10,006 matches
-
fost dăruită de autoare (membră a Ligi Scriitorilor Români ) la Mangalia cu ocazia manifestărilor cultural-artistice organizate de scriitoarea Ligya Diaconescu și revista internațională STARPRESS. Încă din titlu poeta face trimitere la strămoși, la înaintași care parcă o cheamă spre locurile natale. Volumul, apărut în condiții grafice deosebite, ( copertă și grafică semnate de Mihai Cătruna și tehnoredactarea Simina Silvia Șcladan- scriitoare dedicată literaturii pentru copii), este structurat în cinci cicluri: Petale de iubire, Ancestrale chemări, Thalassa! Thalassa!,Licoare magică, Iubirea,Neliniști metafizice
AL. FLORIN ŢENE: FLOAREA CĂRBUNE- ANCESTRALE CHEMĂRI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_floarea_carbune_anc_floarea_carbune_1354813935.html [Corola-blog/BlogPost/365782_a_367111]
-
e copilul nostru teribil, copilul cel mai bătrân din toate poveștile noastre cu înțelepți și cu oameni în vârstă. Ce-ar fi vârsta fără înțelepciune, fără discernămînt, fără spirit? Carne, materie, sarx. Atât. Spiritul zburdă pe coclaurii copilăriei, pe meleaguri natale, el se întoarce mereu de unde a plecat, ori n-a părăsit niciodată aceste locuri. N-ai ce-i face. Nu-l poți ține din frâu. E liber să hălăduie pe unde-i place, de mână cu amintirea. De mână cu
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_persoanelor_varstnice_o_carte_fermecata_a_unui_copil_de_90_de_ani_ovidiu_creanga_toronto_.html [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
treacă pe lângă el. L-a oprit în vârful peniței, l-a răsucit în firul de cerneală, l-a răstignit pe pagini și l-a pus să rodească în valoroasele sale cărți, în cursurile pentru învățăcei, în documente” ... A cinsit locul natal ca nimeni altul! Noi ce-am făcut pentru el ca om, ori pentru locul și pentru timpul nostru sub soare!? Cineva, în câteva versuri neîndemânatec meșteșugite a îndrăznit, cu o anumită plasticitate, să-i evoce înfrigurata neodihnă, numindu-l: „Senior
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Doi_ani_de_la_eternitatea_profesorului_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
la echinocțiu), cu multă trăire, sentiment, și cu mult umor, vorbe de duh. Chiar în titlul cărții domniei sale, „Căutând insula fericirii” există o subtilitate de gând, de simțire , cu valoare de declarație de iubire pentru România, pentru români, pentru locurile natale. Spunea domnul Roca despre această căutare a insulei fericirii (care, nu-i așa, ar putea fi o insulă mare, cât un continent!) că este zadarnică! Fericirea, este în noi înșine! Ne locuiește și îi suntem locuitori, atâta timp cât suntem acasă, adică
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Spor_de_lumina_la_echinoctiu_al_florin_tene_1380473959.html [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
Spunea Adrian Păunescu în „Manual de flecăreală metafizică”: „Am cea mai bună părere despre Japonia/ Dar vreau să mă duc la mine la Bârca” ! Parafrazând, „mi-e dragă Australia, Sidney-ul, orașul în care locuiesc, dar mi-e dor de Huedinul natal, de Oradea copilăriei, adolescenței mele, de România, de voi, toți românii!”. Din vorbele domnului Roca am extras și acest înțeles, că da, e fericit să se găsească aici, printre români, în...Țara (acum tristă, a ) Fericirii! Și a mai spus
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Spor_de_lumina_la_echinoctiu_al_florin_tene_1380473959.html [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
în spațiul cosmopolit al Timișoarei. Lucrările lor, de la examenul acesta final, dincolo de exercițiile obișnuite, aveau și un exercițiu la alegere, dintr-o listă de variante propuse. Rezolvarea acestuia mi s-a părut deosebită. Unii au ales să-și prezinte orașul natal, cu toate acele sentimente care îi leagă de cei dragi, cu diferențele de cultură, civilizație. Unii au relatat, cu umor, o vizită în piața de fructe și legume ... negocierea prețurilor ... și cumpărăturile făcute. O parte din ei au descris locuințele
O GENERAŢIE DE ABSOLVENŢI ... ALTFEL! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/O_generatie_de_absolventialtfel_corina_lucia_costea_1340657654.html [Corola-blog/BlogPost/358143_a_359472]
