5,117 matches
-
Nazepoca, 4 apartamente, București, str. Donici 50 7926. Teodorescu Fatulet, 11 apartamente, București, sos. Ștefan cel Mare 10, Calea Dorobanților 12 Cal. Victoriei 25 7927. Tăcu Ecaterina și N. G. Tăcu, 5 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 214, str. România Muncitoare 7928. Terzea Alex., 6 apartamente, București, str. Viitorului 62. 7929. Topoloveanu Zoie, 3 apartamente, București, str. Xenopol 3, Biserica Amzei 27 7930. Toboc Constantin, 5 apartamente, București, str. Viitor 187 7931. Tănăsescu Gh., 6 apartamente, București, str. Brezoianu 29 B
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Carol Davila 77. 8504. Bancă "Vultur" S.A.R. Deva, str. Unirii 16, imobil complet. 8505. Bazilescu Aristide, 2 apartamente, București, str. 9 Mai (Grivița). 8506. Crutescu Niculae, 4 apartamente, București, Bd. Gh. Dimitrov 164. 8507. Chicu Giuseppe, București, str. România Muncitoare 10, imobil 8508. Catoiu Maria, 3 apartamente, București, str. Dr. Tomescu 2. 8509. Clein Ida, 5 apartamente, București, str. Andrei Bârsan 7. 8510. Cotroni V. și Constantă, 2 apartamente, București, str. N. Bălcescu 25, Jdanov 37. 8511. Dobrovici Marioara, 3
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Karol Knapp 69 127. Cavaropol Marin, str. Karol Knap 13 128. Necunoscut, str. Nisail Gheorghe 85 129. Petra Elisabeta, str. Mănăstirea Neamț 4 130. Gulea Grigore, Prel. Crângași 78 131. Fraitici Gheorghe, str. Predeal 1 132. Niculescu Virginia, str. România Muncitoare 50 133. Rachița Constantin, str. Suraia 19 134. Velicu Florea, str. Salciei 6 135. Constantinescu Alex., str. Ștefan cel Mare 13 136. Negoiță Nicolae, str. Ștefan cel Mare 25 137. Hodoran Ion, str. Ștefan cel Mare 34 138. Petrescu Constantă
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
OPREA, Marius (22.V.1964, Târgoviște), poet și gazetar. Este fiul Corneliei Oprea (n. Mihăilă), muncitoare, și al lui Toma Oprea, ofițer. Urmează Liceul „Unirea” din Brașov și Facultatea de Istorie a Universității din București, absolvită în 1988. Frecventează Cercul literar 19 condus de Alexandru Mușina, fiind unul din membrii „grupului de la Brașov”. Lucrează la Brașov
OPREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288550_a_289879]
-
de vedere marxist în explicarea fenomenelor sociale: teoriile sociologice abstracte, universale, deși utile, nu pot oferi explicații satisfăcătoare fenomenelor sociale concrete; acestea trebuie explicate prin analiza structurilor particulare ale fiecărui tip de societate în parte. Lucrarea lui Engels Situația clasei muncitoare din Anglia reprezintă un exemplu clasic de asemenea analiză; ea scoate în evidență impactul organizării capitaliste, a poziției proletariatului în societatea capitalistă asupra atitudinii acestei clase față de statul, dreptul și moralitatea societății burgheze. Putem înțelege în acest moment mai bine
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcționale pentru colectivitate, începând cu produsele pe care le furnizează și cu beneficiile economice pe care le oferă colectivității (funcțiile sale finale) și sfârșind cu efectele activității sale asupra mediului natural și urbanistic, asupra stării de sănătate a personalului său muncitor, a satisfacției cu munca a acestuia, a veniturilor economice pe care le pune la dispoziție membrilor săi etc. După cum se poate observa, analizele de eficacitate au o structură similară cu analizele cauzale, ele pornind însă de la fenomenele cauză (soluțiile alternative
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Distincția este foarte clară la nivelul costurilor economice. Costurile directe se referă la consumul direct de resurse de către un sistem pentru asigurarea funcționării sale. Pentru a produce, o întreprindere trebuie să cumpere materii prime, energie, utilaje, să plătească personalul său muncitor. La aceste costuri economice directe ale producției se referă categoria de preț de cost. În ultimul timp au început să fie luate tot mai mult în considerare și costurile economice indirecte sau sociale. Acestea sunt și ele cheltuieli economice implicate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sisteme. O întreprindere, de exemplu, poate polua mediul. Colectivitatea, și nu întreprinderea, cel mai adesea, consumă o parte din resursele sale economice pentru a anula acele efecte poluante. Influența negativă a unei activități productive asupra stării de sănătate a personalului muncitor este contracarată prin asistență sanitară plătită de colectivitate sau de persoana în cauză. Există încercări de a se transforma costurile economice indirecte în costuri economice directe, prin obligarea întreprinderilor de a suporta economic activitățile de contracarare a consecințelor negative. Întreprinderile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru care în Suedia a început să se contureze tot mai clar, în ultimii ani, ideea că sindicatele trebuie să-și dezvolte propriile proiecte de cercetare științifică, orientate de la început spre elaborarea pe larg a punctului de vedere al clasei muncitoare, spre articularea soluțiilor care contravin acesteia. O asemenea angajare partizană