5,397 matches
-
condițiile unei cereri date, monopolul va trebui să determine punctul de echilibru care maximizează profitul la un anumit cost. De fapt, trebuie găsită acea cantitate a ofertei care maximizează diferența preț și cost de producție. 3.1.2.1. Echilibrul monopolului pe termen scurt Se consideră că producătorul monopolist este în situația de echilibru atunci când nu are interesul să modifice prețul și cantitatea bunului respectiv. În cele mai multe cazuri se poate crede că producătorul caută să obțină profitul cel mai mare cu
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
situația de echilibru atunci când nu are interesul să modifice prețul și cantitatea bunului respectiv. În cele mai multe cazuri se poate crede că producătorul caută să obțină profitul cel mai mare cu putință, dar, pentru preîntâmpinarea apariției unor concurenți atrași de supraprofiturile monopolului, acesta poate să conceapă și alte strategii de gestiune decât cele care vizează maximizarea profitului<footnote Există și situații particulare în care monopolurile practică și alte forme de gestiune, respectiv: a) maximizarea cifrei de afaceri se practică atunci când există riscul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
să obțină profitul cel mai mare cu putință, dar, pentru preîntâmpinarea apariției unor concurenți atrași de supraprofiturile monopolului, acesta poate să conceapă și alte strategii de gestiune decât cele care vizează maximizarea profitului<footnote Există și situații particulare în care monopolurile practică și alte forme de gestiune, respectiv: a) maximizarea cifrei de afaceri se practică atunci când există riscul pătrunderii în industrie a unor noi concurenți. Ca urmare, monopolistul încearcă să-și maximizeze cifra de afaceri, preferând profituri imediate mai mici, riscând
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
mici, riscând chiar pierderi (prețul devine inferior costului mediu), pentru a-și proteja situația de unic producător; b) tarifarea la nivelul costului marginal, ca măsură de protecție socială pentru consumatori (sau pentru o parte a acestora). Este practicată de unele monopoluri publice din domeniul serviciilor, iar bugetul local acoperă costurile fixe; c) tarifarea la nivelul costului mediu contabil minim cu scopul eliminării subvențiilor bugetare, profitul contabil fiind nul. De regulă, o asemenea modalitate de gestiune este interesantă pentru o firmă publică
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
cu scopul eliminării subvențiilor bugetare, profitul contabil fiind nul. De regulă, o asemenea modalitate de gestiune este interesantă pentru o firmă publică, desigur, dacă dorește suprimarea supraprofiturilor și evitarea pierderilor subvenționate de la buget. Această variantă poate fi aplicată și de monopolurile private interesate de un preț suficient de ridicat pentru a le menține în activitate, dar în același timp un preț scăzut ce nu este atractiv în vederea intrării în ramură a unor noi firme. footnote>; în fine, cazul în care firma
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
private interesate de un preț suficient de ridicat pentru a le menține în activitate, dar în același timp un preț scăzut ce nu este atractiv în vederea intrării în ramură a unor noi firme. footnote>; în fine, cazul în care firma monopol poate să facă „discriminări” în interiorul clientelei sale merită să fie tratat separat<footnote A se vedea în acest sens paragraful Monopolul discriminatoriu în subcapitolul 3.1.2.2. Echilibrul monopolului pe termen lung. footnote>. Un monopol se află în starea
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
ce nu este atractiv în vederea intrării în ramură a unor noi firme. footnote>; în fine, cazul în care firma monopol poate să facă „discriminări” în interiorul clientelei sale merită să fie tratat separat<footnote A se vedea în acest sens paragraful Monopolul discriminatoriu în subcapitolul 3.1.2.2. Echilibrul monopolului pe termen lung. footnote>. Un monopol se află în starea de echilibru atunci când obține profitul maxim, adică: VT - CT = Profit total ⇒ max. Cum cererea este reprezentată printr-o curbă descrescătoare, orice
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
unor noi firme. footnote>; în fine, cazul în care firma monopol poate să facă „discriminări” în interiorul clientelei sale merită să fie tratat separat<footnote A se vedea în acest sens paragraful Monopolul discriminatoriu în subcapitolul 3.1.2.2. Echilibrul monopolului pe termen lung. footnote>. Un monopol se află în starea de echilibru atunci când obține profitul maxim, adică: VT - CT = Profit total ⇒ max. Cum cererea este reprezentată printr-o curbă descrescătoare, orice creștere a volumului producției nu poate să se manifeste
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
