2,506 matches
-
pusese la punct, iar pentru asta nu cruțase niciun sistem de gândire, tocmai pentru a evita ca un individ ca acel Marta să recurgăl la raționamente construite pe supoziții și opinii. De ce te obosești atâta luând în seamă un literat neînsemnat și care se ține de provocări? O face dinadins, colecționează astfel de ecouri și crede că va să devină nemuritor îi spunea Mario del Tufo lui Tommaso. Știu asta, n-ar trebui să dau atenție unor asemenea viermi, dar dacă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în vederea căreia făcea eforturi obsedante, degenerate în cinism. Întocmise o listă de profesori, completată cu observații amănunțite asupra vârstei, sănătății, familiei, operelor, antecedentelor. Purta totdeauna cu sine, într-o geantă voluminoasă, o listă de lucrări, în care figurau cele mai neînsemnate articole de jurnal și recenzii asupra lor, iscălite cu inițială, scrise tot de el. În fiecare an Gonzalv compunea cel puțin două articole, pe care le comunica în extras corpului profesoral de la toate facultățile existente, alegîndu-și subiectele astfel încît să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
apariției operei sau necunoașterea unui articol de gazetă recent, cu raport la teza respectivă. De aceea, în general el declara învechite toate lucrările și propunea refacerea lor. Dacă i se întîmpla, personal, să scape un punct de bibliografie oricât de neînsemnat, Gonzalv cădea în panică, apoi în melancolie, alerga prin librării și-și retrăgea toate exemplarele posibile, comandând în pripă un erratum volant, pe care îl lipea pe ele, retrimițîndu-le astfel la cunoscuți, având totodată grijă a publica și un articol
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de ordine. Dar când o puse pe masă și constată că Hagienuș, tot vorbind despre credința în Dumnezeu, o fixa atent, se află, din cauza excesivului său spirit de complicație, într-o situație din cele mai ridicole. Învârti moneda de valoare neînsemnată, fără a se decide s-o pună în buzunar. Soluția de a întreba pe Hagienuș de nu cumva moneda îi aparținea i se păru meschină și absurdă. Ce rost să întrebi pe alții despre un lucru evident al tău? Și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
drame, avea obiceiul să vorbească singur și Ioanide îl zărea din pod dând din mâini și mișcând buzele în răspunsuri imaginare pe care le făcea probabil unor preopinenți închipuiți. Afară de asta, Hergot mai avea și o grijă extraordinară de lucrurile neînsemnate, și din senin, când nimeni nu se gândea, întreba dacă s-a găsit dopul de sticlă de la un borcan. Dar mai caracteristic în viața celibatarului nostru era jurnalul. Ca și unii mari bărbați, Hergot ținea un carnet de însemnări, în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
spionări și nu se rușina când era surprins el însuși G. Călinescu asupra faptului. Cărțile nu satisfăceau toată setea de moțiune sufletească a lui Hagienuș, care căuta evenimente în viața de toate zilele, mărindu-le cu imaginația pe cele mai neînsemnate. Hagienuș dorea zgomotul și liniștea în același timp, adică o recluziune într-un sanctuar personal, unde să nu intre nimeni, asta însă în mijlocul unui cămin familial cât mai gălăgios. Trăit într-o familie numeroasă, orientalistul nu putea nici să mănânce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o recepție urmată de bufet. - M-a ținut pe loc un individ, se căina, și am întîrziat.Filozofia explicită ori numai semiconștientă a lui Gulimănescu era "a nu pierde nimic", a pune mâna pe cât mai multe lucruri, fie oricât de neînsemnate. Reclama cele mai mici misiuni, dacă erau plătite. Metoda lui era de a întreba despre toate ori de câte ori din conversația altora înțelegea că se obține ceva avantajos. - E bună, domnule, vorbea, exempli gratia 1 un grup în cancelarie. - Ce e bună
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rudă cu răposata contesă de Noailles. Nu astea erau cărțile de vizită europene ale Hangerliilor. Prin celelalte rubedenii de generație mai veche, aveau legăturile cele mai solide cu familii mult mai importante, în Italia, Belgia și Spania, și cea mai neînsemnată rudenie era cu o familie din Graz: von Tupay-Isertingen. Lui Max nu-i rămăsese decât o casă veche pe Calea Victoriei, nu departe de palatul Cantacuzino, și un fragment de moșie, înglobat în exploatația unui văr, de la care extrăgea un venit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din consiliu, în plăcerea de a amâna un candidat luni de zile și ani, în a-l ține în anticameră și a-l amăgi cu promisiuni. Gonzalv avea și el un Weltanschauung, ca și Ioanide, în care monumentele jucau rol neînsemnat. Iubea pacea, în