2,943 matches
-
fața curată, iar părțile nevăzute să mai aștepte. Francezii sunt așa și-așa, după părerea mea, deși nu am foarte multă experiență În ceea ce-i privește, cunoscuți fiind pentru faptul că nu le place să se amestece cu reprezentanții altor nații decât dacă aceștia le vorbesc limba perfect. Dar nu poți să nu te Întrebi de ce le-a trebuit să inventeze atâtea parfumuri. Nemții, În schimb, În ciuda Înclinației lor spre ordine și curățenie, răspândesc un miros muced care te năucește, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pe acoperiș, o mică și bine-venită schimbare. I-am văzut pe turiști tot timpul până au plecat, declară poliției una dintre țesătoare. Dar au dispărut dintr-odată, iar În urma lor nu a rămas decât mirosul lor puternic. I-au furat Nații, asta cred eu. Iată ce s-a Întâmplat de fapt. La nouă și jumătate dimineața, prietenii mei terminaseră de vizitat țesătoria. Toată lumea era pe ponton, gata să se urce În bărci. Următoarea oprire, spuse Walter, este surpriza de Crăciun pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
priceput la dezmăț În ambele culturi. Învățase să se culce cu femeile ușoare și să le seducă pe cele care se lăsau greu, să fumeze opiu și să bea absint. În Mandalay deprinsese trucuri privindu-i pe iluzioniștii de toate națiile și soiurile, iar În scurt timp ajunsese să-i Înșele și pe cei mai pricepuți jucători de jocuri de noroc. Știa să se folosească și de o miime de secundă Între două mișcări, dar mai ales era conștient de puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
care nu pot fi străpunse de gloanțe. Își vor recâștiga pământurile. Vor trăi În pace și nimeni nu va mai Încerca să le facă rău vreodată pentru că, dacă ar face-o, Fratele Alb Mai Mic ar trimite asupra lor toți Nații. Pată Neagră și tovarășii lui se sfătuiră cum să rezolve această ultimă evoluție a situației. Avuseseră noroc și reușiseră să-l aducă pe băiat și pe Însoțitorii lui până aici. Poate că acum aveau nevoie de puțin ghinion pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vor să atingă, să atingă, să atingă tot ce nu au voie, de la fructele din piață până la lucrurile interzise În alte țări. În acest timp, tribul Shan care trăia În jurul lacului Inle credea că cei unsprezece americani fuseseră răpiți de Nații supărați. Fără Îndoială, americanii Îi jigniseră pe câțiva dintre aceștia, ba chiar pe mulți. Dintre toți vesticii, americanii mâncau cel mai mult. Cu toate acestea, nu se gândeau să le ofere și Naților din festinul lor. Și cum să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Îndoială, americanii Îi jigniseră pe câțiva dintre aceștia, ba chiar pe mulți. Dintre toți vesticii, americanii mâncau cel mai mult. Cu toate acestea, nu se gândeau să le ofere și Naților din festinul lor. Și cum să nu se simtă Nații jigniți? Plus că mulți turiști nu arătau nici un pic de respect. Când credeau că nu-i vede nimeni, nu-și scoteau adidașii de firmă Înainte să intre În locurile sfinte. Credeau că, dacă nu-i vede nimeni, nu fac nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că ar fi Mark Moffet - și cei doi copii li se supuneau pur și simplu, de parcă ar fi fost drogați cu ceva. Artizanul de marionete și cei doi călugări au spus că Îi vrăjise un Nat, mulți birmanezi cred că Nații sunt spiritele neliniștite și răutăcioase ale unor oameni care au avut morți violente acum câteva sute de ani. — Da, e o credință comună aici, spuse reporterul. —Ei bine, eu cred că erau drogați, continuă Harry, ceea ce este o explicație mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
morților: Mergeți spre casă, mergeți spre casă. Loot a ridicat un vas cu mâncare făcută din ultimele provizii de mirodenii. Mâncarea era trecută de la unul la celălalt, fiecare luând câte puțin pentru a putea face ofrande. Loot a strigat: —Pentru Nații care cu atâta bunăvoință s-au ferit să ne creeze prea multe greutăți. Refrenul incantației a fost rostit În engleză. —Mare este Domnul! Domnului Pământului și Apei, care domnește peste natura Întreagă și ne dă voie să locuim În ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mie de fotografii ale celor dispăruți. O mie ale celor morți. O mare de oameni. În timp ce sprijinul pentru „cei unsprezece americani“ sporește, spunea prezentatorul, la fel se Întâmplă și cu denunțurile regimului militar birmanez pe tot globul. Oameni de toate națiile Își somează propriile guverne să ia atitudine. Vom discuta În curând cu specialiști În politica externă despre ce ar putea Însemna acest lucru pentru relațiile dintre Statele Unite și Birmania - și da, așa au Început oamenii să numească țara care fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Acest așa zis filosof (să-i fie de cap filosofia), Andrei Cornea, este cel care a adus o serie de critici mârșave lui Adrian Paunescu, chiar în ziua morții poetului. Ar trebui să-i fie rușine veșnică, dar la asemenea nație se pare că nu este cazul. Nu pot să uit farsa aceea din Parlament când vechii comuniști s-au adunat în parlamentul României ca să condamne... comunismul pe baza unui raport scris de un alt jidan ajuns acum în stadiul
