1,647 matches
-
Micloșani a fost desființată și inclusă în aceasta. Astfel, în 1925, comuna Malu cu Florile este consemnată în aceeași plasă, cu 1750 de locuitori. În 1950, comuna Malu cu Florile a fost transferată raionului Curtea de Argeș, și apoi (după 1952) raionului Muscel, ambele din regiunea Argeș. În 1968, odată cu revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Muscel nu a mai fost înființat, comuna Malu cu Flori fiind arondată județului Dâmbovița și primind și satul Capu Coastei de la comuna Văleni.
Comuna Malu cu Flori, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301177_a_302506]
-
este consemnată în aceeași plasă, cu 1750 de locuitori. În 1950, comuna Malu cu Florile a fost transferată raionului Curtea de Argeș, și apoi (după 1952) raionului Muscel, ambele din regiunea Argeș. În 1968, odată cu revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Muscel nu a mai fost înființat, comuna Malu cu Flori fiind arondată județului Dâmbovița și primind și satul Capu Coastei de la comuna Văleni.
Comuna Malu cu Flori, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301177_a_302506]
-
al satului, care a efectuat reparația generală a bisericii și a construit clopotnița. Învățământul în satul Pucheni este menționat în anul 1838, învățător fiind Ion Rădulescu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșelul a județului Muscel și avea în compunere satele Pucheni și Valea Largă, cu o populație de 1035 de locuitori ce trăiau în 206 case. În comună funcționau trei făcaie de moară, o școală și o biserică veche, reparată în 1844. În 1925, comuna
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
școală și o biserică veche, reparată în 1844. În 1925, comuna este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, având în compunere satele Meișoarele, Pucheni și Valea Largă și cătunul Nicolaești, în total având 1582 de locuitori. În 1950, județul Muscel s-a desființat, iar comuna a trecut în administrarea raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Muscel nu a mai fost reînființat, comuna fiind transferată județului Dâmbovița. În anul școlar 1970-1971
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, având în compunere satele Meișoarele, Pucheni și Valea Largă și cătunul Nicolaești, în total având 1582 de locuitori. În 1950, județul Muscel s-a desființat, iar comuna a trecut în administrarea raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Muscel nu a mai fost reînființat, comuna fiind transferată județului Dâmbovița. În anul școlar 1970-1971, într-un local modern de școală funcționau cursurile claselor I-VIII
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
Valea Largă și cătunul Nicolaești, în total având 1582 de locuitori. În 1950, județul Muscel s-a desființat, iar comuna a trecut în administrarea raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Muscel nu a mai fost reînființat, comuna fiind transferată județului Dâmbovița. În anul școlar 1970-1971, într-un local modern de școală funcționau cursurile claselor I-VIII, o grădiniță de copii, iar în fiecare sat al comunei erau școli cu clasele I-
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
din această zonă subcarpatica. Începând de la nord-est coboară dealul Purcărețului, de la nord-vest, dealul Cheia și la sud-vest dealul Buneștilor. Între aceste dealuri este închisă comună Păușești-Măglași pe teritoriul căreia găsim dealuri mai mici și muncele cum sunt: dealurile Coasta, Chiciora, Muscelul, Mierla, Lunca și Pârgului. Pe versanții dealurilor ce înconjoară comună că și pe cei din interior s-au format numeroase vai ca urmare a torenților proveniți din ploile abundente de primăvară și toamnă, precum și din topirea zăpezilor. Aceste vai și-
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
șaptea (2,9%), penticostali (1,74%) și creștini după evanghelie (1,38%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Văleni", făcea parte din plasa Argeșel a județului Muscel și avea în compunere satele Lunca, Plopișoru, Văleni și Vrăbiești, cu o populație totală de 1781 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Văleni în aceeași plasă, cu 2460 de
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
de Văleni (una în plasa Golești și aceasta în plasa Argeșel), în 1931, comuna a primit pentru dezambiguizare denumirea actuală de "Văleni-Dâmbovița", și având componența actuală (cu satele Văleni și Mesteacăn). În 1950, comuna a fost devenit parte a raionului Muscel al regiunii Argeș, iar în 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Muscel nu a mai fost reînființat și comuna a fost transferată la județul Dâmbovița.
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
primit pentru dezambiguizare denumirea actuală de "Văleni-Dâmbovița", și având componența actuală (cu satele Văleni și Mesteacăn). În 1950, comuna a fost devenit parte a raionului Muscel al regiunii Argeș, iar în 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Muscel nu a mai fost reînființat și comuna a fost transferată la județul Dâmbovița.
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
În 1864 prin secularizarea averilor mănăstirești, aceste terenuri au fost preluate de stat. Primele așezări stabile în actualul teritoriu al localității au fost consemnate în anii 1857-1859, când s-au stabilit aici grupuri de mocani veniți din părțile Făgărașului și Muscelului, cărora li s-au adăugat alte grupuri de păstori între anii 1864-1866; aceștia și-au construit bordeie și colibe în preajma lacului, formând un cătun numit atunci Bășica Galbenă sau Movila Galbenă. Localitatea a luat ființă între anii 1879-1882 (când a
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (secolul al XVIII-lea) din satul Gornet; biserica „Sfinții Voievozi” (secolul al XIX-lea) din satul Mărunțișu; biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1794) din satul Sibiciu de Sus; biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (1666) din Valea Muscelului; și hanul vechi (1870-1875) din satul Poienile. Un alt monument este clasificat ca monument funerar, este vorba despre crucea de piatră din secolul al XIX-lea, aflată în grădina lui C. Ruptureanu din Lunca.
