6,604 matches
-
o Basarabie rusificată și subdezvoltată. Această tulburare este urmărită de politicienii și intelectualii români; revista poporanistă Viața Românească deschide o rubrică "corespondență din Basarabia" și propune informații precise privind actualitatea mișcării naționale românești. Mediile politice păreau pînă acum mai puțin mobilizate de Basarabia, iar formula consacrată consista în deplîngerea subdezvoltării și rusificării. În 1901, raportînd pentru Quai d'Orsay o conversație cu omul politic Take lonescu, ministrul Franței la București scrie: "Știți, mi-a spus el, mulțimea de regiuni între care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a fost succesiv abandonată de Aliați și de ruși. Memoriul, în simplitatea lui, nu spune nimic despre istoria luptelor interne ca expresie a unei drame politice și sociale. Primul act al dramei este cel din august 1914. Dramă pentru transilvănenii mobilizați în armata austro-ungară, dramă pentru românii din Regat al căror viitor depinde de decizia regelui, credincios alianței din 1883, și a partidelor politice divizate. În Transilvania, este proclamată legea marțială și este decretată mobilizarea generală. Lingvistul ardelean Sextil Pușcariu evocă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atașamentul la regatul român, sub egida dinastiei. Pe 14 noiembrie, Brătianu insistă asupra necesității de a convoca o adunare populară. Pe 21, decizia este luată și publicată în jurnalul Românul. Delegații colindă județele în lung și în lat pentru a mobiliza alegătorii. Pe l decembrie, la Alba lulia, mai mult de 100.000 de manifestanți se adună în jurul a 1228 de delegați care aleg un Mare Consiliu Național format din 200 de membri; 80% dintre ei aparțin Partidului Național Român. Unirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tradiționale în două grupuri cu interese antagonice: marii boieri, care au încercat să reziste mișcării comerțului și a banilor, și micii boieri, subordonații lor, care au căutat să se elibereze de această tutelă. Mica boierime se orientează spre comerț, se mobilizează în vederea unei deschideri în acest domeniu, aflîndu-se la originea clasei burgheze revoluționare. După Zeletin, burghezia apare odată cu capitalismul comercial. Există deci un fond economic pentru o formă socială și pentru expresia ideologică a intereselor sale. Această ipoteză contestă direct teoria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
căile ferate din Cluj și București (septembrie 1930 și ianuarie 1931). Criza se adîncește în ianuarie și februarie 1933. La sfîrșitul lunii ianuarie, greva cuprinde din nou Atelierele Grivița din București. Două zile mai tîrziu, rafinăriile petroliere de la Ploiești sînt mobilizate: muncitorii de la fabrica româno-americană devastează uzina. Observatorii străini, printre care se numără și reprezentantul Franței, evocă riscul destabilizator al unui complot comunist în România. La 3 februarie, starea de asediu este declarată la București, Iași, Timișoara, Ploiești și în regiunea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de deținuți politici din închisorile românești, ia poziție în favoarea lui Constantinescu-Iași, profesor la Universitatea din Chișinău arestat în 1935 și în favoarea activistei comuniste Ana Pauker, arestată în iulie 1935. Romain Rolland, Henri Barbusse, Comitetul de vigilență al intelectualilor antifasciști se mobilizează, iar Comitetul mondial al femeilor conduce o campanie pentru eliberarea Anei Pauker. În aceeași perioadă, însă din partea opoziției, șeful unui partid antisemit de dreapta, anume Partidul Național Agrar, O. Goga, declară reprezentantului lui Franco la București: "Un singur cuvînt din partea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la posibila alianță a României cu Axa... După cum o arată rapoartele ambasadorului Franței din 1938, democrații grăbesc eșecul democrației ca fatalitate, iar opinia publică, obosită, vrea ordine și securitate. România intra în ajunul războiului condusă de forțele politice de dreapta, mobilizate de anticomunism, de antisovietism, într-un mediu regional și internațional pe care regalitatea nu-l mai stăpînea. Prin temperament și prin convingere, Carol II nu este un democrat. El se arată sensibil la atacurile împotriva democrației parlamentare lansate de legionari
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
diatribe contra conducerii iugoslave, este sufletește afectată de arestarea lui Pătrășcanu. El fusese prietenul lui Marcel Pauker, soțul ei, iar pe ea o stima. El fusese chiar unul din avocații apărării ei, în iunie 1936, în timpul procesului de la Craiova, care mobilizase fasciști și antifasciști. Ana Pauker a încercat să-l înduplece pe Bodnăraș, dar degeaba. Logica puterii devenise un fel de logică cvasi-științifică. Colectivizarea urma să se impună ca o dogmă, cu toate reticențele celor care, chiar în interiorul partidului, o considerau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cosmetizează totalitarismul dîndu-i caracteristici mai familiare, jucîndu-se cu memoria și subliniind un specific românesc care separă destinul României de cel al Cehoslovaciei sau