5,372 matches
-
catolic, a misticii individualiste de la Fericitul Augustin până la Francisc de Assisi, a kabalisticii, a teosofiei, a asiatismului panteist, a umanitarismului etc. etc.95 Asemenea pagini abundă în publicistica lui Ionescu. Gândirea lui Nae Ionescu este însăși antiteza tradiționalistă, ortodoxistă și naționalistă a umanitarismului universalist al lui Kant. Temele lui Kant sunt omenirea și rațiunea, ale lui Ionescu națiunea și credința. La mai bine de un secol după Kant, Ionescu opunea în toate privințele filosofia științei. El contesta posibilitatea cercetării filosofice centrate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Prelegeri de filosofie, p. 34.) 17. Vezi I. Petrovici, Doăsprezece prelegeri universitare despre Immanuel Kant (1936), Editura Agora, Iași, 1994, pp. 37-38. 18. Ibidem, p. 212. 19. Kant nu a dat atenție, după Petrovici, factorului național sau mai bine zis naționalist. Petrovici apreciază că în momentul de față „situația este de așa natură că idealul național convârșește toate celelalte idealuri, ceea ce nu exista în Evul Mediu și nici, în măsura de astăzi, în secolul lui Kant”. Petrovici citează aprobator afirmația unui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de părere că ar fi trebuit „ascultați” atât Nicolschi, Dulgheru, Jianu, Teohari Georgescu, Drăghici și Borilă, cât și gardienii de la Pitești ori Gherla, pentru a putea fi stabilit adevărul. În ceea ce privește scopul acțiunii, Bacu avansează ideea încercării de a distruge mișcarea naționalistă, prin ruperea continuității, distrugerea tineretului. El nu crede că informațiile și denunțurile obținute de comuniști puteau fi un scop în sine, dar propune un alt motiv: răzbunarea pe studențimea anticomunistă - „cel mai consecvent dușman al comunismului”5. Felix Ostrovschi crede
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
formare și cu o experiență de viață limitată. Monstruozitatea Piteștiului constă tocmai în verificarea limitelor deținuților și în dezbrăcarea lor morală. De ce a avut loc această macabră acțiune în România? Dintr-un motiv destul de simplu: România avea o puternică mișcare naționalistă care încurca planurile Moscovei de comunizare a țării. Ajungem astfel și la alegerea victimelor. Nu suntem de acord cu cei care spun că Piteștiul urmărea distrugerea legionarilor. Ținta a reprezentat-o tocmai această mișcare naționalistă, care, întâmplător sau nu, era
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
România avea o puternică mișcare naționalistă care încurca planurile Moscovei de comunizare a țării. Ajungem astfel și la alegerea victimelor. Nu suntem de acord cu cei care spun că Piteștiul urmărea distrugerea legionarilor. Ținta a reprezentat-o tocmai această mișcare naționalistă, care, întâmplător sau nu, era formată în marea ei majoritate din membrii Mișcării Legionare; dacă legionarii ar fi fost singura țintă, nu s-ar explica prezența celor arestați ca simpatizanți țărăniști, liberali ori monarhiști, și nici aceea a preoților ori
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și mai prezent, iar noua presiune ideologică părea să afecteze serios buna administrare a țării. Restructurări importante au Început să aibă loc la câte trei-patru ani, iar reformele economice inițiate În anii ’60 au fost sistate definitiv. În spatele unei fațade naționaliste stranii, s-a reinstaurat stalinismul anilor ’50. 4.2. Elita guvernamentală a lui Ceaușescu Analizele din acest capitol se bazează pe listele guvernelor 6, 7, 8 și 9 (toate guvernele din perioada martie 1965 și martie 1975). Cu două excepții
