3,092 matches
-
care, stând atât de strâns legată de știință, o urmează nivel cu nivel în nestăvilita ei ascensiune. Iar amândouă împreună - știința șitehnica - îl înalță și îl glorifică pe creatorul ei - Omul”; Savant poate ajunge nu acela care știe deja lucruri multe, descoperite de alții, ci acela care, știind un lucru aproape neînsemnat, muncește cu stăruința și pasiunea de a scoate din acest lucru cât mai multe informații cu putință, dacă se poate până la exhaustiv, indicând totdeauna utilitatea lor practică”. Interesant de
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
SOLOMON LA ILIE Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului SOLOMON, fiul lui David și al Bat-Șebei odor Înseamnă în tâlcuire : "pașnic, împăciuitor !" SOLOMON : "iubit de DOMNU' !" ce-i dădu înțelepciune Prea multele femei l-au dus, la idoli și la stricăciune... De SOLOMON cel Înțelept și-n Seba s-a auzit Așa că Împărăteasa, cu scumpe daruri a venit ! Pentru Casa DOMNULUI, materiale a lăsat Dar mai ales pe DUMNEZEU, ea L-a
DE LA SOLOMON LA ILIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371752_a_373081]
-
fracții Să îi simțim splendoarea. Sperăm că timpul ne așteaptă, Să stea în loc e desuet, Urcăm în grabă câte-o treaptă Să punem floarea în buchet. Ne răvășim privind trecutul, Au fost mai mulți decât vor fi, Dar anii cenzurează multul , plăceri și simple bucurii. Adăugăm în tolba plină, Lângă regrete, bucurii Ușor ne umplem de lumină Când pun copiii pirostrii. Ce-a fost Doamne și ce-o fi, Ne iartă și ne ferește, Drumul nostru doar Tu-l știi, Și
POEZIA VÂRSTEI de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375672_a_377001]
-
Comoara de ți-au aflat, Între ei s-au împușcat, Să nu-mpartă ce-au aflat. Haiducul: Doamne, am luat de la bogat, Ce-a prădat pe cel sărac. Am mai dat și la săraci, Dar am îngropat prin munți, Comori multe, arginți mulți. Cu vitejia mea m-am lăudat Și averi am adunat, Pe boieri eu am prădat Și moartea eu am sfidat. Judecătorul: Tu nevasta ți-ai lăsat, Casă-n codru ai aflat, Din argint idol ți-ai făcut, Mulți
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
pe atât lumină se vede mai bine și mai clar. Deocamdată diavolul nu este încă în iad. Nu s-au închis încă pecețile cărții sfinte. Este pe cum se pare cu noi și printre noi pe pămînt. Nu ducem prea multa lipsa de dovezi. ● Iadul trebuie cumva să existe. Alminteri de ce santem atât de disperați când se apropie noaptea existenței? Și nu numai noi, ființe cu minte, ci și celelalte viețuitoare cu un instinct de conservare mult mai avansat. ● Sacrul se
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
a Sfântului Ioan Gură de Aur, căci nu dormea niciodată pe pat, ci rezemat puțin, ca un ostaș al lui Iisus Hristos în război permanent cu dușmanii cei nevăzuți. Rugăciunea sa fierbinte era însoțită întotdeauna cu lacrimi de pocăință. Pentru multele sale osteneli, cuviosul a primit de la Dumnezeu darul înainte-vederii și al vindecării. Celor care veneau la peștera sa și cereau cuvânt de folos și rugăciune îndată li se împlinea cererea. Cuviosul avea și câțiva ucenici de la schit, care îl cercetau
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
spiritele de zombi prea înfierbântate de a ascunde adevăruri grele (și bogații personale), dar de a iscodi pe cei mai naivi în a face acest lucru... Căci, însuși Ponta cu acoliții săi de prin televiziuni (sunt destui!) prea au deconspirat „multele” averi la dl Iohannis, pe când dânsul, prea vertebral și dornic de a face treaba - nu jecmăneala, s-a manifestat atât de naiv în a justifica ceea ce are, dar mai ales în a fi atât de novice în a le ascunde
ŞI MULTE ALTE LIPSURI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369112_a_370441]
-
vârtos și vanitos, căci un astfel de procedeu nu i-ar aduce lui niciun avantaj (având altele foarte bine știute și arhicunoscute de el, încă de când soim al patriei fiind era drag „conducătorului ’iubit al epocii de aur”. Din prea multa infatuare el spune: Noi conducem țară, ce naiba, stăm noi după sasul acela?” http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-daca-ponta-nu-vrea-dezbaterea-la-timisoara-putem-la-facultatea-unde-si-a-luat-doctoratul-13501747 Iată cum complexele de inferioritate sunt schimbate rapid cu cele de superioritate, dar cum fără prea mult efort adecvat rezultatele chiar pentru
ŞI MULTE ALTE LIPSURI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369112_a_370441]
-
