1,904 matches
-
pe baze speculative, o "paradă" de intelectualism cu valoare de autoîncercare a propriilor forțe mintale. Din această "furie" teoretizatoare, timpul, și mai ales efortul propriu, autentic, Îi va impune pe cei dedicați acestui drum. In perioada adolescenței este foarte activă năzuința de a fi cult - din acest motiv tinerii citesc foarte mult și uneori sistematic din literatura clasică, modernă, contemporană - rețin nume de autori, idei, maxime, citesc biografii celebre, lucrări de popularizare a științei. Totodată inteligența și cultura capată amprente particulare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
în fața imaginarului religios putea fi cu mult mai deschisă decât față de simbolistica puterii - străină - de sorginte imperială (Barbu, Rome, Byzance et les Roumains 61-93)21. Înființarea mitropoliilor din Țara Românească - la 1359 - și Moldova - în 1401 - s-a făcut prin năzuința lăuntrică, dar nu fără cointeresarea patriarhilor ecumenici din Constantinopol. La fel va proceda și acel voievod maramureșean care solicita Patriarhiei constantinopolitane să ia sub jurisdicția sa, înălțând-o la rangul de stravropighie, importanta și influenta mănăstire din Peri. Îzbânzile artistice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
291-292; Pușcariu, Cinci ani, 102; Emil Nicolau, Cum muri căpitanul Vulovici, U, 1916, 260; Chendi, Schițe, 161-162; C. Ș. Făgețel, Căpitanul N. Vulovici, R, 1920, 1; N. Iorga, Războiul nostru în note zilnice, II, Craiova, 1922, 137-138; Eugen Constant, „Vitejești”, „Năzuința”, 1925, 1; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 63-64; Ion Agârbiceanu, Meditație în septembrie, Cluj, 1971, 70-71; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 144, 226; Predescu, Encicl., 914; Augustin Z.N. Pop, Despre scriitorul soldat N. Vulovici, „Revista Bucovinei”, 1942
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
din limba germană cu pseudonimul Ion Iordan. Flexibilitatea lui W. în mânuirea limbilor română și germană poate fi asociată cu înclinațiile sale muzicale; în tinerețe chiar se gândise la o carieră de pianist, dar împrejurările i-au împiedicat realizarea acestei năzuințe; reușește totuși să-și asigure o vreme existența ca instrumentist într-o formație de teatru. Începe să facă traduceri și retroversiuni chiar din timpul liceului, încurajat de Tudor Arghezi, care în 1937 îi mijlocește publicarea unor versuri de Rainer Maria
WEISSGLAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
rezistat prea bine în fața mirajului zeificării. Atunci când pacea și prosperitatea au fost asigurate, toți dușmanii învinși, sentimentul mortalități îi va face să-și dorească imortalitatea. Din momentul în care ultima redută a fost supusă voinței sale unificatoare omul își îndreaptă năzuințele către cer, către ultima redută. Incomparabilele realizări ale voinței lor, capacitatea lor de a aduce pace în mijlocul haosului, i-a făcut să creadă că pot fi chiar un zei infailibili, că pot pretinde chiar și nemurirea. Dar nu numai Europa
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
moralitate comună, ci de teama războiului nuclear care le-ar putea distruge pe amândouă. Ele caută să dobândească o capacitate a celei de-a doua lovituri atât de puternică, încât să se apropie de nivelul unei prime lovituri. Însă această năzuință elementară de autoconservare este limitată de efortul implicit de a obține un avantaj decisiv care să asigure supraviețuirea în detrimentul eliminării celeilalte. Concluzia inevitabilă este că, în Uniunea Sovietică și, într-o mai mică măsură, în Statele Unite, în locul unei moralități împărtășite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a culturii popoarelor în cauză, progresul lor politic, economic, social și în domeniul educației, tratamentul lor echitabil și protecția lor împotriva abuzurilor; b) de a dezvolta capacitatea lor de a se autoguverna, de a ține seama în modul cuvenit de năzuințele politice ale acestor popoare și de a le ajuta în dezvoltarea progresivă a instituțiilor lor politice libere, potrivit condițiilor specifice fiecărui teritoriu și ale poporului și cu gradul lor diferit de dezvoltare; c) de a întări pacea și securitatea internaționale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
promova progresul politic, economic și social al locuitorilor din teritoriile sub tutelă, precum și dezvoltarea educației lor; de a favoriza, de asemenea, evoluția lor progresivă spre autoguvernare sau independență, ținând seama de condițiile specifice fiecărui teritoriu și popoarelor sale și de năzuințele liber exprimate ale popoarelor interesate și de dispozițiile care vor putea fi prevăzute prin fiecare acord de tutelă; c) de a încuraja respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie, și de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