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1948, care condamna conducerea iugoslavă, cartierul general al Cominformului a fost transferat de la Belgrad la București. Mai târziu, În 1949, la Întrunirea Cominformului de la București, care a avut ca scop condamnarea lui Tito, Gheorghiu-Dej Îl acuza pe Pătrășcanu de „deviere naționalistă” și de „titoism”. În urma unui proces Înscenat de rivalii săi din partid În perioada 12-13 aprilie 1954, Lucrețiu Pătrășcanu a fost executat pe 17 aprilie ’54. Conform spuselor lui Miron Constantinescu, care a susținut că, În 1954, ar fi fost
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
naționali, preocupați, după părerea lor, de situația economică a țării, și gruparea moscovită, care se gândește mai mult la Uniunea Sovietică”. Afirmația Anei Pauker voia să Îl pună pe Gheorghiu-Dej Într-o lumină defavorabilă În fața interlocutorului sovietic, sugerând o atitudine naționalistă, În timp ce „gruparea moscovită” era acuzată de „comuniștii naționali” din partid că ar acorda prioritate intereselor URSS. Imaginea creată, că În PCR exista o grupare a comuniștilor români identificați cu interesul național, În conflict cu evreica Ana Pauker și ungurul Vasile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
funcții publice Înainte de 1989. Domokos Géza a fost numit președinte al uniunii, funcție pe care a deținut-o până În 1993. În condițiile În care atât FSN, cât și alte partide care gravitau În jurul lui au adoptat În numeroase rânduri atitudini naționaliste și antimaghiare, UDMR a preferat să se poziționeze alături de partidele istorice, adăugând revendicărilor etnice și două dimensiuni complementare, și anume anticomunismul și liberalismul economic. Traiectorii de conversie politică În cele ce urmează vom Încerca să analizăm principiile doctrinare ale partidelor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unei universități În limba maghiară la Cluj. În același timp, În programele din 1992 și 1995, identitatea anticomunistă a fost În mod oficial afirmată. Acest lucru a fost generat, pe de o parte, de alianțele dintre FSN/PDSR cu partidele naționaliste care practicau un discurs antimaghiar și, pe de altă parte, de existența unui grup liber În cadrul UDMR, care și-a impus programele politice În alegerile organizate de congresele uniunii. Astfel, UDMR denunța totalitarismul și cerea „lichidarea structurilor și metodelor moștenite
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
românesc și românismul”. Rubrici: „Cultură-oameni-fapte”, „Viața politică”, „Ultima oră”, „Ecouri polemice”, „Cuiburi de lumină”, „File de carnet”, „Sport”, „Informațiuni”. În pagina culturală, intitulată „Cultură-oameni-fapte”, ulterior devenită „Buna Vestire literară, plastică și teatrală”, sunt publicate scrieri literare care nu contraveneau orientării naționaliste a publicației. Colaborează cu versuri Radu Gyr, Octavian Goga, Aron Cotruș, Virgil Carianopol, Horia Stamatu, Valeriu Cârdu, Grigore Bugarin, George Drumur, V. Oprescu-Spineni, iar cu proză Cezar Petrescu (un fragment din romanul 1907), Nicolae Totu ș.a. În numărul 253 din
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
aștepte colaborarea «opiniei publice». Experiența de până acum a dovedit că intelectualii, muncitorii și studenții noștri nu se prea îndeamnă la discuția proiectului (...). De ce oare? Din cauza inconsecvenței acestui proiect, din cauza «răsturnărilor» pe care le preconizează sau din cauza rămășițelor burgheze, latiniste, naționaliste, șovine, care încă se mai pot observa la unii? În 1953, cu unele modificări, proiectul este aprobat de prezidiul Academiei, devenind Norme privind ortografia limbii române, aprobate la 16 septembrie același an de Gh. Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri printr-
