36,388 matches
-
Bach, după cum afirmă Anca Oroveanu în prima secvență de text, „modelul retoric presupune un anumit grad de exterioritate a stilului față de utilizatorul său”<footnote Această definiție a retoricului sună foarte familiar, mai ales în ceea ce privește referirea la starea lucrurilor în postmodernismul muzical, iar ipoteza Ancăi Oroveanu pare a fi cât se poate de plauzibilă: „ceva semnificativ îmi pare să se fi petrecut în această artă în ce privește comportamentele, strategiile în raport cu problema stilului, indicând emergența unei concepții diferite de cea moștenită și încă activă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și îl exprimă într-un mod coerent și, am putea spune, complet în caracterele reprezentative ale personalității lui. Între aceste două posibilități de a opta - (a) posibilitatea de a îngloba toate stilurile (și în sens retoric, dar și în sens muzical) sau (b) racordarea univocă și ireversibilă a propriei gândiri, caracter și temperament la o singură tipologie stilistică, ceea ce în termenii retoricii (muzicale) reprezintă cea mai slabă și mai imperfectă formă de asumare stilistică -, generația beethoveniană și urmașii acesteia aleg, după cum
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de a opta - (a) posibilitatea de a îngloba toate stilurile (și în sens retoric, dar și în sens muzical) sau (b) racordarea univocă și ireversibilă a propriei gândiri, caracter și temperament la o singură tipologie stilistică, ceea ce în termenii retoricii (muzicale) reprezintă cea mai slabă și mai imperfectă formă de asumare stilistică -, generația beethoveniană și urmașii acesteia aleg, după cum deja știm, varianta a doua. Acest pas de la „monolitic”-retoric la „antropomorfic”-organic este realizat prin opțiunea pentru un „fragment” al primei
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
o intersecție conceptuală, justificând și legitimând cu de la sine putere imaginea „beethovenocentrismului” lui Ivan Ivanovici Sollertinski. Prin raportarea la trecut, Beethoven se prezintă ca un prim practicant al concepției organice, în opoziție cu întreg trecutul retoric-polifonic al Renașterii și Barocului muzical. Prin raportarea la viitor, el se prezintă fie în calitatea lui de „prevestitor”, fie în calitatea lui de compozitor deja romantic (dat fiind și paralelismul cu existența lui Franz Schubert), impunând organicismul drept doctrină dominantă a romantismului muzical. Schimbarea de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și Barocului muzical. Prin raportarea la viitor, el se prezintă fie în calitatea lui de „prevestitor”, fie în calitatea lui de compozitor deja romantic (dat fiind și paralelismul cu existența lui Franz Schubert), impunând organicismul drept doctrină dominantă a romantismului muzical. Schimbarea de opțiune conceptuală de la operarea cu „prefabricate” retorice, tehnica asamblării lor mai mult sau mai puțin mecanică și imaginea compozitorului ca „retor complet”, la ipostaza compozitorului ca „plantator” sau „cultivator”, sau chiar ca „homuncul” alchimic (compoziția muzicală) ce se
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a romantismului muzical. Schimbarea de opțiune conceptuală de la operarea cu „prefabricate” retorice, tehnica asamblării lor mai mult sau mai puțin mecanică și imaginea compozitorului ca „retor complet”, la ipostaza compozitorului ca „plantator” sau „cultivator”, sau chiar ca „homuncul” alchimic (compoziția muzicală) ce se naște dintr-o sămânță ideatică sau, într-o totală analogie cu zămislirea unui copil, în urma întrepătrunderii fecunde între imaginația creatoare și dinamismul realității, a determinat o „răsturnare a lumii” în sensul propriu al cuvântului. Consecința directă a schimbării
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ideatică sau, într-o totală analogie cu zămislirea unui copil, în urma întrepătrunderii fecunde între imaginația creatoare și dinamismul realității, a determinat o „răsturnare a lumii” în sensul propriu al cuvântului. Consecința directă a schimbării de paradigmă a fost configurarea gândirii muzicale de tip simfonic, cu tot ceea ce presupunea aceasta: (1) geneza întregului discurs muzical dintr-un singur „sâmbure”, „grăunte”, „sămânță”, „miez”, „celulă” (spre deosebire de „figura” și „figurativitatea” retorică renascentistă sau barocă) sau - în termenii lui Boris Asafiev<footnote Boris Asafiev, Muzikalnaia forma
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
între imaginația creatoare și dinamismul realității, a determinat o „răsturnare a lumii” în sensul propriu al cuvântului. Consecința directă a schimbării de paradigmă a fost configurarea gândirii muzicale de tip simfonic, cu tot ceea ce presupunea aceasta: (1) geneza întregului discurs muzical dintr-un singur „sâmbure”, „grăunte”, „sămânță”, „miez”, „celulă” (spre deosebire de „figura” și „figurativitatea” retorică renascentistă sau barocă) sau - în termenii lui Boris Asafiev<footnote Boris Asafiev, Muzikalnaia forma kak proțes (Forma muzicală ca proces), Leningrad, Editura Muzîka, 1971. footnote> - din intonație