colective (atitudini, opinii, credințe, mentalități, prejudecăți etc.) care influențează pozitiv sau negativ nu doar viața de grup, ci și productivitatea muncii grupului sau organizației. A conduce înseamnă, printre altele, a munci cu oamenii, a te raporta permanent la viața, interesele, năzuințele, doleanțele, aspirațiile lor, fie individuale, fie de grup. Într‑un fel, am putea spune că materia primă a conducerii sunt oamenii, deoarece numai prin intermediul și cu ajutorul lor pot fi manevrate mijloacele tehnice. 1.3. Accepțiunea psihoorganizațională a conduceriitc "3. Accepțiunea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unui creator prin 5 factori : orizontul spațial (în cazul românilor, celebrul "spațiu mioritic", analizat într-un volum separat), orizontul temporal, accentul axiologic (solidaritate sau nonsolidaritate cu cele două orizonturi), sensul mișcării înăuntrul lor (anabazie sau catabazic - înaintare sau retragere) și năzuința formativă (individual, tipizant, stihial). Viziunea lui Blaga, rod al meditației lirice, dar si emanație folclorică, este seducătoare și pînâ la un punct convingătoare, mai ales pentru spațiul cultural românesc, dar destul de arbitrară, pentru spațiile mai îndepărtate. Ea are, însă, aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de perspective, aleasă de Theodor Codreanu pe drumul labirintic al criticii și istoriei literare. Și alte cărți care vor urma vor stârni abordări pro și contra. Textele critice care le-au însoțit depun mărturie asupra unei personalități a cărei statornică năzuință a fost urmarea adevărului, în sensul eminescian al cuvântului: "Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de-a privi în față, ș-a recunoaște adevărul. El e crud acest adevăr dar numai el folosește"1. Lina CODREANU TABEL
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de un principiu al termodinamicii, principiul entropiei, descoperit în 1865 de fizicianul german Rudolf Clausius. Nu știa însă de "lumea lui Minkowski" cu patru dimensiuni, în care spațiul nu se poate separa de timp, încât este problematic dacă a avut năzuința cunoașterii "în simultaneitate". Theodor Codreanu pune prea mare preț pe însemnările fiziografice ale lui Eminescu, note de curs sau de lecturi, foarte rar reflexii filosofice personale. Trimiterile la diverse manuscrise fără indicații asupra contextului derutează. De altfel autorul nu le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Edit, Iași, 2008, 458 p.), temă reputată și frecventă în preocupările specialiștilor în problemele de ontologie a neamului. Ea cuprinde în dinamica verbului probleme fundamentale și grave prin rostuirea lor în curgerea vremurilor, precum moștenirea traco-iliră și geto-dacă, etnogeneza și "năzuința formativă", "boicotarea" și "teroarea" istoriei, toate acestea înfățișându-se mai curând sub semnul anonimatului și al negativității decât al impulsului destinal și al cutezanței cioraniene. Între principiul eminescian al "organicității" și teza încrâncenată a "schimbării", visată cu ardoare și disperant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
chiar dacă acestea riscă să trădeze ideile. Orice credem, însă, filosofia trebuie luată ca atare. Iată un exemplu. Nu insist asupra faptului că la Kant nu avem "abandonarea" antinomiilor, cum se scrie în Eminescu incorect politic, ci asumarea lor și o năzuință, repede inhibată (cum ne spune Heidegger), de a ieși spre sfera întrebării "ce este omul?" făcând temă din "subiectivitatea subiectivității". Nu mă opresc nici asupra faptului că la Hegel, de fapt, în edificiul teoriei, "sinteza" a reușit, iar filosoful, potrivit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Armata Sovietică, eliberare care a dat putință poporului muncitor, în frunte cu clasa muncitoare condusă de Partidul Comunist, să doboare dictatură fascista, să nimicească puterea claselor exploatatoare și să făurească statul de democrație populară, care corespunde pe deplin intereselor și năzuințelor maselor populare din România. Astfel s-au putut încununa cu o victorie istorică lupta de secole dusă de poporul muncitor român pentru libertate și independentă națională, luptele eroice ale clasei muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare pentru doborîrea regimului capitalisto-mosieresc și
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Adrian Severin ACORD de colaborare interdepartamentala în domeniul arhivistic între Arhivele Naționale ale României și Arhivele Naționale din Ungaria Arhivele Naționale ale României și Arhivele Naționale din Ungaria, denumite în continuare părți, animate de năzuința comună a continuării, consolidării și dezvoltării relațiilor de colaborare reciproc avantajoase dintre instituțiile arhivistice din România și din Republică Ungară, ținând seama de prevederile legislației din cele două țări și de practică arhivistica internă și internațională, au convenit următoarele: Articolul
HOTĂRÎRE nr. 214 din 19 mai 1997 pentru aprobarea Acordului de colaborare interdepartamentala în domeniul arhivistic dintre Arhivele Naţionale ale României şi Arhivele Naţionale din Ungaria, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118148_a_119477]
-