a cercetării nu exclude dialogul, ci doar îi creează o bază mai temeinică, fiecare parte devenind mai conștientă de propriile sale interese. Ea nu exclude, de asemenea, nici cercetarea științifică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o conștientizare nonideologică, adică științifică, adecvată a procesului istoric. În sensul său general - concepție a unei clase sau grup social -, ideologia poate fi „falsă”, „mistificatoare” atunci când justifică interese particulare opuse altor interese, dar poate fi și științifică atunci când (cazul clasei muncitoare la Marx) interesele respectivei clase sunt în concordanță principială cu cerințele legilor sociale, cu interesele generale ale dezvoltării întregii colectivități. În acest sens general, știința (sociologia) nu mai este principial incompatibilă cu ideologia. Dimpotrivă, în cazul clasei muncitoare, ideologia este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cazul clasei muncitoare la Marx) interesele respectivei clase sunt în concordanță principială cu cerințele legilor sociale, cu interesele generale ale dezvoltării întregii colectivități. În acest sens general, știința (sociologia) nu mai este principial incompatibilă cu ideologia. Dimpotrivă, în cazul clasei muncitoare, ideologia este necesar să se fundeze pe știință: este o ideologie științifică. În acest caz, cerințele obiectivității, după cum argumenta Lenin, nu mai sunt incompatibile, ci chiar coincid cuangajarea socială. Avem deci o ideologie mistificator-justificativă (care promovează interese sociale particulare, opuse
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în două situații distincte, dar interdependente într-o mare măsură. În primul rând, în situația indicată de Lenin, a unei clase, grup social sau subsistem ale cărui interese sunt convergente până la urmă cu cele ale întregii colectivități. Este cazul clasei muncitoare. Ideologia științifică este aici complementară cu o știință angajată strict obiectivă. Acest caz este discutat pe larg în literatura marxistă, motiv pentru care nu voi mai insista asupra lui. În al doilea rând, în situația unei societăți democratice. În celebra
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alsociologiei occidentale dominante: critica implicațiilor conservatoare ale sociologiei parsonsiene, de exemplu, sau a opțiunii patronale în sociologia industrială. Pe de altă parte, apar analize tot mai articulate caredezvoltă punctul de vedere al claselor și grupurilor sociale oprimate și marginalizate: clasa muncitoare, țărănimea, persoane fără calificare profesională, imigranți, tineri, bătrâni, femei. Analiza sociologică poate face abstracție cu greu, la ora actuală, de multiplicitatea perspectivelor. Când se analizează căile de perfecționare a întreprinderilor capitaliste, punctele de vedere ale patronatului și ale muncitorilor sunt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lor în planul comportamentului sunt de natură să creeze o problemă pentru participanți și să declanșeze un proces de corecție, în conjuncție, desigur, cu alți factori. Al doilea exemplu se referă la relația dintre maiștrii de vârstă înaintată și tinerii muncitori. Maiștrii dintr-o întreprindere se plângeau de atitudinea față de muncă și față de autoritate a tinerilor muncitori. Cercetarea a pus în evidență că o sursă esențială a acestei probleme o reprezintă comportamentul maiștrilor înșiși. Stilul lor de conducere, cristalizat pe baza
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un proces de corecție, în conjuncție, desigur, cu alți factori. Al doilea exemplu se referă la relația dintre maiștrii de vârstă înaintată și tinerii muncitori. Maiștrii dintr-o întreprindere se plângeau de atitudinea față de muncă și față de autoritate a tinerilor muncitori. Cercetarea a pus în evidență că o sursă esențială a acestei probleme o reprezintă comportamentul maiștrilor înșiși. Stilul lor de conducere, cristalizat pe baza expertizei cu generațiile anterioare de muncitori, era inadecvat în raport cu tânăra generație. Muncitorii tineri, caracterizați printr-o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reală poate fi aceea a organizării deficitare a muncii, a unui stil de conducere birocratic și incompetent sau a unor multiple deficiențe însistemul de normare a muncii și de promovare. Conducerea unei întreprinderi se poate plânge de faptul că personalul muncitor nu are o motivație suficientă pentru a depune toate eforturile în vederea realizării sarcinilor stabile, de a învinge dificultățile. În fapt, specialistul poate descoperi că problema reală constă în conducerea incompetentă, care impune sarcini neraționale sau nerealiste, fapt ce induce o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Socio-tehnical systems”, în C.W. Churchman, M. Verhuit (ed.), Management Science Models, Pergamon, Londra. Engels, F. (1956), „Originea familiei, proprietății private și a statului”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 21, Editura Politică, București. Engels, F. (1958), „Situația clasei muncitoare din Anglia”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, F. (1967a), „Scrisoare către Mehring, 1893”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, 2 vol., Editura Politică, București. Engels, F. (1967b), „Dezvoltarea socialismului de la utopie la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
