1,753 matches
-
sus, ai să cazi în sus! Ecoul Cazi sus! Cazi sus! Cazi sus! Cazi sus! Amestec de Voci, dans de tonuri, conglomerat de ritmuri, cor aritmic. Mâța zgârie podelele cu furie și, luându-și azimutul, țâșni cu coada înainte spre mormanul de carne sforăitor. Aterizarea forțată declanșă o tobă de eșapament spartă. Un patinaj țipător de pneuri frânate brusc, plescăit, bolborosirea bulelor de gaz din vulcanii noroioși. Releul talamusului a preluat într-o milionime de secundă informațiile intero și exteroceptive, cortexul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
privirile care începuseră să nu mai fie agresive. Cu timpul, au dispărut de tot... Dar eu știam că, nevăzuți, ochii stăteau mai departe la pândă. Scrisoare în Si violet B ună seara! salutau gunoierii la ora 1 din noapte, pubelele, mormanele de gunoaie, cadavrele câinilor de companie călcați de mașini sau spânzurați de zgarda antipurici pe când erau părăsiți și legați de clanțele cârciumilor și magazinelor. Bună seara! le răspundeau vesele gunoaiele și cadavrele precum și becurile cu lumina palidă pentru poeții nebuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
poți tu, dar nu ți-e dat să știi acum", se auzi șoapta unui glas ce părea a fi a celui din fața mea. Oare mai auzea și altcineva șoapta aia? Nu vreau ca lumea mea să se prăbușească într-un morman de scânduri putrede din care eu nu mai pot construi nimic! Șoaptele alea sunt ale mele și doar ale mele... dar dacă are, totuși, dreptate? Să zicem că pot accepta asta... Te poți apăra împotriva intruziunilor din exterior? Sigur. Totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
-l faci ca să lansezi o bombă sau să permiți folosirea arsenalului de asalt urban, îți trebuie câte un cod, cred că va trece multă vreme până când vă veți confrunta cu o problemă serioasă. Îmi venea să-l pup! Și totuși, mormanul ăla de fiare care tocmai a picat în curtea interioară, de ce a putut zbura, dacă virusul tău e așa de eficient? Sau trupele pe care tocmai le-am făcut terci cu câmpul de mine? Simplu. A fost un elicopter vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în mai rău și vina a fost din nou dată pe vechiul sistem. Au hotărât să șteargă orice urmă a Imperiului, așa că, în scurt timp, toate acele construcții magnifice din scurta perioadă de aur au fost dinamitate și reduse la mormane de praf. Atâția ani de muncă! Atâta pasiune și dragoste reduse la nimic într-o clipită! Apoi au început să-și dea seama că trebuie să umple cu ceva toate acele goluri din inimile orașelor de pe tot întinsul globului. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și o inimioară de turtă dulce cu gust de iasomie. Antoniu și Kawabata au căptușit din cauza frigului, pe dinăuntru, ca să nu intre frigul, ușa de tablă, spartă și ruginită, cu o bucată mare de carton. În curând, Înveliți cu un morman de cârpe, vor adormi pe patul lor amărât, care nu-i alteceva decât alt morman de cârpe. Câinele lui Ben latră cu furie la lună sau poate la vreo pisică ce i-a trecut ca fulgerul pe sub nas. Se aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
din cauza frigului, pe dinăuntru, ca să nu intre frigul, ușa de tablă, spartă și ruginită, cu o bucată mare de carton. În curând, Înveliți cu un morman de cârpe, vor adormi pe patul lor amărât, care nu-i alteceva decât alt morman de cârpe. Câinele lui Ben latră cu furie la lună sau poate la vreo pisică ce i-a trecut ca fulgerul pe sub nas. Se aude un colind de Crăciun, undeva, Într-o magherniță din ghetou. Au adormit Însfârșit, visând poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
stâncă, Înghite melci otrăviți, sare la gâtul inocenților sau dă de mâncare pisicilor, șoareci morți de frică, lăsând peste tot petice de hârtie scrise În mare grabă. Kawabata: Uite, Închid ochii și-mi Închipui că am dat la o parte mormanul de zdrențe sub care am dormit, și am intrat Într-o lume care miroase numai a flori. Antoniu: Termină, lichea buboasă, șarpe mustăcios, măgar scheletic, hahaleră ponosită, umbră fără sânge, cârpă leșinată, uiți că nu avem ce mânca astăzi? -Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