locuitorii ortodocși ai Cretei nu puteau permite ca situația aceasta să se perpetueze. Ambele părți au adoptat așa-numita politică de enosis, adică unirea cu Grecia. În 1849 a fost organizată Ethniki Etairia (Societatea Națională), al cărei scop era promovarea năzuințelor grecilor. Trei sferturi dintre ofițerii armatei grecești erau membri ai acestei societăți. Extrem de activă, ea era răspunzătoare de trimiterea de arme și voluntari întru sprijinirea luptei pentru redobîndirea teritoriilor naționale. Atît Creta, cît și Macedonia, erau centre ale activității ei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
față de calea urmată de evoluția vieții generale a națiunii. Criticile acestea se vor dovedi importante pe viitor. Scriitorii atacau principiile fundamentale pe care erau bazate instituțiile politice ale noilor națiuni liberalismul și naționalismul occidental. Eșecul regimurilor independente de a împlini năzuințele și aspirațiile intelectualilor, țăranilor și ale altor grupuri defavorizate lăsa drum deschis altor influențe ideologice. Doctrinele socialiste, comuniste, anarhiste, populiste și, în cele din urmă, fasciste aveau să ofere soluții alternative problemelor existenței moderne. 2 Monarhia dualistă: Austro-Ungaria din 1867
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și au fondat primul partid politic al românilor din Transilvania, Partidul Național. Conferința a fost condusă mai mult de intelectualii laici decît de clerici; George Barițiu, Vincențiu Babeș și Ioan Rațiu au devenit președinții acestei noi organizații. Programul ei reformula năzuințele fundamentale ale românilor: autonomie provincială, folosirea limbii române în școli, administrație și tribunale în zonele unde românii alcătuiau majoritatea populației, obligația ca funcționarii să cunoască limba regiunii în care erau numiți și lărgirea dreptului de vot. Asupra chestiunii tacticii ce
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
relațiile sale externe, guvernul agrarian ducea o politică relativ unitară. Aici, Stamboliski a intrat în conflict atît cu partidele mai vechi, cît și cu comuniștii. El sprijinea în general, în măsura în care o permiteau tratatele de pace, o politică de împlinire a năzuințelor țării, încercînd să negocieze unele concesii. Bulgaria a fost prima dintre națiunile învinse care a intrat în Liga Națiunilor. În această privință, Stamboliski nu avea nici o altă soluție concretă. Statul nu deținea nici putere militară, nici sprijin extern ca să-i
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cinste și dreptate a fost tradusă în toate limbile imperiului și difuzată în întregul teritoriu imperial. Obiectivul ideologic suprem urmărit prin această carte, după cum observă și O. Ghibu (1975), a fost de a-i face pe țărani "să înțeleagă că năzuințele lor de dezrobire nu sunt justificate nici din punct de vedere tradițional, nici juridic, nici umanitar" (p. 179). Unul din argumentele dezvoltate în cartea de citire susține că "deosebirea dintre domni și slugi, între proprietari și iobagi, e lăsată de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ci a instrumentalizat-o în scopurile emancipării socio-politice în contextul limitat al Transilvaniei. Cadrul mai larg de referință a fost întotdeauna Imperiul Habsburgic, în interiorul căruia Transilvania era încorporată politic, juridic, instituțional, cultural etc., și nu spațiul românesc. Doar Budai-Deleanu își explicitează năzuințele unioniste, după cum reiese din paragraful de deschidere al operei sale rămasă nepublicată până în 1991, De Originibus Populorum Transylvaniae: Atunci când m-am hotărât să cercetez originile popoarelor care în epoca noastră locuiesc în Transilvania, am socotit că nu va fi nepotrivit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ardeleni dacii nu erau decât un alt popor barbar care, provocând supremația Romei prin incursiunile de prădare la sud de Dunăre, și-au semnat sentința la dispariție istorică, Kogălniceanu se raportează admirativ față de puternicul stat dacic și mai ales față de năzuința acestui popor pentru independență. Iată cum este redactat paragraful de deschidere al operei istorice scrisă de viitorul om politic român: În primele secole după I. H. un stat puternic și măreț, un stat care deși barbar, a cutremurat Roma cea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de experiența în decursul timpului a acelorași suferințe și fericiri colective; e) unitatea politică, revendicată pe baza elementelor anterioare, desăvârșește aspirația mitică spre unitate. După cum s-a văzut mai devreme, la Școala Ardeleană doar Budai-Deleanu exprimă în formă completă această năzuință spre unitate politică, în timp ce, în avangarda reflecției romantice, diversele dimensiuni ale unității, inclusiv cea politică, se înmănunchează într-un program care se precizează gradual. Toate dimensiunile constitutive ale unității sunt prezente pregnant în prima generație de manuale de istorie din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine - amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta dorințelor adevăraților patrioți
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]