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cu tot ceea ce presupunea aceasta: (1) geneza întregului discurs muzical dintr-un singur „sâmbure”, „grăunte”, „sămânță”, „miez”, „celulă” (spre deosebire de „figura” și „figurativitatea” retorică renascentistă sau barocă) sau - în termenii lui Boris Asafiev<footnote Boris Asafiev, Muzikalnaia forma kak proțes (Forma muzicală ca proces), Leningrad, Editura Muzîka, 1971. footnote> - din intonație, pe care o putem defini, la limita simplității, ca interval între două sunete, ele fiind înțelese ca potențial relațional generativ care, printr-o amplificare gradată, permite transfigurarea succesivă a intonației înspre
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
identitatea de gen, ci se prezintă ca un mediu natural de realizare a concepției organice. O singură diferență se impune, însă, deoarece Asafiev nu recurge la metafora creșterii organice, ci, mai degrabă, la ideea elanului vital care străbate întreaga operă muzicală<footnote Gavin Thomas Dixon, Polystylism as dialogue: A bakhtinian interpretation of Schnittke’s symphonies 3, 4, and his concerto grosso no.4/Symphony no.5",Goldsmiths College, PhD, 2007, p. 37: „Organicism is a key part of symphonism. Asaf’ev
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
too, is the primary organic impression of being motivated by a sense of inner life.” footnote>; (3) ideea dialogului, însă nu în imaginea competiției concertistice, ca în lucrările instrumentale ale Barocului, ci în starea care decurge din însăși „înrudirea” temelor muzicale bazată pe aceeași intonația-sursă. Relația dialogală presupune o relaționare evolutivă complexă, ca alegorie a relației între două sau mai multe personaje ale unui roman, de vreme ce putem considera simfonia și romanul ca două forme esențialmente romantice de inventare și formulare a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
împinsă spre o evidentă hiperbolizare conceptuală o identificăm în imaginea ideii Gesamtkunstwerk - a operei de artă totale, aparținându-i lui Richard Wagner (1813-1883), un alt compozitor de pe lista canonică, după Bach și Beethoven. Fuziunea simfonicului și operisticului în concepția dramei muzicale ca totalitate sincretică a tuturor elementelor constitutive (incluzând și baletul, în versiunea pariziană - în patru acte - a operei Tannhäser) a determinat, pentru început și în virtutea unui astfel de „metisaj”, extinderea ideii organice de la o singură entitate generatoare (motivul-rachetă sau motivul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
versiunea pariziană - în patru acte - a operei Tannhäser) a determinat, pentru început și în virtutea unui astfel de „metisaj”, extinderea ideii organice de la o singură entitate generatoare (motivul-rachetă sau motivul destinului) în accepțiunea beethoveniană la un ansamblu de motive și fraze muzicale repetabile și înzestrate cu un conținut invariabil. Ideea lui Wagner venea oarecum dintr-o direcție opusă atitudinii lui Beethoven. Aparținând ultimei generații de compozitori romantici, Wagner evoluează ca și compozitor într-o atmosferă muzicală definibilă drept una organică, și în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
un ansamblu de motive și fraze muzicale repetabile și înzestrate cu un conținut invariabil. Ideea lui Wagner venea oarecum dintr-o direcție opusă atitudinii lui Beethoven. Aparținând ultimei generații de compozitori romantici, Wagner evoluează ca și compozitor într-o atmosferă muzicală definibilă drept una organică, și în care figura lui Beethoven guverna în calitatea ei de arhetip și, implicit, de fetiș (cât de mult poate să spună în acest sens doar un titlu precum Pelerinajul la Beethoven) al artistului-geniu ca erou
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mai ample în sens estetic, acest fapt a determinat într-un mod implicit și o dimensiune fizică mai extinsă în sens procesual-temporal a unei lucrări concrete. Devenea evidentă și diferența între vechea dramma per musica barocă și clasică și drama muzicală romantică, relație cuantificabilă prin comparația între sonatele lui Domenico Scarlatti și Sonata nr. 29, „Hammerklavier” de Ludwig van Beethoven. Iar o asemenea originalitate și densitate ideatică și estetică avea nevoie de un suport structural de o cu totul altă consistență
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
realizează sinteze ale stilurilor anterioare, fiecare în termenii epocii lui, și amândoi recurg la retoric - Bach într-un mod implicit mentalității baroce, însă Wagner procedând într-un mod explicit, dată fiind această „sensibilitate” față de retoric a componentei operistice a dramei muzicale. Asocierea cu Bach ar putea fi explicitată atât prin pangermanismul ca structură de fond a personalității și gândirii lui Wagner, cât și prin temele religios-mitologice abordate în operele lui. Aici putem vorbi atât despre un imaginar legendar (Tristan și Isolda
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
la scara întregului Romantism, ca extrapolare a acestui proces detectabil încă la nivelul celor trei stări defoliate ale stilului lui Beethoven. „ca stil de epocă, romantismul deține o trăsătură care într-un anumit sens determină particularitatea imaginii generale a activităților muzicale aparținând timpului nostru. Este vorba despre amplificarea stratificării sistemului stilistic unitar de epocă într-un șir de sub-sisteme stilistice, care afișează deseori un contrast evident. Acest fapt este datorat unei tendințe generale de creștere în importanță și consistență a creației
