice, moștenitoarele ficțiunilor de dragoste În care personajele nu vin să epateze burghezul prin comportamente iconoclaste. Există, totuși, o abisalitate a personajului feminin În literatura franceză, deconstruită de un Jean Echenoz dar reconfirmată de Jean-Philippe Toussaint, pe care majoritatea naratoarelor de autoficțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și catedrala Saint-Paul În est, adică undeva În Marais, cartierul vechi din centrul de astăzi al Parisului, nu departe de Hôtel de Ville, printre clădiri decrepite din secolul al XVII-lea, așezăminte evreiești, teatre minuscule și apartamente majuscule locuite de moștenitoare bătrîne, brocanterii și magazine etno-vestimentare, se află rămășițele cartierului homosexual din Paris. Ziua, cel puțin, invizibile. Paradele gay nu au loc la Paris, nu se mai ascultă nici muzică disco - un gen gay, așa cum ne reamintesc studiile de gen americane
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu apelează la nici o transcendență, iar satira socială care le traversează e autoimună: naratorul se scuză că este un privilegiat al Sistemului pe care-l disprețuiește, dar declară că nu vrea să iasă din el. Literatura franceză de astăzi este moștenitoarea unui stil la care nu poate renunța, dar pe care se vede obligată să Îl vulgarizeze. Pierre Michon, Jean Echenoz, Eric Chevillard, Pascal Quignard Își oferă luxul de a scrie unui cititor elitist, care ascultă muzică clasică, pasionat de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]