-
O însoțeam dese ori când se ducea la diferite ore din zi simplu spre a se reculege în genunchi înainta altarului în care nu slujea nimeni. Dar cele mai frumoase amintiri ale copilăriei la am din Biserica Luterană din comuna natală a tatei pe care o vizitam în toate vacanțele. Rețin valoroasele predici rostite (nu cântate) de la amvon de preoți tobă de carte care își îndrumau păstoriții în probleme ale zilei nu în spiritul lumii de apoi. Sincer să fiu, deși
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414319175.html [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
viața își urmează firul, cunoscând eliberarea. Pelicanii- în cârduri se iau la-ntrecere înotând Ei sunt campionii deltei, dar și pescarii sanitari Iar scufundacii - corcodei și furtunari - meditând Așteaptă cu stârcii răbdători să treacă bărcile mari. O! țară dragă, meleag natal, Fluviu iubit Păsări călătoare, Cale Lactete cu toți sorii Anotimpuri minunate, Timpul ce curge grăbit Cadouri dumnezeiești pentru noi, muritorii! Ce trist că oamenii dorm ori sunt obosiți Uită să contemple cerul, să citească un vers Nu mai cred în
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1472122368.html [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
timidă și discretă, sfioasă dar hotărâtă să-și desfacă petalele vocii și să-și dezvăluie frumusețea și bogăția însușirilor sale artistice. Era Maria Stroia! Era la începuturile sale într-ale cântecului transilvan, dar dragostea pentru doina și jocul de pe plaiurile natale ale Orăștiei, sensibilitatea, căldura sufletească și mai apoi priceperea în unduirea vocii căpătată în școală și, mai ales, în frecvent stăruitoarele peregrinări prin satele ardelene, i-au dat conștiința valorii sale artistice de exprimare prin cântec. Printr-o expresie, poate
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
ori intru doar într-ale mele știute,/ asemenea puiului din ou în ou/ până la peretele de cretă/ mai alb decât pânza închipuirii de-atunci.// Doar aici e unicul loc/ unde cu un deget pot împinge/ mătasea întunericului/ dincolo de sunete” („Tărâm natal”). „Cu cămașa arsă-n spate,/ ierburile serii-ncep să cânte/ amintirile văzduhului;// lebede pe cer,/ norii plutesc în tăcere/ peste zilele noastre/ cuibărite-n bălăriile înalte;// doar pustiul întinderii,/ cu nisipurile secundei/ cântărindu-ne viața,/ așteaptă coacerea fructelor;// rănit, apusul
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_vecerniile_amiezii.html [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
cancer, numai de bine”). Spiritul nu se substituie trupului, doar vorbește în numele acestuia. Fiecare dintre ele are un „mare secret”. „Trupul știe un mare secret”, fiind uneori „purtător de cuvânt” al ființei („Purtătorul de cuvânt”). El va fi dus în locul natal al Dragomireștilor de pe valea Izei: „Fac ordine cu sfârșitul meu / (...) / să nu-mi duceți trupul stins în Maramureș” („Scrisoare către fiul meu Ilie”). Spiritul deține secretul „cel mai bine păzit al lumii acesteia: / cuvintele noastre predetermină realitatea” („Marele secret”). De
Ion Zubaşcu: Cum moartea se ispăşeşte trăind, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-zubascu-cum-moartea-se-ispaseste-traind-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339614_a_340943]
-
gust amar al despărțirii, în schimb am luat cu mine cultura și istoria unei țări pe care s-o proliferez peste hotare, iar actualul gustul amar al despărțirii speram să se transforme pe viitor în gustul dulce al revederii plaiurilor natale. Doream ca la întoarcere să găsesc cultura și ființa umană repuse în drepturile lor firești ale existenței în conformitate cu o societate cu adevărat democrată a mileniului III. De cum am trecut granița la unguri o altă atmosferă mai puțin apăsătoare mă înconjura
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1400132509.html [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