Poloniei. Or, să nu uităm că în 1977-1978 se pregătește celebrarea centenarului Independenței. Ideologi și istorici sînt mobilizați în vederea unor serii voluminoase de publicații în cinstea eroicei patrii române. Și totuși, coșul privitor la drepturile omului adoptat la conferința de la Helsinki face să apese o amenințare asupra bazelor ideologiei oficiale, astfel încît conducerea politică organizează manifestații împotriva pseudo-drepturilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ei declară: "Noi știm cine este Goma, dar ce-or fi aceste Human Rights?"" Alături de români se află sovieticii Maximov și Natalia Gorbanevskaia. Intelectualii francezi, Pierre Daix, Claude Mauriac, Jean-François Revel și cei americani se structurează într-un curent. Se mobilizează și reviste: Esprit se află în centrul militantismului pentru drepturile omului, rusul Maximov conduce Continent-ul. Tot la Paris se realizează legătura între generația de la 1956, cea de la 1968 și cei veniți în 1977. Regimul este amenințat de această mișcare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că războiul românesc nu este decît un episod din războiul rușilor contra turcilor. Naționalismul construit de ideologia ceaușistă este nou, este de esență și de uzanță populară; el pune vechile elite în serviciul poporului; el nu are însă viitor. El mobilizează, apoi ritualizează: instalarea erei Ceaușescu, concepută ca o împlinire, nu poate fi depășită. Dinamica naționalistă fără proiect are nevoie, pentru a se alimenta, de o valorizare a luptelor împotriva inamicilor interni și externi, de o competiție și o rivalitate între
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
celebrarea celei de-a 65-a aniversări, pe 26 ianuarie 1983, un portret oficial îl arată cu însemnele regale. La Muzeul Național de Istorie din București, Ceaușescu este pictat ca suveran, alături de foștii regi". Copiii din școli, profesorii, întreprinderile sînt mobilizate. Diferitele grupuri sociale sînt chemate să participe cu mîndrie colectivă la sărbătorile Femeilor, Tineretului, Pionierilor, Minerilor, Aviatorilor, Ziariștilor... Istoricii, unii scriitori s-au angajat în mare măsură în înscenarea unei romanități ceaușiste. Anii 1977-1978 au fost bogați în lucrări asupra
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
freamătă de nerăbdare în mijlocul unei majorități docile. Militarii au susținut, după 1989, că l-au abandonat pe Ceaușescu mult înainte de decembrie: acestea sînt afirmații încă greu de verificat. Dimpotrivă, este clar că o parte din cadrele din 356 întreprinderi se mobilizează în fața aberațiilor pe care le impune minciuna politico-economică. Greva declanșată la Brașov în 1987 și cuvintele de ordine care o însoțesc dovedesc aceasta. Mișcarea începe duminică, 15 noiembrie, în acest oraș industrial cu peste 300.000 de locuitori. Muncitorii de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cursul viitorilor zece ani". În ciuda acestei autoapărări, campania occidentală continuă. La începutul anului 1989, o operație de patronare a satelor românești este lansată în Belgia, apoi în Franța. Organizațiile Liga Drepturilor Omului, Liga împotriva rasismului și antisemitismului, Fundația France-Libertés sînt mobilizate. Conștiința nenorocirii românești pătrunde în mediile occidentale. Simbolul acestei nenorociri este ilustrat de soarta capitalei, București, pe care șeful statului decide s-o remodeleze. Proiectul s-a născut imediat după cutremurul de pămînt din martie 1977. Ceaușescu vizitează atunci de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
române care a deschis calea unui discurs pînă atunci cenzurat. O parte din opoziție a regăsit în persoana Regelui Mihai, exclus în 1947, o figură credibilă și stimabilă a puterii, însă legătura țesută cu trecutul nu este suficientă pentru a mobiliza energiile actuale, opozanții mizînd în continuare pe ancorarea în Vest, îndepărtînd revenirile negative ale confruntărilor cu modelul occidental. Democrații au beneficiat de aura de martiri pe care au cîștigat-o în decembrie 1989, apoi în iunie 1990, în momentul în care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între ciclurile de învățământ, între cadre, între discipline, între profiluri și chiar între angajați. În fiecare școală generală există o concurență mai mult sau mai puțin fățișă între ciclul primar și cel gimnazial. Această concurență este benefică pentru unitate deoarece mobilizează fiecare cadru didactic stimulându-i dorința de afirmare profesională, care aduce cu sine progres și imagine școlii. Totuși, în timp, datorită concurenței între cadrele didactice ale celor două nivele apar tensiuni, care, dacă nu sunt dezamorsate la timp, pot degenera
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
efectul ploilor acide este resimțit și prin perturbarea echilibrului ecologic din lacurile aflate în zonele afectate, peștii fiind deosebit de sensibili la condițiile de viață (pH-ul mediului acvatic). Un alt factor de risc îl constituie capacitatea ploilor acide de a “mobiliza” aluminiul, elementul cel mai abundent din scoarța terestră, specialiștii evidențiind o posibilă legătură a acestui fenomen cu apariția unei boli degenerative, cu grave tulburări de memorie și dereglări ale funcțiilor mentale (boala Alzheimer). Contractarea acestor efecte poluante grave se poate
