5,749 matches
-
lat. Natalis Christi), situație ce deschide o fereastră spre mentalul denominativ creștin de dinaintea Marii Schisme (1054). Câteva profeții legate de nașterea Domnului nostru Iisus Hristos Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este dovada veșnică, nezdruncinată a îngrijirii lui Dumnezeu de lume. Nădejdea mântuirii și a venirii Răscumpărătorului făgăduit n-a încetat nici o clipă de la Adam până la Iisus Hristos. Ea a dăinuit de-a lungul veacurilor prin cei ce au „preînchipuit" pe Iisus Hristos, prin prooroci și prin toți binevestitorii mântuirii prin Iisus
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
închinați voi, am aflat și un altar pe care scrie: Necunoscutului Dumnezeu. Deci eu vă vestesc vouă pe cine voi cinstiți fără să-l știți" (Fapte Ap. XVII, 22-23). Iată deci, câteva - numai câteva - din dovezile pe care se sprijină nădejdile de mântuire împlinite prin Nașterea Domnului. Este firească marea bucurie a omenirii care cântă: „Astăzi mântuirea a toată lumea s-a făcut'... Astfel înțelegem și dumnezeiescul imn cântat de îngeri și oameni: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
justificată („băgată în seamă”) doar în condițiile grave ale crizei alimentare prin care trecea țara și, pe cale de consecință, ca factor de „sustenabilitate a exportului și a consumului intern” , cacealma care încredința țărănimea muncitoare că încă mai este aliata de nădejde a clasei muncitoare (conform dogmei) și ca atare „înghițită forțat”!? Astfel, inițiativa susținerii unei sesiuni de comunicări științifice cu referate ale elevilor și profesorilor de la Liceul Rucăr putea fi una din modalitățile de a atrage simpatii și aderențe credibile, de
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
dacă o ai, este credința în Dumnezeu! Iartă-mi-se această lungă “ieșire”, confuză și netrebuitoare acestui jurnal, dar sinceră și spusă cu puțină amărăciune, ceva nostalgie și mult regret, pentru niște vieți ale unei generații oricum pierdute, dar cu nădejdea de bună luare aminte pentru cei tineri! Dincolo de orice etichetări, pe care o să le dăm ceva mai la vale, eclectismul pare a fi și el un mod de exprimare a unei interesante și libere “acuplări” de elemente culturale pe care
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
alte lucruri necurate și tragice. Dar Dumnezeu a avut un plan cu familia noastră și a binecuvântat-o în mod deosebit. Pe acest pământ, plin de învrăjbire și nesiguranță, Dumnezeu dăruiește fericire, pace, lumină și, mai mult decât orice, o nădejde care nu înșală. Reporter: În ce atmosferă ați crescut? Marieta Prundeanu: Am avut o copilărie deosebită: părinții mei mi-au fost părinți și prieteni. M-au iubit și au crezut în mine. Am crescut într-un mediu natural de excepție
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366662_a_367991]
-
-mi sădiți vrejuri de flori! Vă dau un strop Din marea mea singurătate... Veniți, veniți, Vă fac Nemuritori! Căci Andreonul nu e cea mai bună cale ( Cenaclul zeilor din fiecare joi) Să recrutezi și crești valențe epocale... Ci marea mea nădejde E în voi Ce-ați cunoscut și vis și nebunie Și deznădejde, ură sau iubire, Și tot ce omenescul vă îmbie În drumul vostru, vag, spre fericire. Pe voi vă regăsesc și vă salut Din toată măreția mea, bolnavă. Deși
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
coboară Că și întâia oară între români... Cu drag ești așteptat la noi în țară Sfințește-ne cu ale tale rugăciuni ! Venit-ai pan’la noi pe mari, departe, Apostole cel mai dintâi chemat, Să ne fii tuturora astăzi frate, Nădejde, izbăvire din păcat ! Menit să fii pescar de oameni Prin Duhul grăitor de Dumnezeu, Cu cine ai putea să te aseameni ? Cum aș putea să te slăvesc și eu ? Știind firav așezământul firii, O veste minunată ne-ai adus : (Primită
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
mi iertare de păcate Și izbândă,somn ușor. Cearta-ma dar nu mă bate ; Dă-mi și-o mâna de ajutor ! Hrană și veșmânt să-mi dărui, Adăpost de vreme rea. Pe deasupra, iarăși stărui, Dă-mi și mântuirea mea ! ● Dragostea, Nădejdea și Credința Sunt trei flori plăcut mirositoare Ce înfloresc în suflete curate Hrănițe de dumnezeescul soare... Referință Bibliografica: Pierdută și Răscumpărata / Mariana Bendou : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 198, Anul I, 17 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