a invitat și pe mine la această acțiune, cu gândul de a mă prezenta autorităților comunei în vederea angajării conceperii și elaborării monografiei comunei lor, din care mai făceau parte satele Conțești și Voroveni (în afara celui de centru). Monografia satului meu natal (“Monografia sociologică a comunei Rucăr”) apăruse cu un an înainte. Ajuns acolo, un moment al protocolului l-a constituit dăruirea de către mine a unui exemplar din această lucrare, odată cu salutul ce-l aduceam locuitorilor din Davidești unde, în timpul războiului din
O ISTORIOARĂ CU SCHEPSIS DESPRE MONOGRAFIA UNOR SATE DIN ARGEŞ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/O_istorioara_cu_schepsis_despre_monografia_unor_sate_din_arges_.html [Corola-blog/BlogPost/361527_a_362856]
-
Băcanu: fratele de la Timișoara, professor universitar acolo care, într-o scrisoare adresată mie, m-a felicitat că mă ocup de elaborarea monografiei satului Davidești. Felicitări și mulțumiri am primit și de la poetul Horia Zilieru, pentru întocmirea inspirată a satului său natal. Aceasta este poveste monografiei celor trei sate argeșene, în partea ei neștiută dar întunecată a #facerii” ... Să mai spun că Primăria Davidești, nu și-a onorat obligația ce avea față de autor și stabilită printr-un contract încheiat de comun acord
O ISTORIOARĂ CU SCHEPSIS DESPRE MONOGRAFIA UNOR SATE DIN ARGEŞ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/O_istorioara_cu_schepsis_despre_monografia_unor_sate_din_arges_.html [Corola-blog/BlogPost/361527_a_362856]
-
băieților „deștepți” ce guvernează pe la noi. Așa că ne-au spus „auf wiedersen” și s-au mutat cu banii la bulgari. Sincer ,n-am absolut nimic cu capra vecinilor, dar îmi doresc din răsputeri să reînvie capra noastră. Ca sa bem lapte natal și cât mai natural! Așa că n-o să-mi tacă gura până când n-o să readuc românii de la Sunny beach....aici ! Referință Bibliografică: CU PAHARUL PLIN / Dan Gheorghilaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1646, Anul V, 04 iulie 2015. Drepturi de
CU PAHARUL PLIN de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1436027143.html [Corola-blog/BlogPost/384436_a_385765]
-
deosebit în care a crescut și vorbește cu multă admirație despre părinții ei - model de iubire conjugală, care au dat și o bună educație copiilor lor. Alina Arbajter s-a despărțit de părinți, de fratele ei mai mic, de orașul natal, de casă, de prieteni în septembrie 1990 când, cu o valiză în care își adunase cei cu puțin peste 20 de ani pe care-i avea, ieșind pentru prima oară dintre granițele țării, a coborât pe peronul unei imense gări
INTERVIU CU ALINA ARBAJTER, REALIZATOR LA ATHENAISRADIO, GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_alina_arbajter_realizator_la_athenaisradio_germania.html [Corola-blog/BlogPost/344282_a_345611]
-
deosebit în care a crescut și vorbește cu multă admirație despre părinții ei - model de iubire conjugală, care au dat și o bună educație copiilor lor.Alina Arbajter s-a despărțit de părinți, de fratele ei mai mic, de orașul natal, de casă, de prieteni în septembrie 1990 când, cu o valiză în care își adunase cei cu puțin peste 20 de ani pe care-i avea, ieșind pentru prima oară dintre granițele țării, a coborât pe peronul unei imense gări
INTERVIU CU ALINA ARBAJTER, REALIZATOR LA ATHENAISRADIO, GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_alina_arbajter_realizator_la_athenaisradio_germania.html [Corola-blog/BlogPost/344282_a_345611]
-
De formatul 23,5 x 18 cm, având 168 de pagini și dispunând de reeditări succesive în țară (a. 2007 și apoi 20.05.2008). credem că lucrarea d-lui Zamfirache s-a impus. Aprecieri Depărtarea de țară, de locurile natale și de cei dragi te fac să ai o altă evaluare, cu totul specială, asupra a tot ceea ce este românesc în jurul tău. Privești cu mai multă nostalgie și melancolie orice fotografie sau imagine despre România, iar atunci când asculți o melodie
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
trece adesea cu pas prea grăbit. Cred că este de datoria mea să slujesc acest vis alături de cei care au aceleași preocupări, indiferent că o fac ca amatori sau ca profesioniști consacrați.” (Tablouri de Vis). Ca omagiu adus orașului său natal, pictorița expune permanent la „Galeriile Top Art” din Iași, acolo unde uneori este „colecționată”, alteori „cumpărată”. Ce este impresionant în cariera de peste patruzeci de ani a artistei, prezența acelui fior aproape liric, profund românesc, care face din pictorița Anca Bulgaru