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Vadim Îi reușește. Vladimir Tismăneanu: Dacă tot ai folosit cuvântul patologie, eu l-aș vedea pe Vadim mult mai mult ca pe o patologie a stângii decât ca pe una a dreptei. Foarte mulți dintre susținătorii lui sunt, desigur, foarte naționaliști, dar și stânga, În variantele radicale, a avut extrem de puternice elemente naționaliste. Mircea Mihăieș: Ultimii ani ai lui Ceaușescu nu au fost altceva decât o exacerbare a stângii, până la transformarea ei Într-o anexă a ideologiei naționaliste. Vladimir Tismăneanu: Dacă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
l-aș vedea pe Vadim mult mai mult ca pe o patologie a stângii decât ca pe una a dreptei. Foarte mulți dintre susținătorii lui sunt, desigur, foarte naționaliști, dar și stânga, În variantele radicale, a avut extrem de puternice elemente naționaliste. Mircea Mihăieș: Ultimii ani ai lui Ceaușescu nu au fost altceva decât o exacerbare a stângii, până la transformarea ei Într-o anexă a ideologiei naționaliste. Vladimir Tismăneanu: Dacă tot va apărea această carte, vreau să facem o precizare, legată de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
sunt, desigur, foarte naționaliști, dar și stânga, În variantele radicale, a avut extrem de puternice elemente naționaliste. Mircea Mihăieș: Ultimii ani ai lui Ceaușescu nu au fost altceva decât o exacerbare a stângii, până la transformarea ei Într-o anexă a ideologiei naționaliste. Vladimir Tismăneanu: Dacă tot va apărea această carte, vreau să facem o precizare, legată de ceea ce afirmă prefațatorul cărții lui Florin Țurcanu despre Mircea Eliade, Jacques Julliard. Prefața a apărut În 22 - nu am citit cartea, am Înțeles că este
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
grupului „Praxis”. Vladimir Tismăneanu: El a fost singurul care a mers atât de departe. Svetoslav Stoianović, tot din grupul „Praxis”, a devenit consilierul lui Dobrica Ćosić. Acesta a ajuns unul dintre principalii critici ai lui Milošević, fiind el Însuși un naționalist sârb, nu neapărat de factura agresivă a lui Milošević, dar Înscriindu-se totuși printre autorii faimosului Memorandum al Academiei de Științe a Serbiei. Mircea Mihăieș: În 1986. Vladimir Tismăneanu: Acest memorandum a constituit programul a ceea ce urma să devină proiectul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
aș fi comparat cu Șevardnadze În unele privințe, cu diferența că acesta a fost foarte favorabil societății civile. Pe undeva, a pierit ca victimă a ceea ce Însuși a creat: a tolerat foarte mult societatea civilă. Mircea Mihăieș: În Georgia, elementul naționalist este extrem de puternic - e altă istorie! Vladimir Tismăneanu: Apar secesionisme și alte asemenea elemente. Ca tip de structură, totuși, Iliescu este apropiat de Șevardnadze. Cel din urmă, care a fost șeful KGB-ului din Georgia, are să-și reproșeze faptul că
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
România Mare limbajul nu s-a schimbat. Drept care, este perceput ca un om vulnerabil, iar adepții lui nu mai Înțeleg nimic. Vladimir Tismăneanu: Întâlnesc destul de multe figuri, chiar și În aria de influență a PSD-ului, care pot face afirmații naționaliste similare, deci România Mare nu este singura opțiune. Mircea Mihăieș: Aș vrea să insistăm pe un lucru pe care nu l-am Înțeles nici atunci și nu Îl Înțeleg nici acum. Dacă e ușor de priceput de ce niște oameni de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Generația ’27”. Vladimir Tismăneanu: Da, folosim de obicei denumirea „Generația ’27” pentru intelectualii vremii. „Generația ’22” e mai degrabă partea de care se ocupă Irina Livezeanu. Mircea Mihăieș: Generația lui Mussolini - „Marșul asupra Romei”. Vladimir Tismăneanu: Există și mișcări studențești naționaliste, deseori antisemite. Marian Munteanu a candidat și el la alegerile din 2000, nu-i așa? Mircea Mihăieș: A Încercat să candideze la președinție cu sprijinul lui Virgil Măgureanu. Vladimir Tismăneanu: Și cu consilieratul, cel puțin pentru scurt timp, al lui