cazul în care firma monopol poate să facă „discriminări” în interiorul clientelei sale merită să fie tratat separat<footnote A se vedea în acest sens paragraful Monopolul discriminatoriu în subcapitolul 3.1.2.2. Echilibrul monopolului pe termen lung. footnote>. Un monopol se află în starea de echilibru atunci când obține profitul maxim, adică: VT - CT = Profit total ⇒ max. Cum cererea este reprezentată printr-o curbă descrescătoare, orice creștere a volumului producției nu poate să se manifeste decât printr-o diminuare corelată a
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
curbă descrescătoare, orice creștere a volumului producției nu poate să se manifeste decât printr-o diminuare corelată a prețurilor pieței. În aceste condiții, se naște în mod firesc întrebarea: Care este volumul optim de producție care asigură profitul maxim pentru monopol?<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 360. footnote> Echilibrul monopolului se asigură la acel volum de producție (cantitatea de echilibru, qem) și preț (pem) pentru care Vmg = Cmg ⇒ Profitul total este maxim. Cu alte cuvinte, profitul va
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
printr-o diminuare corelată a prețurilor pieței. În aceste condiții, se naște în mod firesc întrebarea: Care este volumul optim de producție care asigură profitul maxim pentru monopol?<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 360. footnote> Echilibrul monopolului se asigură la acel volum de producție (cantitatea de echilibru, qem) și preț (pem) pentru care Vmg = Cmg ⇒ Profitul total este maxim. Cu alte cuvinte, profitul va fi maxim când plusul de venit provenit din vânzarea unei unități suplimentare este
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
fi maxim când plusul de venit provenit din vânzarea unei unități suplimentare este egal cu plusul de cost ocazionat de producerea acestei unități suplimentare<footnote Acest rezultat este cunoscut sub denumirea de „teorema Cournot”, potrivit căreia profitul este maxim atunci când monopolul fixează un preț pentru care venitul marginal este egal cu costul marginal. footnote>. Dacă Vmg ar fi mai mare decât Cmg, o unitate suplimentară de producție ar permite obținerea unui profit adițional, iar profitul total ar crește în continuare. Dacă
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
unitate suplimentară de producție ar permite obținerea unui profit adițional, iar profitul total ar crește în continuare. Dacă Vmg ar fi inferior Cmg, diferența ar reprezenta pierderea obținută de pe urma ultimei unități adiționale și care ar diminua profitul total. Situația de monopol poate fi reprezentată și cu ajutorul unei diagrame pe care sunt trasate patru curbe: două curbe în formă de U pentru costul mediu și costul marginal și două curbe rectilinii pentru venitul mediu și venitul marginal<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., pp. 364-366. footnote>. Curba costului marginal (Cmg) se intersectează cu cea a venitului marginal (Vmg) în punctul A, la nivelul de producție Q0 (figura 18). La nivelul Q0, cantitatea cerută este E, prețul de monopol este p0 și este reprezentat de segmentul Q0E, iar costul mediu pentru producția Q0 este Q0 L. Diferența dintre prețul de monopol și costul mediu este dată de segmentul LE. Sporirea producției peste Q0 spre Q2 duce la diminuarea profitului
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
punctul A, la nivelul de producție Q0 (figura 18). La nivelul Q0, cantitatea cerută este E, prețul de monopol este p0 și este reprezentat de segmentul Q0E, iar costul mediu pentru producția Q0 este Q0 L. Diferența dintre prețul de monopol și costul mediu este dată de segmentul LE. Sporirea producției peste Q0 spre Q2 duce la diminuarea profitului total, deoarece de la acest nivel de producție, costul marginal este superior venitului marginal. Profitul devine egal cu zero pentru o producție egală
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
producția este inferioară lui Q0, producătorul este direct interesat să-și dezvolte activitatea, deoarece la stânga lui Q0, costul marginal este mai mic decât venitul marginal. De remarcat că, nivelul de producție Q0 este optim pentru că permite determinarea prețului pieței de monopol și totodată obținerea profitului maxim. Deci, prețul de monopol (prețul de echilibru) se explică prin egalitatea Vmg = Cmg. Fiind un preț de piață, el are la bază egalitatea dintre cerere și ofertă, cu mențiunea că cererea la firmă este egală
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
să-și dezvolte activitatea, deoarece la stânga lui Q0, costul marginal este mai mic decât venitul marginal. De remarcat că, nivelul de producție Q0 este optim pentru că permite determinarea prețului pieței de monopol și totodată obținerea profitului maxim. Deci, prețul de monopol (prețul de echilibru) se explică prin egalitatea Vmg = Cmg. Fiind un preț de piață, el are la bază egalitatea dintre cerere și ofertă, cu mențiunea că cererea la firmă este egală cu cererea globală a pieței pentru respectivul produs, iar