suflet. Știu asta de când eram copil,, .Vocea Îi tremură. Voce de cloșard bătrân. Ultima bucățică de friptură alunecă cu greutate pe gâtul lui Kawabata. Soarbe restul de cafea cu zgomot, plescăind din buzele fleșcăite și, se ridică cu greu de pe mormanul de cârpe, ,,patul,, În care visează, noaptea, fiecare din ei, lumea lui secretă de dezrădăcinat. Prin fereastra minusculă, murdară, lumina intră Îmbolnăvind și Întristând și mai mult cele câteva lucruri care umplu adăpostul. -Acum câteva zile, când am aderat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
primit cu drag În casa lor modestă, aflată dincolo de dealurile pe care le călărisem atâta, În jocurile mele. Mi-au oferit o cameră curată, nu prea mare, În care erau un pat cu o saltea de puf, și cu un morman de perne de diferite culori, o masă cu picioarele curbate pe care era un coș cu mere, un scaun Înalt pe care mă cocoțam cu efort, și un fel de dulap care, În jumătatea lui dreaptă avea niște rafturi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
uite de frig, foame și singurătate, Kawabata, cel care așteaptă ca o stea căzătoare să-l termine pe Ben, a ajuns o umbră. Ochii lui asiatici sunt Înfundați În orbite și-i dau chipului o expresie de sălbăticiune. Zce pe mormanul de cârpe, tușind și oftând, iar atunci când vrea să se ridice, efortul Îi face foarte mult rău. Cojile de ceapă Înmuiate În ceai sunt singurul medicament pe care Antoniui i-l dă cu regularitate. Îi mai citește din ,,Psalmi,,.cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de zăpadă În care picioarele se afundă până mai sus de glezne, Îi Îngreunează respirația și mersul. De o săptămână n-a mai ieșit din bârlog, și-a gospodărit proviziile cum s-a priceput și a tremurat de frig sub mormanul de țoale care-i țin loc de plapumă. Astăzi Însă, s-a hotărât să iasă din culcuș, cuprins de spaima că nu mai are ce pune În gură și de irepresibila dorință de-a citi ziarul. Despre Uniunea Europeană n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
se scurge pe pereți, pare un monstru ce-și hăcuiește victima. Foamea i-a dispărut, nu mai are nici măcar puterea să aprindă surcele În ligheanul de tablă. Cu un ultim efort se descalță, Își scoate scurta și se vâră pe sub mormanul de cârpe reci cu dorința de-a adormi cât mai repede. Întinde mâna dreaptă spre taburetul pe care pâlpâie lumânarea și prinde cu un gest scurt flăcăruia Între degetul mare și arătător, stingând-o. Un țipăt sfâșietor de femeie se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aștepți pomana trecătorilor,, . Kawabata Își freacă cu mâinile genunchii amorțiți și se ridică cu greu, ieșind din Încăpere pentru a-și goli vezica, de ceaiul care a umplut-o. Antoniu scoate caietul În care a scris zile În șir, de sub mormanul de cârpe, acolo unde l-a ascuns, Îl șterge de un praf imaginar și, după ce se convinge că totul e În ordine, Îl pune cu grijă la loc. În șandramaua lui, Ben cântă la muzicuță o melodie sincopată, semn că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
peste ghetou și peste lucrurile din Încăpere, caietul cu sârmă spiralată În care n-a mai scris de mult. Îl zărește, e tot acolo. I-a schimbat locul de două ori de la revenirea lui Kawabata. Acum, este așezat deasupra unui morman de haine, pe colțul mesei, obiect obedient și deocamdată nefolositor. Dintr-odată, totul Își pierde sensul pentru Antoniu, mâinile și picioarele se mișcă independent de creier, se gândește la cărțile care zac În subconștientul lui ca niște crime nemărturisite. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un sacou. -Vă rog să-l Îmbrăcați cu ele. Roșcovanul nu-i răspunde, dar apucă totuși hainele și le aruncă În mașină. -Unde va fi Îngropat? -Mâine la Străulești, ora treisprezece, răspunde printre dinți roșcovanul, scuipând cu sete pe un morman de gunoaie. Mașina poliției Își face intrarea În ghetou, cu alarma pusă la maximum. Polițistul și medicul au un scurt schimb de cuvinte, după care alarma e pusă din nou În funcțiune și mașina pleacă.. Spălarea scândurii de amprentele morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Început să alerge disperat spre casă Ă o vilă frumoasă În stil maură, și nu s-a oprit din alergat decât la numărul 8, unde de treizeci de ani superbul imobil adăpostise familia. Din casă nu mai rămăsese decât un morman de moloz amestecat cu bucăți de cărămizi și grinzi de lemn, din care se ridica o șuviță de fum. Pofta lui nesățioasă pentru femeile ușoare Îi salvase de două ori viața: odată că nu apucase să urce În camera rezervată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
