3,927 matches
-
lumii, pentru totdeauna, gânduri vinovate și mărturii mincinoase. Într-un alt context vorbeam despre tatăl unui remarcabil istoric ieșean care a refuzat să mai cânte altceva decât Internaționala. Cântase Deșteaptă-te, române! și a făcut pușcărie. După aceea, furia și neîncrederea erau așa de mari, încât, cu orice prilej festiv, cânta Internaționala. Era singurul cântec pentru care nu fusese nimeni condamnat. În plus, nu credea în vorbele care anunțau libertatea de manifestare: „Nu credeți niciodată tot ce vi se spune! Cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în 1989 se pare că existau mult mai mulți anticeaușiști decât anticomuniști, fapt confirmat, printre altele, atât de discursul proaspătului lider, Ion Iliescu, referitor la „întinarea idealurilor comuniste”, cât și de procentele ridicate ale comunismului rezidual identificate cu ajutorul anchetelor sociologice. Neîncrederea în persoane favorizează reforma, în timp ce neîncrederea în instituții și principii favorizează revoluția; de aici, probabil, și ambiguitatea a ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Revenind la fenomenul cozii, în cele ce urmează aș vrea să pun în evidență rolul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mult mai mulți anticeaușiști decât anticomuniști, fapt confirmat, printre altele, atât de discursul proaspătului lider, Ion Iliescu, referitor la „întinarea idealurilor comuniste”, cât și de procentele ridicate ale comunismului rezidual identificate cu ajutorul anchetelor sociologice. Neîncrederea în persoane favorizează reforma, în timp ce neîncrederea în instituții și principii favorizează revoluția; de aici, probabil, și ambiguitatea a ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Revenind la fenomenul cozii, în cele ce urmează aș vrea să pun în evidență rolul rândurilor de așteptare la erodarea încrederii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În sondarea memoriei individuale pe această temă, s-a utilizat tehnica interviului-focus1. Menționăm că tatonările făcute pentru a găsi subiecții care să-și dea acordul în abordarea temei au fost mai numeroase (87 de cazuri). Refuzurile au fost motivate de neîncrederea în operatorii ce investighează un astfel de subiect (teama că încă ar putea avea consecințe juridice declarațiile lor), precum și de dorința de a evita retrăirea acelor momente prin evocarea lor ori dorința de a uita cele întâmplate. Lotul intervievat prezintă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a contactelor sociale, prudență excesivă. Dată fiind situația sociopolitică din perioada postdetenție, foștii deținuți politici s-au confruntat cu dificultăți majore în încercarea de a desfășura o viață socială normală. Conform descrierilor, epuizarea fizică și nervoasă, teama și sentimentele de neîncredere au constituit factori determinanți ai disfuncțiilor sociale. Foștii deținuți politici erau conștienți de modalitățile de monitorizare indirectă, prin infiltrarea de informatori ai serviciilor de Securitate în toate mediile sociale sau profesionale, în majoritatea grupurilor mari și mici. Rolul lor era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aceasta este una dintre cauzele care au prelungit eliberarea de „schemele de gândire” impregnate. Amintiți-vă că, ani de-a rândul, societatea postdecembristă a fost obsedată de întrebarea: „Cine ești dumneata, domnule X sau Y?”, semn nu numai al unei neîncrederi maladive, ci și al faptului că ne lipsea curajul unei identități. Indiferent de atitudinile adoptate atunci sau acum, problema cea mai grea a adevărului nu este numai veridicitatea informației în sine, ci, mai curând, acceptarea lui, care presupune condiții cognitive
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
schimbările survenite în modul lor de viață. 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental, pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor, pot conduce fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de a relaționa cu cei din jur, neîncredere. De asemenea, deficientul mintal prezintă și o anumită rigiditate a conduitei, fapt care determină o serie de probleme în relația cu cei din jur, în special în mediul școlar, existând riscul perturbării activităților didactice fără o intervenție atentă și bine
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stabilire a unor relații interpersonale datorate unei imaturități social‑afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire a impulsurilor primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; - integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în condițiile diferențierii și individualizării curriculumului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele de învățământ, criteriile de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar accentul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
continuă a calităților atenției (distribuția, mobilitatea și concentrarea) în funcție de gradul deficienței și de aportul minimal de stimuli care întrețin o stare de excitabilitate optimă, bază a atenției. • Din punct de vedere afectiv, unii copii pot manifesta o atitudine pasivă, de neîncredere în forțele proprii, timiditate accentuată, izolare; atunci când copilul este scos din mediul familial, are reacții întărite care pot merge până la stări de anxietate, deprimare, refuz al activităților școlare. Alți copii prezintă un grad ridicat de agitație, sunt neastâmpărați, violenți chiar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