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
trăi încă nouă ani. Ca și în cazul lui Bach, după moartea lui Wagner, în 1883, poate fi constatat începutul unui proces de dispersie a romantismului, perioadă în care unitatea stilistică dominantă până la acea dată sub egida titulaturii de Romantism muzical european se divide în mai multe direcții: (1) continuatorii romantismului (încă romanticul Anton Bruckner, postromanticii Richard Strauss, Gustav Mahler, tănârul Arnold Schönberg), precum și nostalgici neoclasici (Johannes Brahms, Max Reger, César Franck, pe linia muzicii instrumentale), (2) contestatarii veriști (Ruggiero Leoncavallo
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
interioare, ca răspuns la întrebările ce este reformulat și, mai ales, cum este reformulat. Evoluția stilului lui Beethoven reprezintă un model referențial în acest sens, deoarece, înainte de a vorbi despre procesul de evoluție stratificată în trei etape a întregului Romantism muzical (în limitele arealului austro-german), putem considera însăși imaginea evoluției stilului „antropomorfic” beethovenian - „defoliat” în trei „stiluri” sau „vârste” - drept prototip evolutiv pentru întreaga perioadă romantică. Acest model al deschiderii unui nou ciclu stilistic, cu re-canonizarea implicită, îl urmează și creația
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
evaluare îl înfățișează pe Schönberg în imaginea omogenității conceptuale și coerenței în fidelitatea lui față de principiile propiei revoluții - atonală, dodecafonică și serială -, iar pe Stravinski în imaginea eterogenității funciare sau, altfel spus, a eclectismului asumat ca indiciu al evoluției lui muzicale. Deja de la acest nivel devine vizibilă îngustarea treptată și orientarea înspre semnificații cu aplicabilitate directă și tot mai precisă a termenilor periodizanți, dar și separarea acestora de termenii propriu-zis stilistici: (1) un prim grup conține termeni care îmbină ambele funcții
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
eterogen, unul similar cu starea de lucruri în Baroc, unde era vorba despre stil înalt, stil afectat, stil narativ sau expresiv etc. Mai puțin stratificat se prezintă cazul creației lui Igor Stravinski: (a) el este un compozitor modernist (aparținând modernismului muzical), (b) în interiorul modernismului perioadele creației lui se succed adoptând termeni eterogeni (spre deosebire de contextul creației lui Schönberg, unde lucrurile se prezintă coerent): o primă perioadă definibilă printr-un corelativ geografic - perioada rusă, a doua, printr-un corelativ estetic-stilistic - perioada neoclasică, și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și integritate ca proces temporal. Modelul valoric al creației beethoveniene este un semn pentru această primă tipologie - una a deschiderii și inițierii - la care aderă și modelui lui Schönberg: Joseph Haydn (1732-1809), ca inițiator al reformulării regulilor retorice ale Barocului muzical, și Franz Schubert (1793-1828), ca unul dintre primii compozitori inițiatori ai romantismului muzical. A doua tipologie, a închiderii unui ciclu stilistic (modelul bachian și wagnerian) prezintă o altă fațetă a puterii determinante, aceea de a deveni reprezentativă pentru toată evoluția
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
pentru această primă tipologie - una a deschiderii și inițierii - la care aderă și modelui lui Schönberg: Joseph Haydn (1732-1809), ca inițiator al reformulării regulilor retorice ale Barocului muzical, și Franz Schubert (1793-1828), ca unul dintre primii compozitori inițiatori ai romantismului muzical. A doua tipologie, a închiderii unui ciclu stilistic (modelul bachian și wagnerian) prezintă o altă fațetă a puterii determinante, aceea de a deveni reprezentativă pentru toată evoluția premergătoare, concentrând într-o sinteză structurală-estetică de ordin superior totalitatea elementelor relevante în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
lui Bach este vorba despre o sinteză cu caracter de epuizare a potențialului de continuare, fără soluții pentru viitor, așa cum este și în cazul lui Dmitri Șostakovici sau Béla Bartók. Beethoven realizează, însă, ambele funcții: (1) de încheiere-închidere a Clasicismului muzical, însă chiar această procedură semnifică, într-un mod simultan, (2) inițierea-deschiderea unui următor ciclu, Schönberg configurând un model asemănător prin reformularea potențialului postromantic în termenii procedurii atonale, cu un ecou tardiv la Iannis Xenakis, prin reformularea modelului pan-serial în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Schönberg configurând un model asemănător prin reformularea potențialului postromantic în termenii procedurii atonale, cu un ecou tardiv la Iannis Xenakis, prin reformularea modelului pan-serial în termenii metodei stocastice. Dacă Bach „închide” sau finalizează într-un mod sintetic epoca Barocului muzical, iar Wagner sintetizează și el, împingând abuziv sistemul tonal spre limitele lui de rezistență, atunci Pierre Boulez reia ideea sintezei bachiene și a abuzului wagnerian, pentru a împinge la consecințele lui ultime însuși sistemul serial, prin concepția serialismului total - pan-
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]