Atunci când urma să-și treacă numele, înainte de semnătură, a scris „ Hârțogar, Al Bert ” după care a semnat hotărât. - Așa da ! Satisfacția inginerului, căruia nu i-a trecut prin minte să verifice înscrisul, i s-a transmis însutit redevenind colaboratorul de nădejde al celui de care, cei de dinaintea lui nu au știut cum să scape mai repede. Abia peste câteva luni bune a fost chemat în biroul directorial pentru a da explicații, fiind nevoit să redea toată tărășenia. Cineva de la „RomElectro”, din
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
poeților de pe NET) - Mihai LEONTE (Coordonator) ∎ Lacrimi de stele - Nicole LEPPA ∎ Pe aripi de idei - Năzărel LUCACI ∎ Semne de apropiere - Gabriel Vincențiu MĂLĂESCU ∎ Călător prin suflet - Mariana MIHAI ∎ Dincolo de tăcere - Andreea Monica MUNTEAN ∎ Mărțișor - Năstase MARIN ∎ Suflet la ofertă - Angelina NĂDEJDE ∎ O clipă cât o eternitate - Irina NOVAC ∎ Armonia contrariilor - Mihaela OANCEA ∎ Motanul IOACHIM - Mihaela OANCEA ∎ Țărăncuța de la Londra - LICUȚA PÂNTIA ∎ Solstițiul de vară - Lucia Silvia PODEANU ∎ Tărâmul durerii - Lucia Silvia PODEANU ∎ Pas de Ștrengar pe Strada Copilăriei - Aura POPA ∎ Tradiție
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 12 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365643_a_366972]
-
că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Dimitrie Bejan - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
-o la începutul anului, pe care l-a denumit Noaptea-Mamă (a Soarelui nou) sau Marea Înnoire. Ființa misterioasă care i-a apărut lui Ram în vis, arătându-i vâscul, a fost numită, în tradiția ezoterică a europenilor, AES-HEYL-HOPA, ceea ce înseamnă: „NĂDEJDEA MÂNTUIRII SE GĂSEȘTE ÎN PĂDURE”.! Grecii l-au numit Esculap, geniul medicinei, care purta o baghetă magică, respectiv caduceul. Referință Bibliografică: TRADIȚII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 709, Anul II, 09 decembrie 2012
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Încerc și mă străduiesc să cred și să am convingerea sau nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
creștini Fii ai ei, ca să păstreze de-apururi prin Marea Sfântă Jertfă, care a consființit idealul Unității, Identității și Demnității Neamului Ortodox Dacoromân, ca armonie între Fiii aceleiași Nații și între alți semeni purtători de omenie, prin Libertate, Dreptate, Adevăr, Credință, Nădejde și Dragoste întru Dumnezeu, dar s-au năpustit din toate părțile, toate năpârcile, toate hienele, toți șacalii, toate viperele, toate jivinele, toate târâtoarele, toate dihăniile feroce dinlăuntru, care au crescut la sânul aceluiași neam prea darnic, toți renegații și alogenii
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
întrebându-mă ce necazuri ne va mai aduce situația.” (Iași, Miercuri, 28 Martie / 10 Aprilie 1918, MARIA Regina României, Jurnal de Război 1918. Vol. III. Trad. de Anca Bărbulescu. Ediție îngrijită de Lucian Boia. Ed. Humanitas, București, 2015, p. 25) Nădejdea creștină este permanent vie. Ea nu moare niciodată. Ne învață să credem continuu și să sperăm că prin voia Bunului Dumnezeu, unitatea neamului românesc se va reface într-o zi binecuvântată în hotarele lui firești, cum întrezărea cărturarul-mitropolit basarabean Antonie
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
sora voastră, cea umila, dar sobra Și calmă: încrederea; Încrederea în oameni, În dragoste,-n frăție. Și dac-oftez puțin? Și dac-oftez mai mult? Ma-ncearca îndoială, Capu-l ridic, și-l scutur. Și eu sper, și sper; căci nădejdea Cea diafana,e ceea ce o ființă Are mai de preț. Mi-e sete de sentimente, Țări, dar sigure,și vreau să-mi fie Iubit, prieten, dar și frate, și tata, Și copil, si toate-ntr-unul singur! E oare mult
FRĂMÂNTĂRI de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366185_a_367514]
-
vizita medicală, declarat inapt pentru armată. Nu pregeta niciodată când era solicitat de cineva la muncă, era bun la toate. El a ajutat-o pe Zina cât timp a lipsit Firu, fiind vecini, dovedindu-se a fi un prieten de nădejde și după moartea acestuia. Mura și Eva sunt două prietene care copilăresc împreună iar prietenia lor durează, chiar dacă se despart când fiecare pleacă la oraș. Se reîntâlnesc, si, împreună cu soții lor se vizitează și își povestesc viețile din perioada când
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