decorul unui film sau al unei piese de teatru, cu personaje războinice. Nu mă puteam apropia foarte mult de ele, imaginația mea extrem de harnică, lucra În voie Închipuind baluri și mobilier somptuos din timpuri apuse, dar acum, Înăuntrul zidurilor ciuntite, mormanele de gunoaie, care făcuseră de-a lungul anilor un fel de strat geologic, erau adăpostul șobolanilor pe care nu-i tulburau nici măcar șatrele zgomotoase de țigani, din apropiere,. După plecarea mea din casa soților bătrâni, urma să vină pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care poate să-i dea o minimă explicație. O femeie Încă tânără, grasă, cu trei rânduri de burți ce se revarsă peste pantalonii ce pleznesc pe ea, stă pe un scaun În fața unei măsuțe metalice pe care a deșertat un morman de bijuterii de argint, cărora le lipește bucățele de hârtie pe care sunt scrise gramajul și prețul. Femeia vorbește În timpul ăsta la un telefon mobil pe care-l strânge Între gât și umăr. Se amuză copios povestind ultimul ei voiaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să fi apărut Într-un cotidian, acest titlu de senzație? ,,Un fost cerșetor de 74 de ani, s-a transformat peste noapte Într-un stâlp al societății civile,, Nu, acolo i-a fost locul, acolo a trebuit să moară, pe mormanul de cârpe din magherniță, plâns de mine și de câinele lui Ben, care, nu se știe de ce, a vrut să plece odată cu el, spre groapă.. Plăcințica avea soarele și luna În ea. Putea să vagabondeze până la sfârșitul zilelor, că Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o șuviță, de sânge pe care tata se repede să și-o Înnoade la gât ca pe un fular. Din acest moment, Încăperea se umple de veverițe albe, care sar și aleargă peste tot, și scotocesc cu gheruțele printr-un morman de paie, se urcă pe masă, pe scaune, pe pat, intră pe sub pat, și, apoi, cu cozile lor stufoase, mătură dușumeaua. Tata și mama le aruncă una după alta În foc. Eu plâng și mă zvârcolesc de durere. Mama și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
în funcție de greutatea lor. Firma lor e modestă:”Second hand”. Am trecut prin astfel de magazine.Te întâmpină încă de la intrare un miros specific de depozit,de haine scoase la reformă,împregnate cu substanțe chimice,puternice.Pe mese,pe rafturi zac mormane de bluze,de tricouri,de pantaloni,de sacouri etc. Cumpărătorii le răsucesc pe toate fețele.Caută febril defectele de fabricație sau pete;apreciază eticheta și le probează din ochi. Sunt și magazine elegante,în care costumele bărbătești sau de damă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
seama podoabelor toată frumusețea mea crăpată, chiar de-i prilej de râs și pentru mine. femeie sunt și scurta-mi minte mi-ajunge cât să-mi mângâi amăgirea. și dacă tinerețea mi s-a dus, nu plâng pe-al ei morman de coji uscate, când diminețile, de vânt proptite, cu toate sonurile lor mă-mbie să duc la gură plinul lor ulcior de apă vie. mă strădui să zăresc ce-i dincolo de zerul subțiat, băltind și somnolând ca apele ce mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
parcă aș hrăni nepoftita fiară ce-mi mușcă disperată lăuntrul. chirurgie cruzimea de bisturiu a fiecărei priviri, zecile de operații incomplete prin care luăm lumea în stăpânire. privind, deformăm, suprimăm, adăugăm, mistificăm, ucidem, nesfârșitele crime care ne împovărează zilele cu mormane de cadavre. această lume trunchiată, atlantidă ce ne conține și pe noi, ne scufundă în neînțelegere și durere. așchii de frumusețe ne însângerează memoria, vibratile polenuri, hrănitoare și dense ca mierea, ni se adaugă continuu în locul unde ne depozităm comorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Între ele pronunțările, declinările, conjugările, ai să te rostogolești Între roțile iuți până În bezna udă. * Ce noroc, controlorul era la doi pași de tine, dar nu te-a zărit! Ce noroc că nu te vede nimeni cum te zbați sub mormanul de haine, paltoane grele, uniforme, smokinguri, trenciuri foșnitoare, cearșafuri albe, lințolii din care se Înalță un nor de molii. Nu, e mereu aceeași albină. — Bitte den Fahrscheine! Ai țâșnit din dulap și ai luat-o la goană, auzi din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]