4,567 matches
-
închis în Mănăstirea Sfântul Sava. Cartea a fost bine primită, iar peste patru ani a fost nevoie de o altă ediție, îngrijită de tipograful Nicolae. Mitropolitul Dosoftei, autorul lucrării a precizat că această carte nu s-a tipărit numai pentru moldoveni, ci pentru toată seminția rumânească. A adăugat că, Gheorghe Duca ,,cu mila lui Dumnedzău Domn și oblăduitoriu a toată Țara Moldovei, trimite milă, pace, sănătate la toată seminția românească (...) tutinderia ce se află într-această limbă pravoslavnică. Adresându-se lui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ajunge la Iași i se face o primire fastuoasă de către Gheorghe Duca. Ori de câte ori venea Dosithei la Iași, urca la Cetățuia și pregătea manuscrisele pentru a fi predate la tipar. Când l-a vizitat pe Gheorghe Duca s-a exprimat: ,,pre moldoveni că au tipografie și grecii nu, muriam de necaz”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești, vol. I, p. 140 footnote>. Se disting două perioade importante de activități culturale desfășurate la Mănăstirea Cetățuia și anume: „activitatea de dinaintea înființării tipografiei (1669-1681) și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
împresurările locurilor altora sau locurilor obștești îi mare neorânduială. Uite că Scarlat Ghica voievod, la 8 octombrie 1757 (7266), trimite vornici de poartă să limpezească calea Podului Vechi și a ulițelor din jur. Aceștia adună „oameni buni mahalagii, armeni și moldoveni, oameni bătrîni...și alți oameni buni”.de la care au „aflatu precum c-au fost ulița veche de la Podul Vechiu dispre Păscărie, de merge pe din dosu pe lîngă crăcișma dumisali Aristarho vel vistiernic, pi la dial și ieșe înspre poarta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ieri au fost din nou alegeri generale în Moldova de peste Prut. Cred că la ei, alegerile acestea sunt un fel de loz din acela pe care scria, „Mai trage odată” și văd că de vreo trei ani, tot trag săracii moldoveni la lozuri și nu mai ajung la un liman. După cei trei ani, de când tot bat drumul la urne, nici măcar nu au reușit să aleagă președintele țării. Grea treabă pentru o țară, așa de mare care are o populație acum
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și țăranii au cu ce să-și ducă zilele, închipuiți-vă ce se va întâmpla atunci când guvernul, va vinde pământul țării, celor care dau comisionul mai mare iar oamenii se vor trezi pe drumuri. De asta nimeni nu le vorbește moldovenilor și poate ei nu intuiesc ce calvar îi așteaptă, dacă vor intra în Europa. Totuși se pare că au fost și glasuri, care au văzut această alunecare spre neant a acestei țări și au avertizat că întoarcerea Basarabiei către Occident
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
a se școli la Înalta Academie de Furat Voturi de sub rectoratul lui Băsescu, unde la catedra de bază, predă marele instrumentator din 1989, buldogul Blaga. Dar privind acum rezultatul alegerilor, am impresia că Ministerul de interne și Serviciile secrete de la moldoveni, nu au învățat cum trebuie lecția și nu au lucrat conform parametrilor predați de Blaga la catedră. Și ca urmare, cu toate manipulările, cu toate hoțiile, cu miș-maș-urile făcute cu voturile de peste graniță, unde cică s-a votat și pe
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și aceste alegeri. S-a mai văzut un lucru care la români prinde de minune, dar se pare că la poporul chibzuit moldovean nu are același rezultat. Este vorba de manipularea prin “sondaje” și “exit-poll”-uri, tactică europeană care la moldoveni s-a dovedit complet nefolositoare. La un moment dat, un asemenea exit-poll dădea partidul înființat de ciracii lui Băsescu peste Prut, câștigător cu vreo șase procente în fața partidului adversar. Se pare că și Băsescu atunci când a auzit, exact ca și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
a țopăit puțin și a „ras” o halbă de whisky. Numai că dimineață bucuria i s-a întors în tristețe și chiar dacă a depus eforturi supraprezidențiale, nu a putut întoarce din nou whisky-ul în sticlă. Totuși deocamdată, văd că moldovenii de peste Prut nu au dat în doaga românilor și cred eu cu toată tăria că dacă pentru mersul mai departe a României, ar fi votat doar locuitorii din Moldova, de dincoace de Prut, altul ar fi fost destinul nostru, poate