pe drumuri lungi, să treci prin toate satele din Caucaz, să vizitezi creștinii și bisericile lor mai vechi și mai noi de acolo. Să treci și prin satele armene, să ajungi la casa Halditei, ca să transmiți salutul meu, vestindu-i nădejdea iminentei reveniri pe norii cerului a Domnului nostru Mântuitor Isus Hristos. Apoi, dacă va fi voia Domnului, să continui călătoria până la biserica creștină din Antiohia, să dai acolo mărturie despre frumoasa și binecuvântata noastră lucrare pe care am îndeplinit-o în
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]
-
în stres și după alte norme de viață. Doar noaptea mai ieșea din casă, umblând singur prin preajmă casei în care stătea ascuns. Făcea scurte plimbări și mișcări cu mare fereala, iar ziua dormea pe unde se putea. Oameni de nădejde, care mi-au stârnit multă admirție, i-au ținut scutul riscând, dar viața lui se scurgea că într-un gol. Nu avea de citit decât Biblia. Ca să-i îndulcesc și eu măcar cu un strop izolarea atât de apăsătoare, am
OAMENI CARE AU FOST, ARTICOL DE ELENA BUICĂ-BUNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361562_a_362891]
-
surâs, fiecare căutare, fiecare cântec, fiecare întâlnire, fiecare trăire, fiecare dor, fiecare doină, fiecare dăruire, fiecare rugă, fiecare bocet, fiecare cântare erau împletite în ființa ei ca niște mărgăritare ale miracolului. Cântatul ei la ceruri, la scenă, la crâșmă este nădejdea, permanenta ei înfrățire cu cântecul românesc, cu veacurile... Cu obârșia! Și mai ales cu dumnezeirea, care, încă ne mai ține!!!” (ibid. p. 92) Toți Munții noștri poartă în pântecele lor, plămada sfintelor și mucenicelor Altare. Toate câmpiile noastre poartă în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
au țesut covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta urgie, rușinoasa înstrăinare, zborul frânt al nădejdii, norul lăcustelor pustiitoare, prăpădul păgân, care clocotește în inimile vrăjmașilor și se revarsă peste sângele Neamului creștin și sfânt. De la Nistru pân-la Tisa / Tot românul plâsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate./ Din Hotin și pân-la Mare/ Vin
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
în lupta pentru redobândirea existenței capătă culori miraculoase.” Și în virtutea acestei reveniri aproape miraculoase, convingerea femeii este concretizată într-o rugăciune plină de credință, aproape o litanie, în care cere, nu numai lucruri spirituale, dar și fizice, punându-și toată nădejdea că i se vor da: „Credința mea să-mi dea putere! Credința mea să-mi dea curaj! Credința mea să-mi dea sănătate! Credința mea să-mi aducă împliniri și satisfacții! Credința mea să-mi dea curajul și puterea de
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
că fiecare comunitate, angajată în sens mistic prin Sfânta Liturghie în taina marti¬riului, a jertfei și muceniciei, și în mod explicit prin încercările și pătimirile din lumea aceasta, asumate într-un duh de credință, cu toată responsabilitatea, răbdarea și nădejdea creștină, câștigă luciditatea du¬hovnicească, exprimată în unicul mod eclezial de a fi: "fiți tari în credință și să vă iubiți unii pe alții". Dacă Biserica ignoră această paradigma martirică ori mucenicească și se detașează sau dispensează de ea, riscă
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
o pată... Câtă tristețe e-n privirile lor Și-n vorbele-adânci, zgrunțuroase, Le-am privit palmele bătătorite De plugul amarului și de coase; Bătrâni, obosiți și fără de vlagă Se-anină cu Gândul de Cer- Doamne, ai milă de neamul acesta, Nădejdile noastre ne pier! Redă-le pădurilor, încă fiorul Și rodul livezii de meri și de pruni- Se-aude cum seacă-n fântână izvorul, Acasă pe cei risipiți să-i aduni; Fă tot ce ne-ai dat să rămână în Țară
NUMAI DE AUR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351789_a_353118]
-
de fapt niște tranșee acoperite cu tufe sau crengi peste care se arunca pământ... Chiar și acestea erau puține și în ele abia aveau loc cei care locuiau prin apropierea acestora. Casele nu prea aveau subsoluri și pivnițe și singura nădejde era: „Du-i Doamne la Ploiești!”. Fiindcă în afară de afecțiunea deosebită pe care o aveau americani pentru București mai era și Ploieștiul, mai ales zona rafinăriilor. Când apăreau „liberatoarele” încârcate copios cu bombe de sute de kilograme, se înegrea cerul de
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]