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Anca_bulgaru_ingemanarea_sclipirilor_divine_ale_unui_destin_pus_in_slujba_artei.html [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
floare înseamnă un act de curaj, un demers finalizat prin așternerea bucăților de suflet în armoniile unice ale corolelor florale. Ca o magnifică dovadă a unei autentice simțiri românești, pictorița ieșeană redă, pe pânza sa, culorile vii ale florilor plaiurilor natale. Astfel sunt ilustrate: „Imortele” (Nemuritoarele), „Floarea Soarelui”, „Maci imperiali”(1,2...), „Bujori”, „Crizantemă”, „Anemone”, „Flori de câmp”, „Trandafiri roșii”, „Dumitrițe în vas de lut”, „Margarete albe”, „Albe flori de primăvară”. Pentru pictoriță, sursele de inspirație sunt variate. Inspirația poate veni
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Anca_bulgaru_ingemanarea_sclipirilor_divine_ale_unui_destin_pus_in_slujba_artei.html [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
acest pământ strămoșesc pe care străbunicul l-a apărat cu propria-i viață! VODĂ: Ce vorbe-s astea, Paloș? PALOȘ: (continuă să lovească cu paloșul) Măria Ta, ai datoria sacră să continui dorința Marelui Voievod, neatârnarea neamului și a ținuturilor natale! VODĂ: După bătălie să te prezinți în fața mea! PALOȘ : Lasă-mă pe mine! Împinge dușmanul în propriul său bârlog! Paloș dă pinteni calului care se ridică în două picioare și se năpustește asupra dușmanilor, iar călărețul lovește cu sânge rece
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
tot felul de cuvinte alogene. Limba română trebuie vorbită și scrisă fără modificări sau adausuri de cuvinte străine. Respect persoanele care iubesc și protejează Limba Română indiferent dacă acestea se află pe pământul strămoșesc sau sunt plecate departe de locurile natale. Limba Română o purtăm în suflet, o vorbim și ne mândrim cu ea. Prin ea păstrăm identitatea, oriunde ne-am afla. Facem dovada că aparținem unei țări, ROMÂNIA, și nu suntem străini și nici singuri în lumea aceasta mare. Nu
CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1409712120.html [Corola-blog/BlogPost/352194_a_353523]
-
și părere de rău pentru cei ce v-au fost vecini, ați crescut sub ochii lor), ce merg la inima omului, au trezit în mine curiozitatea de-a afla taina lumii în care ați trăit zile de neuitat în satul natal, cum și când a început această nobilă pasiune de-a versifica melodiile ce vă sunau cu atâta duioșie în fagurele memoriei -"amintiri scumpe din anii ce au trecut"? Steliana Sima: Eu m-am născut la sat, iar cum veșnicia se
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_i_a_in_cetatea_can_marin_voican_ghioroiu_1375253312.html [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
tandră către mit./ Ea duce tainele din vremea veche, / Cu datini smulse greu de la înec/ Și-o seminție mândră, nepereche, / Ce-și trage nemurirea la edec.” Nu cred că este nevoie să explic de ce mi-au plăcut. Dragostea de ținutul natal este evidentă așa cum este și sentimentul de patriotism al autorului acestor versuri clădite după tipicul atât de plăcut al poeziei clasice. De altfel, demn de menționat și de reținut, este faptul că în aceste locuri am observat manifestarea liberă, neîngrădită
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Grigore Vieru, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Academiei Române, a fost și va rămâne în conștiința românilor din Basarabia, un simbol al libertății de exprimare în limba română, un om îndrăgostit de valorile morale și spirituale, de locurile natale, de ființele dragi și de tot ce este frumos în oameni, afirmă Niculina în cuvântul sau de deschidere. La eveniment au participa numeroase personalități ale vieții culturale și ale vieții publice din România și din Republică Moldova, persoane apropiate sufletește
SPECTACOL IN MEMORIAM „GRIGORE VIERU” de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_in_memoriam_grigore_vieru_.html [Corola-blog/BlogPost/344376_a_345705]