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Vladimir Tismăneanu: Recomand În acest sens, cu mare căldură, lectura cărții de convorbiri dintre Rodica Chelaru și Cornel Burtică. E o carte ce conține foarte multe lucruri sincere, inclusiv naivitățile și anumite propensiuni accentuat patriotice, nu vreau să le numesc naționaliste, ale domnului Burtică. Nu am nici o problemă cu patriotismul, dar linia de demarcație Între acesta și naționalism trece prin punctul patriotismului accentuat. Patriotismul este o chestiune care trebuie exprimată de obicei În surdină și folosită doar În momente critice. Mircea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ceea ce este necesar. E un proces dificil, complicat, care implică deopotrivă indivizi, grupuri sociale, familii, instituții ș.a.m.d. Dădeam exemplul Greciei. Puteam să-l dau și pe cel al Portugaliei, Însă aici se observă mult mai puțin fenomenul populismului naționalist. În cazul Greciei se remarcă ceea ce - Într-un articol apărut cu câțiva ani În urmă În revista 22 și inclus În volumul Scrisori din Washington - numeam „revelatorul Kosovo”. Afirmam că, În raport cu anumite situații, avem reacții care spun foarte mult despre
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În spațiul Schengen În ultimii cincizeci de ani - de fapt, acesta nu exista cu cincizeci de ani În urmă. Încep să apară discuții despre trecerea României la moneda europeană, euro, ceea ce evident iscă și niște reacții destul de virulente În presa naționalistă. Vladimir Tismăneanu: Trebuie spus că acest tip de reacții a fost văzut și În alte țări: Germania, Franța. Ele sunt forme a ceea ce se numește discursul demnității naționale - nu o spun deloc ironic. Există factori care fixează o identitate, și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
menționat deja de câteva ori, e identificat ca torționar. Întâmplarea este oarecum grotescă, Întrucât numele lui Ristea Priboi a apărut În dosarul de urmărire al lui Ion Gheorghe, poet foarte atașat de asemenea de puterea de la București, cu dese excese naționaliste. Vladimir Tismăneanu: El era de fapt un maoist pe malul Dâmboviței! Avea conversații personale cu Zeul, dar și cu Marx... Mircea Mihăieș: Cu Deceneu, Zalmoxis, Decebal ș.a.m.d. Ghicea viitorul României În pietre și lucruri de acest gen. Vladimir
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
paisprezece ani de la revoluție cazul lui va deveni la fel de marginal În România ca și cel al lui István Csurka În Ungaria, despre care se vorbește foarte puțin În momentul de față. Este undeva Între 1 și 2%, face afirmații demagogice, naționaliste, populiste, Împotriva rromilor, antisemite, antioccidentale... Mircea Mihăieș: ...chiar anti-România. Vladimir Tismăneanu: Toate puse laolaltă, el este Vadimul lor, se pare că mai bun scriitor... Mircea Mihăieș: Vadim nu e scriitor, e publicist. Vladimir Tismăneanu: Lui István Csurka nimeni nu Îi
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
era, așa că se grăbi să corecteze imaginea printr-o intonație mai agresivă: — Doar n-o să ne îndrugi vechile baliverne cu cele douăzeci de milioane de ruși uciși în război! Intelectualul cu părul cu reflexe cenușii nuanță: — Marele atu al propagandei naționaliste. Conversația deveni generală. — Pactul germano-sovietic (interveni fostul ministru). — Fără americani, Stalin ar fi invadat toată Europa (femeia încă tânără, care vorbea de parcă recita o lecție). — Știți, în cele douăzeci de milioane se aflau desigur și toți cei care mureau de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]