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
îl trage în jos, cum ar fi de exemplu la noi țiganii. Pentru mine poporul evreu este un popor demn de toată lauda și cred că în măsura în care nu se bagă în ciorba internă a unui stat și nu aduce prejudicii nației în mijlocul căreia trăiește pot fi tolerați fără discuție și cooptați la efortul comun de ridicare a țării. Pentru cei care vor să mă contrazică aș dori să- mi demonstreze de ce în Italia fascistă nu s-a simțit aproape deloc efectele
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mod, de un guvern corupt, imoral și trădător de neam, în fruntea celei mai sensibile funcții ale dăinuirii unui stat, sănătatea membrilor comunității. Mai grav nici nu ar fi putut face cineva acestei țări, decât punând la sănătate reprezentanții unei nații, care de foarte multă vreme au în doctrina lor militară (!!!) folosirea îmbolnăvirii popoarelor adverse, prin infectarea lor voluntară. Și chestia aceasta au preluat-o cred, ca și pe alte treburi din acestea extrem de murdare, tot de la americani. Este de acum
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
popor. Deci, dacă voi considerați că, ceea ce se întâmplă în sănătate este un act criminal din partea guvernanților, trebuie să faceți totuși o distincție absolut necesară: din punctul de vedere al maghiarilor de la conducere este un lucru absolut normal și folositor nației maghiare, în demersul lor secular de îngenunchere definitivă a poporului român. Ceea ce și-au pus în gând, și chiar fac, merită și câte o medalie, una de la Băsescu, criminalul care și-a pus în gând să ne termine și una
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
înapoi în țară, ci se întorceau la Bug. Chestia cu „șoșoiul” i-ar trebui suflată la ureche chiar și lui Sarkozy, sau să punem noi de pază „șoșoi” la frontiera vestică? Cine știe cum ar fi mai bine, dar cert este că nația asta parazită, este și probabil va rămâne pentru multă vreme, cel mai mare blestem asupra adevăratului popor român... Învăț zborul pe mătură! Uraaa, fraților, cumnaților și necumnaților, prieteni și dușmani, toți cei care ați scăpat oarecum teferi de marele prăpăd
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
defilează câteva zile în șir, în haine cernite, prin fața catafalcului. Nenumărați sunt aceia care văzîndu-l neînsuflețit, izbucnesc în plâns și cad în genunchi. Aproape toată lumea poartă doliu și oamenii plâng pe stradă, cunoscuții și prietenii se îmbrățișează plângând. Parcă sufletul nației ghicise tot ce avea să vină în urma acestor două gloanțe care răpuseseră pe Sidonio. Chiar și cei mai aprigi dușmani ai Președintelui sunt intimidați de răscolirea aceasta uriașă. Iar memorialiștii democrați și antisidoniști nu-și ascund, în însemnările lor, furia
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de știință. Chiar adevărații savanți portughezi păcătuiesc uneori printr-o metodă incertă sau printr-o primejdioasa tendință către diletantism. Salazar - care-și propunea pe atunci să facă oameni noi, și-și va propune într-o zi să modifice structura întregii nații - voia să lupte, mai ales în sectorul universitar, împotriva acestei slăbiciuni de care suferea știința țării sale: superficialitatea, spiritul de improvizație, nestăruința. În afară de această pasiune pentru știință, mai era vechea sa pasiune pentru a învăța pe alții, pentru a crește
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Lupte duc cu epigonii și-l slăvesc pe Maiorescu, Cei ce poartă plagiatul spre pedeapsa capitală, Care scuipă tabloide și blamează vorba goală! Nu voi scrieți poezie, dar ne-o corectați pe a noastră, Critici exigenți ce parcă vin din nația albastră! Voi ne cântăriți cuvântul și ni-l scoateți la mezat, Scrieți tomuri de impresii despre un catren curat; Vă numiți experți în toate, somități, curate genii, Intelectuali de vază adulați prin acadèmii! Sub povara senectuții stați înfipți în amfiteatre