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
instalată de armatele de ocupație, în ținută de gală, culoare închisă, pălărie, fular alb etc. imitînd țopește elita antebelică, deja înfundînd pușcăriile, clica "elegantă" în tribune, contrastînd tragi-comic cu rufoșenia pegrei subit aderentă. Cine scosese gloata în stradă, cine-o "mobilizase"? Cei o mie de membri ai prizărîtului partid comunist? Nici vorbă. Singură venise. De altfel, cu ea se cosntruise socialismul, pe ea contează și acum, după cincizeci de ani, "marea coaliție" roșie. Într-o moroncită discuție nocturnă t.v., cînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o motivație puternică (pozitivăă, favorizează, iar una slabă (negativăă diminuează participarea elevului la activitea de învățare și, implicit, performanță școlară. Atitudinea față de învățătură, care poate fi pozitivă sau negativă, își pune, în mod evident, amprenta, asupra obținerii performanței școlare, prima mobilizând resorturile intime ale personalită ții, cea de-a doua, declașând mecanisme de evitare sau refuz al indeplinirii obligațiilor școlare. Dar, succesul, sau insuccesul școlar depinde și de factori volitivi - caracteriali cum ar fi: conștiinciozitatea, perseverența, ambiția, spiritul de inițiativă, stăpânirea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
învățare și educație unele dintre aceste mecanisme sunt amplificate și reconstruite, altele sunt suspendate, astfel încât la un anumit nivel al dezvoltării subiectului ele poartă amprenta unei înalte subiectivități, unicități și originalități. Dispunând de o oarecare autonomie, acestea sunt capabile să mobilizeze, să întrerupă, să transforme activ cauzele externe, să medieze variabilitatea infinită a raporturilor omului cu mediul, cu sine însuși și să asigure energia și constelația de sensuri pe care acesta le dă realității. Ca element explicativ al determinării evenimentelor interne
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
mai puțin intense pe care le declanșează, prin emoțiile pozitive care, eventual, repetate și cristalizate, se pot transforma în sentimente pozitive față de materia corespunzătoare. Pe termen scurt, succesul este o recompensă specifică, el fiind resimțit ca atare de elev și mobilizându-l spre desfășurarea activității ulterioare. Atitudinea față de situația de învățare Această analiză statistică este în măsură să confirme existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare, în sensul că atitudinea față de situația de învățare este semnificativ mai pozitivă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
caracter administrativ”, identificate de organele de securitate, urmau a fi semnalate „organelor raionale și regionale de Partid”. În 3 octombrie 1953, ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Drăghici, semna Ordinul M.A.I. nr. 2.155 prin care organele de securitate trebuia „să mobilizeze întreaga rețea informativă de la sate pentru a descoperi și preveni la timp toate provocările și actele banditești de destrămare a Gospodăriilor Agricole Colective și distrugerea bunurilor acestora”. Totodată, se ordona „să fie instruite organele Miliției care, împreună cu organele Procuraturii, să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ale S.S.I.-ului. Tov. Diaconescu, preluând această muncă, nu a căutat să pătrundă mai adânc în problemele muncii de partid. El nu a înțeles că organizația de partid trebuie să cunoască munca specifică a serviciului, ca organizația de partid să mobilizeze membrii de partid pentru a-și îndeplini cu toată conștiinciozitatea sarcinile ce le revin pe linia profesională, fiind un exemplu în executarea cu suflet a misiunilor în muncă și atitudine față de ceilalți funcționari, întărind în permanență vigilența față de dușmanul de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
organizațiile de partid și cele U.T.M.-iste, încă nu desprind problemele principale de cele secundare, nu știu să găsească întotdeauna esențialul în activitatea lor și se pierd uneori în treburi mărunte, datorită cărui fapt ele nu reușesc îndeajuns să mobilizeze întregul efectiv la îndeplinirea conștiincioasă a tuturor sarcinilor de Securitate. Organele politice încă nu conduc peste tot în mod concret și nu dau ajutor suficient organizațiilor de bază-Partid și U.T.M. În munca organelor politice și a Direcției Politice în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mai mare măsură la îndeplinirea sarcinilor de Miliție, aceasta datorită faptului că ele au pus în centrul preocupării problemele muncii profesionale. Organizațiile de partid și U.T.M. au luat în discuție problemele principale ale muncii unităților de Miliție, reușind să mobilizeze în mai mare măsură pe comuniști și U.T.M.-iști ca ei să fie fruntași în munca profesională. Astfel, în toate organizațiile de bază s-au prelucrat referate ca: „Rolul comuniștilor și U.T.M.-iștilor în asigurarea politică a misiunilor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]