1,811 matches
-
Doilea Război Mondial, ca urmare a deceselor, a exodului din primii ani către vest (în perioada 1949-1961, până la construirea Zidului, au trecut "în vest" circa 2,5 milioane de germani din est, majoritatea muncitori și tehnicieni de înaltă calificare), a natalității scăzute, la care se adăugau ritmurile intense de dezvoltare planificate, RDG s-a confruntat cu grave probleme de forță de muncă. Autoritățile au căutat, în acest context, să atragă mâna de lucru feminină, să sprijine creșterea natalității și, în unele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
înaltă calificare), a natalității scăzute, la care se adăugau ritmurile intense de dezvoltare planificate, RDG s-a confruntat cu grave probleme de forță de muncă. Autoritățile au căutat, în acest context, să atragă mâna de lucru feminină, să sprijine creșterea natalității și, în unele locuri deficitare, să apeleze la forța de muncă din "Statele frățești" (Vietnam, Cuba, România). Femeile care munceau aveau, la locul de muncă, gratuit ateliere de coafură, cosmetică și croitorie, intrare liberă la sălile de fitness și piscine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
milion (4,6%) din populație mențin un mod de viață tradițional. Cei mai mulți trăiesc în București: 500-600 000. Vârsta medie de căsătorie este de 17 ani la fete și 18 ani la băieți. Jumătate dintre fetele rome nasc înainte de 18 ani. Natalitatea este de 5,10 copii la o femeie în condițiile unei medii pe țară de 1,9. Romii de până în 16 ani reprezintă 43% din grupul etnic. Potențialul demografic este cel mai ridicat, cu cea mai tânără populație și cea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
preferențial? De ce am investi bani în cartierele lor? De ce le-am face șosele dacă umblă cu căruța? De ce le-am face școli? De ce i-am sprijini să aibă o elită educată, dacă nici nu sunt în stare să-și controleze natalitatea? De ce le-am sprijinii proprii lideri când ei pot deveni corupți? Toate acestea pe banii noștri munciți din greu. Probabil veți recunoaște sorgintea neomalthusiană a acestor întrebări. Am auzit oameni de un cinism incredibil care spuneau: „Calamitățile sunt bune fiindcă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
legile restrictive privind emigrația în Statele Unite cauză primordială a problemelor cu care erau confruntate economiile germană și italienă, și pregăteau convulsiile care au adus, în mare măsură, catastrofa din 1939 o neliniște tot mai mare agita spiritele în Italia, unde natalitatea mereu crescîndă și spectrul foametei prin suprapopulare făceau masele să aplece o ureche tot mai ascultătoare la aceste ațîțări, la expansiune teritorială cu orice preț. Dacă sloganele lui Mussolini care ofereau moartea în luptă ca bine suprem nu erau privite
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
vest, islamicii reprezintă cea mai mare minoritate religioasă.” la această situație se 20. adaugă și creșterea numărului de musulmani din SUA și Japonia. În concluzie, islamul - una dintre marile religii ale lumii contemporane - are o populație relativ tânără, cu o natalitate în continuă creștere. Se constituie într-o veritabilă alternativă (inclusiv ideologică) la stilul de viață occidental. După christian Tămaș, în lume există două sisteme ideologice: occidental secular și islamic-religios. islamismul ca fenomen etnic și social rezistă. De ce? Pentru că nu există
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
obiectivelor se realizează prin indicatori privind persoanele înscrise în școală, numărul de absolvenți, rata abandonului școlar, numărul de cadre didactice, mobilitatea studenților și cercetătorilor, cheltuieli în învățământ, învățare pe tot parcursul vieții. Tendințele demografice din ultimele trei decenii reflectă reducerea natalității care a condus la îmbătrânirea populației și descreșterea proporției populației cu vârsta sub 30 de ani, în majoritatea statelor membre. Aceste modificări pot avea un impact semnificativ asupra resurselor umane și materiale folosite pentru buna funcționare a sistemelor educaționale. Sănătate
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Figura nr. 4.6 este reprezentată densitatea populației pe fiecare regiune și media acesteia pe țară. Densitatea populației pe regiunile de dezvoltare ale României Se observă că densitatea populației înregistrează valori apropiate de media pe țară în majoritatea regiunilor. Datorită natalității crescute, în Regiunea Nord - Est există cei mai mulți locuitori pe km 2 , respectiv 101,5, iar la polul opus se află Regiunea de Vest cu densitatea populației de 60,5, de aproape două ori mai puțin decât Regiunea NE
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