traiectul nervului motor etc.); - deficiențe ale auzului fonematic (hipoacuzii, discriminare senzorială redusă etc.); c) cauze neuropsihologice - determină în special tulburări de ritm și fluență a vorbirii: - deficiențe mintale; - tulburări ale memoriei, atenției, reprezentărilor vizuale și acustice; - tulburări în sfera personalității (neîncredere în sine, timiditate, supraaprecierea imaginii de sine etc.); d) cauze psihosociopedagogice: - slabă stimulare a vorbirii copilului în ontogeneza timpurie; - carențe pedagogice (stimulare deformată a vorbirii, imitarea unor modele cu vorbire deficitară, necorectarea la timp a tulburărilor de vorbire); - suprasolicitare, stări
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
procedee psihoterapeutice în scopul înlăturării la copii a unor manifestări neuropsihice secundare, a unor tulburări de conduită și personalitate determinate de prezența tulburărilor de vorbire (timiditate exagerată, negativism, nervozitate, iritabilitate, inapetență verbală, sensibilitate mărită la observațiile celor din jur, frică, neîncredere, complex de inferioritate, autoizolare etc.). Metodele și procedeele specifice corespund fiecărei categorii de tulburări, iar alegerea lor este în funcție de fiecare caz în parte, de tipul de tulburare și de gravitatea acestuia, de vârsta și nivelul de dezvoltare psihică a subiectului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de grația caligrafiei. Metafora e făcută să descurajeze ochiul obișnuit cu subtilități livrești... În această cruzime a sincerității poetice, trebuie să observăm nu numai o expresie temperamentală, ci și o reacție față de extraordinara inflație de abstracțiuni din poezia actuală. O neîncredere totală se manifestă, atunci, în posibilitatea cuvîntului de a exprima ideea, și poetul alege expresia atingătoare, fără grații lirice. EUGEN SIMION SCRIERI: Poarta cetății, București, 1966; Cine mă apără, București, 1968; Frunze, pomi, arbori, București, 1968; Ochiul neantului, București, 1969
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
Bătrânul din Horincea, urnit fără voia lui la expoziția jubiliară de pe câmpia Filaretului, unde se etalau realizările înfăptuite în patruzeci de ani de monarhie, are, ajuns în București, reacții viscerale, de respingere și dezgust. Colindând prin oraș, cu teamă și neîncredere, cu ochi ironici, dar și cu gura căscată, el exteriorizează o naivitate cât reală, cât jucată - e un fel de Moș Ion Roată, s-a zis -, minunându-se uneori parșiv, bodogănind întruna, blestemând, scoțând din volbura sufletului porniri crunte, sîngeroase
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
vremii, precum Mihail Sadoveanu, Al. Vlahuță, Barbu Delavrancea, Mihail Dragomirescu, Victor Eftimiu, D. Anghel, I.Al. Brătescu-Voinești, Ovid Densusianu, Al. Davila, Al.T. Stamatiad. Invitat să răspundă la anchetă, E. Lovinescu scrie articolul Curentele ca frunzele, în care își afirmă neîncrederea în „valoarea de sine stătătoare a curentelor literare”: „Literatura e una singură: literatura bună. Ea poate îmbrăca, firește, deosebite forme. Aceste forme exagerate se numesc de obicei curente.” Tot în problema curentelor literare, este consemnată opinia lui Al. Macedonski, care
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
nuvele de nivel modest, articulate corect, totuși convenționale și previzibile în desfășurarea lor, deși subiectele și tratarea sunt relativ variate: un mutilat de război se întâlnește zilnic cu o femeie imaginară; o foarte tânără aviatoare e menajată (nu numai din neîncredere în capacitățile ei profesionale, ci și din dragoste) de comandantul aerodromului, până ce, într-o situație neobișnuită, ea își dovedește competența; un țăran care a ucis pentru pământ se întoarce după cincisprezece ani de ocnă și își regăsește nevasta și copilul
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
a democrației (o sociologie care aspiră progresiv la obiectivitate și echidistanțare). Experiența sociologiei industriale este ilustrativă pentru o asemenea evoluție. Proiectele sociologilor occidentali de a acționa asupra componentelor sociale și umane ale întreprinderii capitaliste s-au izbit de la început de neîncrederea și chiar opoziția muncitorilor care vedeau, nu fără temei, în aceste încercări promovarea cu mijloacele științei a intereselor patronatului. De aici, o primă lecție pe care sociologul practician a trebuit să o tragă. Nu pot fi realizate modificări substanțiale într-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