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
durere, Iar rutina ne-ncovoaie și ne stoarce de putere, Căci corupții ne pun jugul taxelor și disperării - Parcă scopul lor în viață e desființarea țării! Hai să ne unim cu toții care țin condeiu-n mână Și să devenim o forță pentru nația română, Să eliminăm limbuții, demagogii, xenofilii, S-arătăm că România nu-i supusă convertirii! Nu ne trebuie renume, nici de lauri s-avem parte, Ci să potolim odată setea noastră de dreptate! S-arătăm că românismul este singura simțire Ce
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
dezarmant: „Mă simt un ghișeu”. Mulți am devenit ghișeu, treabă bună pentru cei cu stil funcționăresc, dar ucigătoare pentru oamenii vii. Multă vreme am fost și eu prizoniera modelului „omului de cultură”. A celui care apare, emană panseuri fundamentale, pune nația în fund de prea marea lui înțelepciune. Nu vreau să scriu azi doar despre sursele interbelice ale acestui model, din care descind intelectualii sublimi, care măcar au verticalitate, ci mai degrabă despre sursele lui comuniste, din care descind ceilalți. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
științelor aplicate. Se și vede. România a fost un mare boom tehnologic care a făcut fâs la prima confruntare goală cu piața externă. Aseară, la BBC News, tema dominantă era The end of the national state. Nu-i rău. Și nația a fost prea adesea folosită ca substitut de eficiență, ca formă de autolegitimare sterilă. Acum, băieții de la institute sunt făcuți foc: vrem bani pentru cercetare fiindcă suntem cercetători, adicătelea, purtătorii unei esențe: cercetaritatea, să-mi ierți perversitatea expresiei. Refuză competiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
născut și crescut într-un sat de pe malul drept al Nistrului. Am discutat apoi, pe îndelete, inclusiv aspecte ale vieții de familie. Mi-a mărturisit că avea doi băieți, ambii studenți la Chișinău. L-am întrebat ce sunt ei, ce nație ? Mi-a răspuns prompt: români, ce să fie ! În final, ne-am despărțit prieteni. Mi-a spus, cu năduf, că pe vremea U.R.S.S., în satul sau mai veneau propagandiști de la Chișinău, care le explicau evenimentele, îndeosebi "glastnosti" și "perestroika
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Leonida”, Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”, Școala „Ștefan Bârsănescu ” și Școala cu clasele IVIII Lunca Cetățuii. Profesor, Agheorghiesei Tatiana CATEDRA DE ISTORIE Profesor, Valerica Panaite Profesor, Argentina Pânzariu Profesor, Lucian Podaru Motto: Istoria este cea dintâi carte a unei nații. Într-însa ea își vede trecutul, prezentul și viitorul. (Nicolae Bălcescu) Oare să fie adevărat? Suntem o nație? Păi să luăm pe rând elementele componente. Împărțim comunitatea de loc (strada Mușatini, nr. 24), limbă (româna vulgară), istorie (despre asta nițel
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
Agheorghiesei Tatiana CATEDRA DE ISTORIE Profesor, Valerica Panaite Profesor, Argentina Pânzariu Profesor, Lucian Podaru Motto: Istoria este cea dintâi carte a unei nații. Într-însa ea își vede trecutul, prezentul și viitorul. (Nicolae Bălcescu) Oare să fie adevărat? Suntem o nație? Păi să luăm pe rând elementele componente. Împărțim comunitatea de loc (strada Mușatini, nr. 24), limbă (româna vulgară), istorie (despre asta nițel mai târziu), obiceiuri (nu ne ascultăm unii pe alții decât dacă ni se pare că asta ne ajută
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
din oraș. Chiar dacă o să fie necesară munca a cel puțin încă 50 de generații, scopul ni-l vom atinge. Si atunci, suntem sau nu o națiune? Pare-mi-se că da: națiunea „Miron Costin” de la Iași. Vivat! Și, ca orice nație care își respectă eul, împărțim și o istorie comună. Istoria unei trude a magisterilor și a ucenicilor lor, răsplătită de înțelegerea fenomenului istoric de către cei mai mulți dintre cei care ajung să exalte în fața unei diplome de absolvire. Asta ar fi în
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
și nădejdea țării‐ ntregi, Că vom fi soldați viteji . Unu, doi, ‐ unu, doi, Înainte, nu‐napoi, Foc în suflet, arma‐n mâini Dorobanți, viteji Români! Unu, doi, ‐ unu, doi, Toți Românii‐n pas cu noi, Să trăiască Patria, Regele și Nația! Uraaa! Mama e veșnicie. În viață și după ce pleacă. Până și iubirile noastre ei i le datorăm. și o prețuim mai cu foc deabia după ce a plecat ... Alții nici atunci, și, zău, tare‐i păcat !
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]