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fi nimic, dar cred că îți amintești de judecata dintre călugării greci și călugării moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu. În această judecată, făcută la 30 iunie 1626 (7134), Miron Barnovschi voievod hotărăște: „De acum înainte... statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească”. Asta înemna rămânerea grecilor la mănăstirea Aroneanu, iar moldovenii erau nevoiți să se retragă la mănăstirea Hlincea. Întocmai, dragule. Iar vin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Barnovschi voievod hotărăște: „De acum înainte... statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească”. Asta înemna rămânerea grecilor la mănăstirea Aroneanu, iar moldovenii erau nevoiți să se retragă la mănăstirea Hlincea. Întocmai, dragule. Iar vin și spun, sfințite, că soarta bieților țigani robi nu s-a schimbat deloc până la dezrobirea lor. Ca dovadă, iată ce spune Orăș hatman și pârcălab de Suceava la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de la ei... ci numai să aibă a lucra călugării cu ei și să-i pedepsească”. Întrebarea-i de ce s-a făcut vodă atât de binevoitor cu sărmanii țigani? Păi nu spune domnul? „Au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri moldoveni rugătorii noștri de pe la toate sfintele mănăstiri și s-au jeluit... că au avut țigani de danie și miluire de la alți sfântrăposați domni... și n-au putut să-i stăpânească pentru că tot umblă slugile hătmănești și juzii de țigani și iau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acestea, curțile în vremea lui Alexandru Mavrocordat v.v. ajunseră a număra de-abia una sută locuințe. Dar încă și cu această reducție, palatul tot era încă un monument vrednic de văzut; din toate părțile alergau străinii să-l viziteze; și moldovenii, prin o fală națională ce nu se poate descuviința, îl priveau ca martorul secular, ca păstrătorul istoriei lor. În adevăr, această zidire era plină de suvenire prețioase inimii românilor, aducându-le aminte de niște timpuri mai fericite și mai slăvite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să nu uităm un lucru însemnat. Care ar fi acela, părinte? Este vorba despre faptul că în curtea bisericii Zlataust se află mormântul starostelui lăutarilor moldoveni, Barbu Lăutaru, pe a cărui cruce scrie: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860”. Când a sfârșit de vorbit, bătrânul și-a îndreptat privirea spre înalturi și a remarcat cu mirare: Îmi place, fiule, că tu niciodată nu dai semne de plictis ori de oboseală și chiar nici de foame
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
militar, și de-acolo îmi face semne. - Domnu’ Tudor, toată lumea ne bănuie pe noi așa-i? Baba s-a și dus s-aducă poliția... (Eu, pauză. Ce-aș putea să-i spun?) - În pădure bântuie acum o bandă de ruși, moldoveni, dracu-i știe. Au coborât și-n sat, și pe ăia-i caută acuma toată poliția. O să vedeți că tot ăia-s și cu focul! - Vrei să zici că n-ați dat voi foc, nea Țârțâc? spun, după o pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Da, confirmă Zina de parcă ar fi vorbit singură, privind departe peste clădirea scorojită a gării ca și cum ar fi văzut prin ea, nu-i prea bine să-i stârnești dacă n-ai o armă. șase În trenul de opt, plin de moldoveni cu aer de rackeți, aglomerația ne-a îndepărtat pentru vreo patru ore. În sezon, cu toaleta tot timpul blocată, trenul de navetiști se transforma într-un veceu lung, nesfârșit. Băltoace de vin cu urină își fac drum pe culoar printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ce-a făcut? - E urmărită de poliție acolo la ea-n Babadag. Cic-ar fi pus foc la casa unei femei de-acolo, gazda mea la care-am stat... N-a pus ea focu’, se pare c-au fost niște moldoveni, da’ acuma fata-i speriată rău, trebuie să plece pentru un timp... - Cum naibii a pus asta mâna pe tine? gândește cu voce tare prietenul meu, după ce a golit repede vreo două pahare mari de vin. - Ți-am zis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
le umple repede cu dovleac. Se uită la mine cum înfulec ca un somalez sau un locuitor din Brodingnag-ul lui Swift, cu toată fața întinsă într-un râs încântat. Mă îmbie, pour la bonne bouche, cu un coniac bun de la moldoveni. În după-amiaza aceea găsise ocazia, umflat bine de aluat, să mă trateze și cu licoarea. Scoate din dulapul de muzeu, cățărat sus la cucurigu (la statura lui, Țârțâc trebuie să se urce în picioare pe laviță ca să ajungă la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