profilul său psihologic, rezultat al întregii sale istorii personale? Dacă revenim la exemplul cu domnitorul, multe aspecte ale comportamentului său pot fi înțelese dintr-o perspectivă psihologică. În măsura în care, să zicem, istoria sa personală i-a imprimat o puternică tendință de neîncredere în propriile sale forțe, lipsă de ambiție, defetism, el va judeca, în perspectiva acestor trăsături, situația concretă în care se află: el va tinde să considere într-o lumină mai pesimistă șansele unui război cu turcii, decât un altul, cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întărirea empatică. Pacientul nu mai trebuie să-l convingă pe terapeut de suferința sa și se simte luat în serios. Cuplul pacient-terapeut poate să înceapă lucrul. Un compliment nu este o întărire în sine: complimentare poate să deranjeze, să stimuleze neîncrederea, să distrugă deci relația colaborativă. Este important să aplicăm întăriri în funcție de ceea ce se dorește să se întărească. Iată un exemplu: Pacientul - Sunt prea bătrân pentru a găsi un loc de muncă. Terapeutul - Dacă vă pierdeți locul de muncă, veți fi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
așa după cum mi-a spus medicul. In acest moment, terapeutul propune un tratament fără a fi efectuat analiza funcțională și cu mult înainte ca relația colaborativă să se fi instalat. Tratamentele anterioare n-au fost explorate. Toate aceste lucruri întăresc neîncrederea pacientei. Invers, terapeutul este interesat să nu avanseze prea repede: Pacienta - Fac crize de panică, asta mi-a spus medicul meu. Este insuportabil, în fiecare seară, la lăsarea nopții... Trebuie neapărat să găsesc pe cineva și sunt gata să ies
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în medie, după zece ani de la debutul tulburărilor. După mai bine de zece ani de rătăciri terapeutice, de diagnostic greșit sau de absența unui diagnostic, de pierdere a speranței dar și a motivației și a încrederii în ajutorul unui terapeut, neîncrederea, chiar opoziția, sunt puternice. Dincolo de caracterul aleatoriu și puternic subiectiv al oricărei întâlniri dintre doi indivizi, empatia, această facultate a terapeutului de a se pune în locul celuilalt, de a percepe ceea ce resimte acesta, face posibil efortul terapeutic al cărui obiectiv
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fobice sunt cele care au îndoieli, întărite ca urmare a lunilor și anilor de suferință fără susținere medicală. Ori, aceste îndoieli readuc în discuție încrederea pacientului față de terapeut, capacitatea sa de a se confesa acestuia (sentimente de rușine și de neîncredere) și implicarea sa în terapie. Informarea în legătură cu medicamentele permite: - o bună observare a tratamentului; - sentimentul că pacientul controlează terapia; - întărirea alianței terapeutice; - menținerea dialogului și a încrederii; - optimizarea tratamentului psihoterapeutic susținut de cârja medicamentoasă. Vindecarea ”Doamne, dă-mi curajul să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este evidentă la personalitățile dependente și evitante, dar și în cazul tulburărilor bordeline, al personalității schizoide (retragere socială importantă, expresie emoțională și dezvăluire de sine limitate). Personalitățile paranoice prezintă o „slabă” afirmare de sine, într-o manieră agresivă manifestată prin neîncredere față de celălalt, ceea ce demonstrează uneori un sentiment de inferioritate. Evaluarea unei absențe a afirmării de sine In prezent, nici o evaluare a competențelor sociale nu întrunește unanimitatea specialiștilor. Iată câteva evaluări care pot fi totuși utilizate: scara lui Rathus este cea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
merită acest lucru?”). Acești pacienți prezintă, adesea, o puternică sensibilitate la respingerea socială, fie că este reală (fiecare poate trăi o situație de răcire a relațiilor sale sociale, dar acești pacienți o agravează prin reacția de repliere, prin distanțare și neîncredere, în loc de a încerca s-o „reîncălzească”) sau presupusă (un „bună ziua” mai rece decât de obicei, un reproș inofensiv sunt suficiente pentru a le „dovedi” că nu mai sunt apreciați). Diagnostic diferențial și comorbiditate Unele simptome ale anxietății sociale pot fi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și respingere Familii tipic instabile, maltratante, în care atmosfera este rece, de respingere, izolate de lume. Pacienți care în mod tipic nu reușesc să realizeze legături strânse și satisfăcătoare. - Abandon/instabilitate: sentimentul că ceilalți vor sfârși prin a vă abandona. - Neîncredere/abuz: sentimentul că ceilalți vor sfârși prin a profita de dumneavoastră, prin a vă maltrata. - Carență afectivă: sentimentul că ceilalți nu vor putea să vă acorde sprijinul, atenția, protecția de care aveți nevoie. - Imperfecțiune/rușine: sentimentul că nu ești „la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Martine Antecedente istorice Antecedente biologice: caracteristici endogene, stare depresivă recurentă din anul 1994. Antecedente familiale: antecedente constatate la tată și soră. Antecedente somatice: nici unul. Antecedente socioculturale: exigență crescută, stres relațional cu sora sa. Antecedente cognitive: scheme privind exigența, abandonul, neîncrederea. Antecedente imediate Probleme sociofinanciare Comportament problemă Cogniții: impresia că ceilalți se dezinteresează de ea, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, dificultate de a se decide, gândire înceată. Afecte: tristețe, descurajare, iritare, sentimentul de neputință, anxietate. Comportament: apatie, lipsă de motivație
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]