și să renunțe la CHRISTOS... Dar Daria din Atena, nu doar că a eșuat Dar crezând Sfânta Scriptură, în CHRISTOS s-a Botezat ! Și făcut-au Legământ : pe DOMNUL să ÎL Slujească În deplină feciorie și-n Jertfă Mucenicească ! Iar multele bogății, la săraci le-au împărțit Și-aceștia, crezând Cuvântul, în CHRISTOS s-au convertit ! Le-au zidit case-adăpost (ca grijile să nu-i apese) Pentru feciorii credincioși și Într-u CHRISTOS-Mirese ! Eparhul Romei (Celerin), de păgâni fiind somat Pe
SF.MC.HRISANT, DARIA ȘI CLAUDIU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374227_a_375556]
-
debutul meu. Peste numai doi ani, aveam să reușesc la Facultatea de Filosofie din București, întâiul la Secția mea, și în toamnă, când am mers la facultate, după ce m-am instalat la cămin, am selectat un număr de poeme din multele mele caiete de poezii și le-am dus la redacția revistei Amfiteatru, unde, redactor la poezie, era omul minunat și poeta de mare talent, Ana Blandiana. M-a primit frumos, surâzând, m-a întrebat la ce facultate sunt, de când scriu
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
și Tudor Arghezi, autoarea își publică primul volum de versuri la o vârstă rezonabilă, a înțelepciunii, a maturității poetice. Credem că în demersurile sale creatoare, poetice, literare, a fost călăuzită de principiul retoric al lui Quintilian din antichitatea romană: Non multa sed multum! Tematica poeziilor doamnei Catinca Agache reflectă nu numai personalitatea, „harul său poetic”, autentic, excepțional, ci și vasta sa cultură generală, națională și universală. De altfel, aceasta se explică și prin faptul că domnia sa a avut timp de peste două
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
fi evenimentul. Mi-a rămas aproape o zi să cutreier capitala și să mă bucur de atâtea locuri frumoase. Atunci când nu ești constrânsă de ceva anume, toate în jurul tău parcă sunt uitate în timp. Seara m-am tot gândit la multele mele probleme, dar somnul a fost bun și odihnitor. A doua zi, mi-am cumpărat niște cărți, am vizitat o mare bibliotecă, am fost la un târg de ceramică și am ajuns să mă pregătesc pentru a merge la premieră
NECUNOSCUTA de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362174_a_363503]
-
a-l felicita și să-i urez succes atât ca solist de muzică populară, cât și în domeniul scrisului, poezii cât mai frumoase.A consemnat Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu, membru în juriul Festivalului Tinereții - Mangalia 2014 juriului PANSELUȚA DIN GRĂDINĂ Dealuri multe, -mpădurite, pline de minunății: Flori cu alese miresme presărate pe câmpii, Dar o floare, o soplendoare, și ce parfuma miros! Am găsit-o într-o vale, sub alunul cel umbros. Nu știu cum a reușit!... în poiană să ajungă, Să rămână-n
TEFAN PAVEL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362219_a_363548]
-
Tu zbori mereu din floare în floare Albina unui stup vândut Trântorii au stupii în depărtare Mierea ta e pusă de vânzare pe fiecare drum sau pe cărare se plimbă trântorul neștiut ce face legea peste clipe, mintea ta și multele consense nu dau splendorii unui gest final, tu zbori mereu ,din floare în floare dai vieții noastre multe sensuri dar toate au ...sfârșit banal! Autor:Lucian Tătar 04 sep 2016 21:15 0061 Olhao /Algarve Referință Bibliografica: ALBINA / Lucian Tătar
ALBINA de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378714_a_380043]
-
urma pașilor acestui neam călăuzit de glasul Tău mare. Doamne, în rugă-ți cerem iertare cu tărie, izbândă și glorie să dai României! Îmi este și-mi va fi mereu dor, de visul pe care l-ați ucis, voi cei mulți și goi, voi care ați hrănit doar cu iluzii, luând de secole și sângele din noi. Vai cum plâng copiii și mamele, căci fiii le sunt duși, iar, la război! Din iubire cresc rădăcini Autor: Claudia Legănând aripile în neant
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
nou aminte . . . parcă eri eram copil, Iarnă lungă și troiene, până-n coada lui April . . . Doamne, azi e Bobotează. . . aici, nu sunt sărbători, Americanii - lucrează și-s plătiți de două ori, Dacă vin și în duminici sau rămân peste program, Drepturi multe ,,dânșii are” dar eu. . . nu pot ca să am! Eu, întruna, ca măgarul, nu am timp nici de-a gândi, După ce-am trecut hotarul, zi și noapte aș munci! Unii spun că-i hărnicie, că românu-i meșter bun, Alții spun
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
nou aminte . . . parcă eri eram copil,Iarnă lungă și troiene, până-n coada lui April . . .Doamne, azi e Bobotează. . . aici, nu sunt sărbători,Americanii - lucrează și-s plătiți de două ori,Dacă vin și în duminici sau rămân peste program,Drepturi multe ,,dânșii are” dar eu. . . nu pot ca să am!Eu, întruna, ca măgarul, nu am timp nici de-a gândi,După ce-am trecut hotarul, zi și noapte aș munci! Unii spun că-i hărnicie, că românu-i meșter bun,Alții spun