feudală nu a fost scrisă de țărani, ci de nobili, după cum istoria antică nu a fost scrisă de sclavi. Istoria societății burgheze, scrisă în manieră burgheză, este diferită de istoria aceleiași societăți, scrisă însă din punctul de vedere al clasei muncitoare. Pentru a exemplifica importanța acordată istoriei ca instrument ideologic, voi utiliza cazul practicii istoriei din Imperiul Incas (Vansina, 1965). Patru tipuri de istorii erau elaborate în mod distinct de către incași. Dintre acestea, două sunt interesante în mod special pentru analiza
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structurii societății capitaliste, ea este un eveniment așteptat. Clasa muncitoare are interese opuse capitaliștilor. Singura posibilitate de a-și apăra și promova propriile sale interese este lupta, greva fiind o formă a acesteia. În condițiile particulare ale anului 1920, clasa muncitoare din România, cum putea de altfel fi predictibil dacă am fi cunoscut legile luptei de clasă din capitalism, a organizat o grevă generală. Amploarea acestei greve și modalitățile sale particulare de desfășurare sunt datorate particularităților istorice concrete. În această calitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în interiorul său, fără a-i altera neapărat profilul general. Mișcarea muncitorească nu reprezintă o repetare monotonă a aceluiași joc structural, ci manifestă o puternică tendință cumulativă. Ea modifică într-un fel întregul sistem, lărgind drepturile de care se bucură clasa muncitoare în interiorul sistemului capitalist însuși. De asemenea, ea câștigă tradiție, în conștiință, în experiență. Din această perspectivă, greva generală din 1920 din România nu mai este pur și simplu un eveniment așteptat și fără influență, produs al structurii capitaliste, ci un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Socio-tehnical systems”, în C.W. Churchman, M. Verhuit (ed.), Management Science Models, Pergamon, Londra. Engels, F. (1956), „Originea familiei, proprietății private și a statului”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 21, Editura Politică, București. Engels, F. (1958), „Situația clasei muncitoare din Anglia”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, F. (1967a), „Scrisoare către Mehring, 1893”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, 2 vol., Editura Politică, București. Engels, F. (1967b), „Dezvoltarea socialismului de la utopie la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nouă”, „Convorbiri literare”, „Convorbiri critice”, „Floarea darurilor”, „Viața literară”, „Cosinzeana”, „Flacăra”, „Actualitatea”, „Ilustrațiunea română”, „Săptămâna ilustrată”, „Dimineața”, „Minerva literară ilustrată”, „Dumineca”, „Noua revistă română”, „Lumina”, „Steaua noastră” (New York), în publicații teatrale - „Rampa”, „Scena”, „Teatrul” (Iași) sau cu profil social - „România muncitoare”, „Facla”, „Viața socială”, „Viitorul social” ș.a. Internat în 1913 într-un sanatoriu din Elveția, așterne pe hârtie impresiile stârnite de acel mediu. După moartea lui, un grup de tineri înființează o societate care îi poartă numele și scoate o revistă
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
viața sa de familie. - Se comportă, la serviciu, ca și cum totul merge bine. Cogniții - Ea va refuza să mă ajute? - Voi părea incapabilă să-mi rezolv problemele personale. Tabel 2. Diacronia Christinei Date structurale posibile - Genetice: tatăl puțin expresiv dar coleric, muncitor, adesea absent; mama timidă și rezervată. Factori istorici de menținere posibilă - Sora mai mare are un retard mental moderat și a acaparat-o întotdeauna pe mama sa, care se ocupa mai mult de sora ei decât de ea. - Părinții săi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prietene din organizația scout-iștilor și din clasa în care învață. Are verișori și verișoare care o apreciază. Are un profesor de pian cu care se înțelege bine, cât și un medic de familie în care are încredere. Gwen este inteligentă, muncitoare și atentă cu ceilalți. Ea atrage simpatie datorită amabilității și generozității sale. Atunci când îi cunoaște bine pe oameni și este în formă bună, este jovială și are un umor picant. O interesează tot ceea ce se întâmplă. Citește mult (romane, ziare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
conțin pitoresc nefuncțional, iar unii dintre „eroi” se disting nu prin fermitate revoluționară, prin intransigență în reprimarea dușmanului sau, dimpotrivă, prin hidoșenia morală proprie „exploatatorilor”, ci prin felurite ciudățenii. Nimeni nu nega autenticitatea picturii de mediu, dar - se spunea - clasa muncitoare nu are nevoie de orice autenticitate. Adevărul este că de la început prozatorul narează întâmplări neobișnuite, stranii, multe comice până la absurd, fapte comise de inși într-o ureche, dezvăluie comportamente „buimace”, născociri ale unor minți ce funcționează anapoda, iar tot ce
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]