preuniversitar, la nivelul anului 2003-2004. Analizând cele două grafice se observă că există decalaje între regiunile NE, SE și S și regiunile V, NV, SV și C, în ceea ce privește rata de cuprindere în școală. Valorile mici ale indicatorului se datorează scăderii natalității și diminuării populației în vârstă de școlarizare, dar și de diminuarea interesului pentru școală din cauza situației materiale precare a părinților, mai ales a celor din zonele rurale, sau din cauza câștigurilor ocazionale. Din aceleași motive se înregistrează și abandonul școlar. Valorile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Valorile cele mai mici înregistrate de cei doi indicatori sunt în regiunea SE (5,3% cercetători). 4.2.4 Disparități privind sănătatea Factorii socio-economici, de mediu și de stil de viață au determinat modificări semnificative în evoluția principalilor indicatori demografici. Natalitatea scăzută, creșterea mortalității și emigrarea populației cu vârsta de muncă, au generat fenomenul de îmbătrânire al populației ceea ce necesită o atenție sporită asupra serviciilor de sănătate. Calitatea acestor servicii depinde foarte mult de infrastructura în domeniu. Variabile utilizate: dur med viata - Durata
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
civilă ocupată în agricultură și ponderea acesteia în totalul populației ocupate. Sub aspect social, se identifică: cheltuielile pentru formarea profesională a șomerilor. Din punct de vedere al sănătății, cele mai relevante variabile sunt: populație ce revine la un medic; rata natalității. În ceea ce privește educația, cel mai bine exprimă disparitățile: rata abandonului în învățământul preuniversitar. Infrastructura diferențiază regiunile prin: drumurile publice modernizate; localitățile în care se distribuie gaze naturale. Pe lângă acești indicatori, mai remarcăm rata șomajului, care diferențiază regiunile pentru un nivel de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
populației ocupate evidențiază decalaje în dezvoltare. Sub aspect social, s-a identificat variabila privind cheltuielile pentru formarea profesională a șomerilor, iar din punct de vedere al sănătății, cele mai relevante variabile sunt populația ce revine la un medic și rata natalității. În ceea ce privește educația, cel mai bine exprimă disparitățile rata abandonului în învățământul preuniversitar. Nu în ultimul rând, infrastructura diferențiază regiunile prin drumurile publice modernizate și localitățile în care se distribuie gaze naturale. Evaluarea statistică a dezvoltării regionale în România în raport cu celelalte
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în țări ca: Anglia, Belgia, Canada, Olanda, Suedia. Creșterea productivității muncii a condus, în primă fază, la creșterea populației. A fost etapa cea mai întinsă, caracteristică primului și celui de-al doilea val. În etapa celui de al treilea val, natalitatea are tendința de aplatizare (valabil acum în țările foarte dezvoltate) deoarece creșterea nivelului de dezvoltare conduce la creșterea solicitării generale umane și la creșterea conștientizării condiției umane. Ambele aspecte conduc la o micșorare a ratei natalității (A se vedea figura
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de al treilea val, natalitatea are tendința de aplatizare (valabil acum în țările foarte dezvoltate) deoarece creșterea nivelului de dezvoltare conduce la creșterea solicitării generale umane și la creșterea conștientizării condiției umane. Ambele aspecte conduc la o micșorare a ratei natalității (A se vedea figura 4). O observație împortantă se poate face în legătură cu nivelul de instruire al oamenilor. În etapa primului val analfabetismul era dominant, majoritatea oamenilor fiind privați de știința de carte. O societate în care agricultura era principala activitate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
decembrie, ianuarie, februarie, căldură, gândiți-vă că poporul nu are ce mânca și nu vă luați după mincinoșii și lingăii care vă informează, pentru că ei au de toate. Gândiți-vă că ați dat un decret în anul 1966 cu privire la creșterea natalității, care este și astăzi valabil. Este un lucru bun să ai o familie mare, dar nu uitați că dvs. ați raționalizat alimentele și se pune întrebarea, acestor copii, ca să crească, nu le trebuie proteine, vitamine? Greșiți, domnule Ceaușescu, greșiți, înconjurați
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a datorat scăderii suprafeței agricole, dar și a numărului populației. Densitatea generală, calculată prin raportarea populației totale a orașului la suprafața totală administrată de oraș, a înregistrat în 1997 o valoare de 3,4 locuitori/km. Evoluția principalilor indicatori demografici Natalitatea Creșterea sau scăderea ratei natalității (numărul născuților raportat la 1.000 de locuitori) este influențată de un complex de factori sociali, economici, politici, culturali, în funcție de care, la nivelul țării și implicit la cel al orașului Fetești, au loc variații. Astfel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dar și a numărului populației. Densitatea generală, calculată prin raportarea populației