care înfloresc studiile și prosperă universitățile. Lumea o împărțea în două: în universitari și public indiferent. Pe cei dintâi îi visa îmbrăcați în togă cu hermină, diferențiată însă după grade. N-ar fi admis ca un agregat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o văzu intrând pe poartă, o auzi urcând scara la etaj să-și lase mantoul, apoi recoborînd în sufragerie. Peste puțin, madam Ioanide chemă pe arhitect la masă. Ioanide era un om care, când încredința cuiva o misiune oricât de neînsemnată, aștepta cu nerăbdare îndeplinirea ei și pretindea ca mandatarul să dea un raport imediat. Este tocmai ceea ce nu făcea Elvira. Așadar, cei doi soți se așezară la masă, madam Ioanide calmă, respirând încă aerul rece al străzii, Ioanide preocupat numai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lumea despre mine? . - Nimic! răspunse acela cu un aer foarte sincer. Într-adevăr, nimeni nu pomenea numele lui Pomponescu, și chiar când venea vorba de el, nu mai reacționau cu stimă sau cu teamă de a se compromite. O întîmplare neînsemnată produse o impresie adâncă asupra lui Pomponescu. Invitase la masă pe Smărăndăchioaia și pe Smărăndache, întîlniți accidental pe bulevard. În ziua hotărâtă, la prânz, așteptă G. Călinescu posomorât până la ora unu, tresărind la cel mai mic zgomot. Invitații nu apăreau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și D5), apar în organismul uman sub influența razelor solare. Transformarea provitaminelor din grupul D în vitaminele corespunzătoare are loc sub acțiunea radiațiilor UV cu lungimea de undă cuprinsă între 256 și 313 nm. Vitaminele D se găsesc în cantități neînsemnate în regnul vegetal (păpădie - Taraxacum officinale), dar cu atât mai însemnate pentru varianta levogiră și se sintetizează în cantități mari în organismul uman sub influiența UV. Biogeneza este studiată mai ales pentru vitamina D3 a cărei provitamină este 7 dehidrocolesterolul
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
principal; c) asistent; d) debutant. În ceea ce privește administrația publică, de prea puține ori se conștientizează faptul că aceasta se află în competiție cu sectorul privat în identificarea și menținerea unui personal calificat astfel că și importanța acordată motivării funcționarilor publici este neînsemnata. Managerii din sectorul public asociază cel mai frecvent motivarea cu recompensele bănești și materiale, fapt explicabil și prin competențele manageriale reduse. Este desigur importantă inovarea în materie de motivare și o nouă atitudine a managerilor față de colaboratori. Considerăm că o
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
pământuri de cultivat sunt nelimitate; fiecare sat are în jurul lui zeci, sute de km2 de savană care ar putea fi, teoretic, transformate în culturi. Posibilitățile practice ale acestei mâini de oameni pierduți într-o asemenea imensitate se dovedesc un efort neînsemnat. Există un fel de proprietate colectivă pe bază de rudenie asupra teritoriilor de vânătoare și de pescuit; natura ei este cu totul străină de proprietatea funciară legată de cultură. Concret, nu există niciun raport între această proprietate de drepturi de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cât nu pare a corespunde contextului economic. Până în 1925, cei doi poli de activitate din nordul statului Congo erau fildeșul și cauciucul; comercializarea și producția erau în întregime în mâna companiei, care exercita asupra populației o suveranitate absolută; cea mai neînsemnată ființă era proprietatea ei, agentul comercial era stăpânul incontestabil. Administratorului îi revenea sarcina de a pătrunde în zonele interne, de a pacifica regiunile nesupuse. Suprimarea prelucrării fildeșului și a cauciucului, exploatarea culturii de palmieri naturali aruncă în aer această suveranitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Bărbații pleacă la muncă fără vreo deosebire la ora 6 sau 10, iar întoarcerea lor se eșalonează pe toată durata dimineții; în general, totul se termină la ora 12-13. Nicio continuitate: e de ajuns o vizită oarecare sau un incident neînsemnat pentru a rămâne la colibă și a lăsa ziua de lucru... pe mâine! Ce spectacol curios în primele ore ale dimineții! Câte plecări eșuate: țăranul curajos pornind spre plantație cu secera în mână și oprindu-se în sat pentru că un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
răpus cu o singură lovitură de armă o antilopă din cerc. Vinovatul nu numai că a fost admonestat cu violență, dar animalul astfel ucis nu a fost împărțit cu ceilalți, ci... vândut. Interesul "productiv" al acestor partide de vânătoare este neînsemnat (pentru 30 participanți: 1 antilopă, 3 gazele) și nu este prin nimic comparabil cu vânătoarea cu arma. Este vorba de un fel de rit, de o comuniune cu trecutul care menține coeziunea comunității sătești (pusă serios sub semnul întrebării de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