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
România, formată din satele Albeștii Pământeni (reședința), Albeștii Ungureni, Brătești, Doblea, Dobrotu, Dumirești și Florieni. Comuna se află în nord-vestul județului, pe cursul superior al râului Argeș acolo unde acesta formează lacul de acumulare Cerbureni, în zona de contact a Muscelelor Argeșului cu Dealurile Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. La Albeștii Pământeni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ704G, care duce spre nord-vest la Cicănești. Vecini: Conform recensământului efectuat în
Comuna Albeștii de Argeș, Argeș () [Corola-website/Science/300600_a_301929]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,56%). Pentru 1,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșelul a județului Muscel și era formată din satele Pământeni, Gogorani, Vârtopol, Câmpșorul, Balabani, Linia și Luncani, având în total 1563 de locuitori ce trăiau în 348 de case. În comună funcționau o biserică și o școală cu 61 de elevi (dintre care o
Comuna Boteni, Argeș () [Corola-website/Science/300605_a_301934]
-
o biserică și o școală cu 61 de elevi (dintre care o fată). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Argeșelul, având 2161 de locuitori în satele Balabani și Boteni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, în alcătuirea actuală. În comuna Boteni se află crucea de piatră de pe valea Hobăii, monument istoric memorial sau funerar de interes național, aflat la de satul Boteni și datând de la
Comuna Boteni, Argeș () [Corola-website/Science/300605_a_301934]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, actualul sat era o parte a mahalalei Bughea a Câmpulungului. În 1931, o parte din această mahala a fost desprinsă administrativ, formând comuna Bughea de Sus. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, dar a fost desființată, satul ei trecând la comuna Albeștii de Muscel. Ea a fost reînființată în 2004. Singurul obiectiv din comuna Bughea de Sus inclus în lista monumentelor istorice
Bughea de Sus, Argeș () [Corola-website/Science/300610_a_301939]
-
această mahala a fost desprinsă administrativ, formând comuna Bughea de Sus. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, dar a fost desființată, satul ei trecând la comuna Albeștii de Muscel. Ea a fost reînființată în 2004. Singurul obiectiv din comuna Bughea de Sus inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este biserica „Schimbarea la Față” (1894), clasificată ca monument de arhitectură.
Bughea de Sus, Argeș () [Corola-website/Science/300610_a_301939]
-
Berevoești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Berevoești (reședința), Bratia, Gămăcești și Oțelu. Comuna se află în zona central-nordică a județului, în Muscelele Argeșului, pe malurile râului Bratia, acolo unde acesta primește apele afluenților Valea Satului și Navrap. Este străbătută de șoseaua națională DN73C, care leagă Câmpulung de Curtea de Argeș. La Berevoești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ732B, care duce spre sud
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,96%). Pentru 2,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plaiul Nucșoara al județului Muscel, comunele Berevoești-Pământeni și Berevoești-Ungureni. Prima cuprindea satele Berevoești-Pământeni, Oțelu și Bratia, având în total 810 locuitori. Existau în comună 5 mori pe Bratia, două biserici și o școală cu 21 de elevi. Cea de a două avea în compunere satele
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează unirea celor două comune într-una singură cu numele de "Berevoești", având 2014 locuitori în satele Berevoești-Pământeni, Berevoești-Ungureni, Mănești și în cătunele Gămășești și Oțelu. În 1950, comuna a fost arondată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, iar satele Berevoești-Pământeni și Berevoești-Ungureni au fost comasate în satul Berevoești. Comuna a devenit celebră în 1991 după ce jurnalistul Petre Mihai Băcanu a descoperit pe dealurile de la marginea sa un
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,5%). Pentru 6,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Muscel și era formată din satele Călinești, Turculești și Vitichești, având în total 1621 de locuitori ce trăiau în 401 case. În comună existau o moară de aburi (proprietatea lui G. Manolescu), trei biserici și o școală mixtă cu 41 de
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
Poienari, Rotunda și Turburea. Comuna se află în partea nordică a județului, pe malurile Argeșului, Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Teritoriul comunei Corbeni face parte, din punct de vedere geomorfologic, din muscelele subcarpatice argeșene, dintre Topolog și Dâmbovița, caracterizate prin dispunerea izolată a depresiunilor limitrofe munților, ceea ce evidențiază slaba influență a tectonicii și originea lor predominant eroyivă, de contact, așa cum se prezintă și comunele Corbeni și Arefu. Râul Argeș formează în Corbeni
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,51%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (6,66%). Pentru 2,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița al județului Muscel și era formată doar din satul de reședință, cu 1104 locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1864 de locuitori în satele Dragoslavele și Valea Caselor și în
Comuna Dragoslavele, Argeș () [Corola-website/Science/300622_a_301951]
-
comună funcționau două biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1864 de locuitori în satele Dragoslavele și Valea Caselor și în cătunele Fundata și Lunca Gârții. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Dragoslavele se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (sfârșitul secolului al XVII-lea, strămutată în 1949); (1661); și (1745). Tot de interes național sunt considerate
Comuna Dragoslavele, Argeș () [Corola-website/Science/300622_a_301951]
-
Pentru 0,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, teritoriul ei, pe care este consemnat satul Dâmbovicioara, făcând parte din comuna Rucăr. Comuna s-a înființat în 1931, în cadrul județului Muscel, cu satele Dâmbovicioara și Ciocanu. În 1950, ea a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, alipindu-i-se și satul Podu Dâmboviței de la comuna Rucăr. În comuna Dâmbovicioara se află situl arheologic
Comuna Dâmbovicioara, Argeș () [Corola-website/Science/300620_a_301949]