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
se explică prin egalitatea Vmg = Cmg. Fiind un preț de piață, el are la bază egalitatea dintre cerere și ofertă, cu mențiunea că cererea la firmă este egală cu cererea globală a pieței pentru respectivul produs, iar oferta este oferta monopolului, ce se confundă cu producția necesară pentru a asigura firmei monopol profitul maxim. În condițiile monopolului, poziția de optim se stabilește la un preț care depășește costul mediu minim, iar profitul total (reprezentat de suprafața p0ELN) este profitul „anormal” (supraprofit
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
el are la bază egalitatea dintre cerere și ofertă, cu mențiunea că cererea la firmă este egală cu cererea globală a pieței pentru respectivul produs, iar oferta este oferta monopolului, ce se confundă cu producția necesară pentru a asigura firmei monopol profitul maxim. În condițiile monopolului, poziția de optim se stabilește la un preț care depășește costul mediu minim, iar profitul total (reprezentat de suprafața p0ELN) este profitul „anormal” (supraprofit). Astfel, din analiza figurii 18, se pot desprinde câteva concluzii: a
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
dintre cerere și ofertă, cu mențiunea că cererea la firmă este egală cu cererea globală a pieței pentru respectivul produs, iar oferta este oferta monopolului, ce se confundă cu producția necesară pentru a asigura firmei monopol profitul maxim. În condițiile monopolului, poziția de optim se stabilește la un preț care depășește costul mediu minim, iar profitul total (reprezentat de suprafața p0ELN) este profitul „anormal” (supraprofit). Astfel, din analiza figurii 18, se pot desprinde câteva concluzii: a) cantitatea pe care monopolul o
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
condițiile monopolului, poziția de optim se stabilește la un preț care depășește costul mediu minim, iar profitul total (reprezentat de suprafața p0ELN) este profitul „anormal” (supraprofit). Astfel, din analiza figurii 18, se pot desprinde câteva concluzii: a) cantitatea pe care monopolul o produce și o aduce pe piață este egală cu segmentul de dreaptă OQ0; b) prețul de piață este egal cu segmentul Q0E, corespunzător nivelului prețului necesar a fi practicat pentru ca piața să absoarbă întreaga cantitate pusă în vânzare; c
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
și cantitatea vândută OQ0, este dat de aria dreptunghiului OQ0Ep0 (aceeași arie măsoară și cheltuielile totale ale consumatorilor); g) profitul net al întreprinzătorului, egal cu diferența dintre venituri și costuri, este reprezentat de aria cuprinsă în interiorul dreptunghiului p0ELN. Problema echilibrului monopolului poate fi abordată și analitic, prin luarea în considerare a unor forme concrete ale funcțiilor cererii și costurilor adecvate condițiilor „normale”<footnote R.G.D. Allen, Analiza matematică pentru economiști, Editura Științifică, București, 1971, pp. 253-258. footnote>. Astfel, există o singură producție
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
automat dacă, de exemplu, venitul marginal se micșorează, în timp ce costul marginal sporește odată cu dimensionarea producției peste valoarea pentru care aceste măsuri marginale sunt egale<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., pp. 360-361. footnote>. 3.1.2.2. Echilibrul monopolului pe termen lung Dacă în condițiile concurenței perfecte, prețul manifestă tendința de scădere până la nivelul costului mediu din pricina atracției pe care o manifestă noi și noi întreprinderi pentru domeniul respectiv de activitate, în situația menținerii monopolului, această reacție lipsește, întrucât
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
1.2.2. Echilibrul monopolului pe termen lung Dacă în condițiile concurenței perfecte, prețul manifestă tendința de scădere până la nivelul costului mediu din pricina atracției pe care o manifestă noi și noi întreprinderi pentru domeniul respectiv de activitate, în situația menținerii monopolului, această reacție lipsește, întrucât apariția unor noi firme pe piață rămâne extrem de dificilă. Astfel, ca urmare a poziției pe care monopolul o ocupă pe piață, el obține un supraprofit durabil (profit pur) peste cel normal (inclus în costul mediu) atât
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
mediu din pricina atracției pe care o manifestă noi și noi întreprinderi pentru domeniul respectiv de activitate, în situația menținerii monopolului, această reacție lipsește, întrucât apariția unor noi firme pe piață rămâne extrem de dificilă. Astfel, ca urmare a poziției pe care monopolul o ocupă pe piață, el obține un supraprofit durabil (profit pur) peste cel normal (inclus în costul mediu) atât pe termen scurt, cât și lung, datorită barierelor care, în această situație, există la intrarea în ramură. Explicarea mecanismului de realizare
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]