va face apariția, vom putea considera că revoluția monetară s-a încheiat și că raportul comercial s-a interiorizat în structura însăși a acestui sat. În realitate, banii care circulă în acest joc al schimburilor interne sunt într-o cantitate neînsemnată; am văzut că numai 8,5% din valoarea monetară a bunurilor posedate puteau fi plasate sub această rubrică. Comunitatea sătească se apără împotriva oricărei implantări a raporturilor comerciale interne, care constituie și tema unui conflict latent între sate și majoritatea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fost același. Înainte de accident era un bărbat liniștit car-și iubea la nebunie familia și adesea afișa un aer glumeț. După accident d-l I.P. era tăcut și iritabil cronic. El striga la nevasta și copiii lui pentru cele mai neînsemnate lucruri. El și-a lovit nevasta când ea vorbea despre abuzul lui verbal în fața copiilor. El nu a mai dat randament nici la muncă, a descoperit că are probleme mari de concentrare și nu putea urmări instrucțiunile șefului său. Când
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tuturor din belșug atâtea binefaceri cerești”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, traducere de Cristian Spătărelu și Daniela Filioreanu, Editura Egumenița, p. 14. footnote>. Martirii - mărturisitori jertfelnici ai credinței Martirii, privind teribilele suplicii ca pe ceva neînsemnat, nu se grăbeau de fapt spre moarte, ci spre adevărata viață, căci Hristos era viața lor și a trăi însemna Hristos. Și-au îndeplinit astfel cu dor mărturisirea martiriului. O mărturisesc ei înșiși: „Noi în teama de robie ne veselim
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
întoarcerea din Anglia, a scris un articol intitulat: Despre influența tarifelor englezești și franțuzești asupra celor două popoare, pe care l-a trimis Jurnalului economiștilor 67. Articolul sosea din îndepărtata regiune Landes, fără a fi sprijinit nici măcar de cea mai neînsemnată recomandare. Trebuie de asemenea să spunem că a fost lăsat să zacă o vreme în cutii. Un jurnal este expus să primească atâtea articole, și ce fel de articole! Dar, în sfârșit, la intervenția editorului, domnul Guillaumin, redactorul-șef al
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
când își dau seama de toată stricăciunea omenească, se ridică la o îngăduință care e ultima treaptă de dispreț. Recunoștința îmbracă trei forme: un sentiment din adâncul inimii, o expresie de mulțumire și un dar întors. Recunoștința este cea mai neînsemnată virtute, iar lipsa ei, cel mai mare viciu. Dacă oamenii vrednici nu sunt niciodată lipsiți de recunoștință, nerecunoștința este o slăbiciune atât de răspândită, încât, dacă ar fi să-i condamnăm pe toți nerecunoscătorii din lume, nu știm pe cine
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
e nimic de făcut, întrebarea "ce e de făcut?" se pune, înseamnă că este totuși ceva de făcut. Înseamnă că se pare că nu mai e nimic de făcut, înseamnă că am renunțat prea devreme, înseamnă că ceva firav, ascuns, neînsemnat, ceva care pesemne că nici nu are aparența facerii - mai este de făcut. Ceva modest, ceva palid, ceva nespectaculos, ceva care ne-a scăpat din vedere tocmai pentru că era atât de neînsemnat, ceva la care lumea nu se gândește pentru că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
renunțat prea devreme, înseamnă că ceva firav, ascuns, neînsemnat, ceva care pesemne că nici nu are aparența facerii - mai este de făcut. Ceva modest, ceva palid, ceva nespectaculos, ceva care ne-a scăpat din vedere tocmai pentru că era atât de neînsemnat, ceva la care lumea nu se gândește pentru că acest lucru nu este în calea lumii - mai este de făcut; ceva care, retranșîndu-se în alt registru al facerii, poate să devină promisiunea unei fapte viitoare; ceva care face parte din acea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Pentru mine, tu ești deja ceea ce poți deveni. Să nu mă dezamăgești!" Glasul a început să-i tremure, apoi a izbucnit în plâns și a ieșit. Am rămas de partea cealaltă a ușii, neștiind ce să fac, simțindu-mă tare neînsemnat, neputincios și, mai ales, speriat. Constantin Noica se poate considera - și se consideră, cred - un om fericit. Un om fericit este acela care descoperă în toate etapele și actele vieții sale un acord subtil între întîmplările acestei vieți și sensul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]