totale a orașului la suprafața totală administrată de oraș, a înregistrat în 1997 o valoare de 3,4 locuitori/km. Evoluția principalilor indicatori demografici Natalitatea Creșterea sau scăderea ratei natalității (numărul născuților raportat la 1.000 de locuitori) este influențată de un complex de factori sociali, economici, politici, culturali, în funcție de care, la nivelul țării și implicit la cel al orașului Fetești, au loc variații. Astfel, natalitatea a atins cele mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Creșterea sau scăderea ratei natalității (numărul născuților raportat la 1.000 de locuitori) este influențată de un complex de factori sociali, economici, politici, culturali, în funcție de care, la nivelul țării și implicit la cel al orașului Fetești, au loc variații. Astfel, natalitatea a atins cele mai mari valori între 1966 și 1967 din cauza politicii demografice adoptate, care restrângea drastic avorturile; după 1990, valoarea indicelui s-a redus semnificativ în contextul intensificării mobilității populației și al îmbătrânirii acesteia. La Fetești, valoarea cea mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cele mai mari valori între 1966 și 1967 din cauza politicii demografice adoptate, care restrângea drastic avorturile; după 1990, valoarea indicelui s-a redus semnificativ în contextul intensificării mobilității populației și al îmbătrânirii acesteia. La Fetești, valoarea cea mai mare a natalității (39,9‰) s-a înregistrat în anul 1967, iar cea mai mică (10,1‰) în 1995. Din tabelul 2 se observă cum rata natalității s-a menținut ridicată până în 1985, când înregistra o valoare de 20,2‰, în comparație cu 17,1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în contextul intensificării mobilității populației și al îmbătrânirii acesteia. La Fetești, valoarea cea mai mare a natalității (39,9‰) s-a înregistrat în anul 1967, iar cea mai mică (10,1‰) în 1995. Din tabelul 2 se observă cum rata natalității s-a menținut ridicată până în 1985, când înregistra o valoare de 20,2‰, în comparație cu 17,1‰ - natalitatea la nivel de județ - și 15,8‰ - la nivelul țării. Începând cu 1989, aceasta a început să scadă până în 1995, când a atins
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
39,9‰) s-a înregistrat în anul 1967, iar cea mai mică (10,1‰) în 1995. Din tabelul 2 se observă cum rata natalității s-a menținut ridicată până în 1985, când înregistra o valoare de 20,2‰, în comparație cu 17,1‰ - natalitatea la nivel de județ - și 15,8‰ - la nivelul țării. Începând cu 1989, aceasta a început să scadă până în 1995, când a atins cea mai mică valoare (10,1‰). Relansarea economiei și ridicarea nivelului de trai ar putea duce în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și 15,8‰ - la nivelul țării. Începând cu 1989, aceasta a început să scadă până în 1995, când a atins cea mai mică valoare (10,1‰). Relansarea economiei și ridicarea nivelului de trai ar putea duce în viitor la creșterea ratei natalității, atât la nivelul țării, cât și al Feteștiului. Tabelul 2. Rata natalității (1966-2000) (După Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică Ialomița) România Județul Ialomița Fetești Anul - - 13,2 1966 - - 39,9 1967 - - 26,5 1970 - - 18 1980 15,8
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să scadă până în 1995, când a atins cea mai mică valoare (10,1‰). Relansarea economiei și ridicarea nivelului de trai ar putea duce în viitor la creșterea ratei natalității, atât la nivelul țării, cât și al Feteștiului. Tabelul 2. Rata natalității (1966-2000) (După Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică Ialomița) România Județul Ialomița Fetești Anul - - 13,2 1966 - - 39,9 1967 - - 26,5 1970 - - 18 1980 15,8 17,1 20,2 1985 16 18,6 19,8 1989 13
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca urmare a îmbătrânirii populației dar și a migrării tinerilor în Fetești-Gară, zonă nouă și dinamică din punct de vedere economic. Sporul natural Este reprezentat prin diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor. În Fetești, acesta oscilează în funcție de valorile natalității și mortalității, ajungând la 32,7‰ în 1967 - datorită valorii ridicate a natalității în acest an - și la 0,8‰ în 1995, din cauza scăderii natalității la 10,1‰ și a creșterii mortalității la 9,3‰. Valoarea de 0,8‰ este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nouă și dinamică din punct de vedere economic. Sporul natural Este reprezentat prin diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor. În Fetești, acesta oscilează în funcție de valorile natalității și mortalității, ajungând la 32,7‰ în 1967 - datorită valorii ridicate a natalității în acest an - și la 0,8‰ în 1995, din cauza scăderii natalității la 10,1‰ și a creșterii mortalității la 9,3‰. Valoarea de 0,8‰ este superioară celei județene și naționale, care se situează la 2,5‰. În 2000
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]