sus la cucurigu (la statura lui, Țârțâc trebuie să se urce în picioare pe laviță ca să ajungă la ea), sticla prețioasă și toarnă ceremonios, de sus, în pahare de plastic, admirând aurul vechi. Haideți, domn’ Tudor, să vedeți ce beau moldovenii, coniac de treizeci de ani (furat din beciurile de la Cricova, de unde știam că nimeni nu scapă teafăr, unde l-au sechestrat sovieticii pe cosmonautul Gagarin o săptămână în hrubele alea medievale, pe care eu mi le-am imaginat în genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
căruia ceva mișca misterios de la intrarea mea, cu două fete după el. Băi, ce dracu-i în sticlele ăstea? Păi o fi ceai, sare una din ele, după o pauză lungă. Cum, fă, ceai? Eu sticlele ăstea le iau de la moldoveni, sunt cu coniacul cel mai bun, am plătit o sută de mii pe-o sticlă de jumătate cu ceai? Fata care se trezise vorbind începu să se hlizească: Păi o fi sticla din care-am băut cu Sela. Ce-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
și cu de-a sila, o stradă mare, rusească. Toate casele vechi au fost dărâmate printr-o poruncă polițienească și înlocuite cu un palat haotic pentru un mitropolit și exarh al sinodului. Localnicii, însă, nu recunosc Chișinăul drept capitală. Pentru moldoveni, capitala continuă să fie doar frumosul Iași al strămoșilor și al voievozilor lor. Nu știu de unde până unde s-a zvonit într-o zi că însuși țarul ar dori să viziteze noua capitală. Și cum autoritățile cunoșteau deja preferința acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
copii cruzi, povestea asta? Mai Întâi, cu Închinarea... Apoi cu... Eu, un basarabean, să spun la clasă, că Chilia și Cetatea-Albă au fost pierdute de Marele nostru Ștefan? - Copiii de-acum sunt ardeleni, le poți spune orice, de rău, de moldoveni... Numai de Groza al lor și de Horia Sima al lor să nu te-atingi... Nici de Veturia Goga... - Las-o dracului pe putoarea ceea, noi vorbim de oameni care-au făcut istorie, nu de des-făcători, ca Groza, cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
moi, cum să fure el?, să zmulgă el o halcă din Moldova? - Și cui: aliatului, protejatului, gazdei? A, nuuu, astea-s zvonuri dujmănoase! Antiruse! Naționalist-șovine! El, dacă a luat ceva - se mai Întâmplă, nu? - apoi nu l-a hrâștit de la Moldovean, l-a primit, l-a căpătat ca pradă de război, că așa-i prada-de-război: aștepți ca Învinsul să ți-o ofere, pe tavă (și Îngenuncheat) - de la cine? Cine era Învinsul? - Bineînțeles, Turcul... - Bine-nțeles, Turcul! Bravo! Tu Îi zici: «Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
L-a luat... A trecut și el pe-acolo și, ca tot creștinul, și-a scris numele pe-o salcie, cu cosorul domnesc... - ...dar asta s-a-ntâmplat, hăt, În secolul al XIV-lea și nu pentru multă vreme. Noi, Moldovenii, nu vorbeam de: Basarabia - Moldova avea o Țară de Sus, acolo, sus, fără să se țină seama de Prut; la fel, jos: Prutul nu conta, nu Împărțea, nu rupea În două Țara de Jos. La urma urmei, bucățica ceea căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ți se pare adevărată teoria mea? - Chiar de n-ar fi, ar putea să fie. Eu știam altă anecdotă... - Dar nu-i anecdotă! Adevărul istoric! - Bine: eu știam alt adevăr istoric anecdotic În legătură cu Moldova la 1812... - S-auzim... - Ai noștri, Moldovenii, protestează, cer explicații, Rușii vin cu exemplul... Ei nu-s În stare să explice direct, fără să recurgă la o parabolă, la o „istorie” (de asta sunt ei mari romancieri, mama lor...); e și... poetic și trece timpul ( În folosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
biserică prin secolul al XI-lea. Lumina... nu ne venea, ca azi, de la Răsărit, ci din Sud, de la Bulgari, prin „Grecii” Chiril și Metodie... - Tu nu-nțelegi că eu vorbesc de Basarabeni, nu de toți Românii? Repet: Munteanul, Olteanul, Ardeleanul, Moldoveanul dintre Prut și Carpați auzeau, În biserică, o limbă străină: slavona - dar nu era limba ocupantului! Re-repet: Basarabenii, ocupați de Ruși, nici În biserică nu scăpau de „rusasca lor” - deci... - Uite de ce baba n-are roate și de ce Basarabenii, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]