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
am asigurat că doarme, am tras reșoul din priză, de teamă să nu se întâmple ceva neplăcut, mai ales că în încăpere se făcuse foarte cald și am ieșit. Am încuiat ușa încet, fără zgomot și am ieșit în stradă. Multa lume se îndrepta deja către locurile de muncă ori după alte trebuințe și cerul era senin. Se părea că va fi o zi frumoasă de toamnă... Am mers direct la hotel, obosit și buimac, îngândurat și trist. Fără să mănânc
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
De Crăciun, Paști și Rusalii Încă-i trist tristul român După ani de represalii Și capitalism păgân. Viața lui încă e-o caznă Fără drept la sărbători Fie vară, fie iarnă... Fiu de fii rătăcitori... De atâta sărăcie Și de multele nevoi, A ajuns pribeag să fie... Vai de el și vai de voi...! Casa nu-i mai e acasă Drept altar și adăpost, Mama și copiii-și lasă Să își afle-n lume rost. Și de ani și ani nu
DE RUSALII, TRIST ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377795_a_379124]
-
din nou în vaporii universalului. Iar cum reprezentările religioase au cam aceeași bază generală pe care o posedă filozofia, cărțile sfinte, Vedele, sînt și bază a filozofiei. Noi le cunoaștem destul de temeinic. Ele conțin mai cu seamă [152] rugăciuni către multele reprezentări despre Dumnezeu, prescripții referitoare la ceremonii, la jertfe etc. Vedele datează din cele mai diferite epoci; multe părți ale lor sînt foarte vechi, altele au luat naștere abia mai tîrziu, de exemplu partea privitoare la cultul lui Visnù
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
m-am simțit rău și de multe ori am surprins duplicitatea și conformismul cu care mă adaptez azi, chiar și eu, în fața puternicilor zilei. Dar eu nu sînt un caz izolat. Toată această maimuțăreală de adunări, de lectură a presei, multele întîlniri pretins amicale pe care le am cu tot felul de cunoștințe bucureștene sînt același lucru. Ca și educația organizată la care sîntem supuși, într-un spirit de conformism față de regim și bineînțeles, față de "genialul" Stalin și compania. În comparație cu socialismul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
folosită pentru cucerirea puterii. Nu mai există o stîngă, nu mai există decît un vis tehnocratic totalitar la acest început de ani '70 cînd Ceaușescu îi recheamă la ordine pe romantici, avangărzi rătăcite. Stalinismul din 1948 i-a decepționat pe mulții adepți de stînga apăruți din rezistența antifascistă. Sistemul lui Ceaușescu îi va decepționa pe mulți dintre copiii lor care credeau că fac întrucîtva o nouă revoluție în 1968. Regimul se personalizează. Ceaușescu îi plasează pe ai săi în posturi înalte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sânt abandonate cu desăvârșire în exploatarea a vreo câțiva deputați, sateliți ai guvernului cari și ei la rândul lor permit guvernului a exploata țara pe o scară mai mare. "Dă-mi să-ți dau" - iată morala guvernanților de astăzi. Din multele exemple unul va fi suficient. Unul din matadorii partidului se află astăzi mare și tare în județul Prahova. El scoate și pune pe toți funcționarii, se pune chiar în grevă ca deputat până când ministrul nu-i dă satisfacțiune asupra schimbării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în vagon. Ceea ce caracterizează generațiunea actuală și o distinge, în defavorul ei, de altele e lipsa de iubire de muncă și de conștiință a datoriei; nici iubesc lucrul pe care-l fac, nici se simt datori a-l face. Între multele dovezi de ușurință întru votarea legilor cităm de astă dată cazul cu legea împrumutului de 25 milioane pentru conversiunea obligațiunilor rurale. Nu mai vorbim despre sumă. Ea e cu mult mai mare decât ceea ce-i trebuie într-adevăr guvernului pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
patriot roșu. Așadar nu avem decât câteva milioane de monetă divizionară în piese de o jumătate, de unul și de doi franci, care, neavând valoarea legală, deci nestând, în privirea aliagiului, în raportul legal cătră aur, se caută astăzi cu multa aviditate pentru a fi depusă în pivnițele Băncii Naționale. Prin aceasta însă nu rămânem decât cu ruble, cu jumătăți de ruble și cu gologani. Toată lumea suferă din cauza lipsei de monetă divizionară, fără ca încai banca să câștige ceva prin aceasta, de vreme ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]