2,581 matches
-
și în procese nu mai puteau să dea înapoi. Au trimis bilet lui Bozoncea să le arunce ceva lovele, să mituiască judecătorii. De rest se îngrijea spărgătorul. Starostele a pus două mii în mâna unui gardian, 246 care i-a adus neatinși bătrânului. I-au lăsat și lui o sută, restul -lau dat priceputului. La proces, a venit Didina cu alți bani și cu rufe de schimb. A făcut ce-a făcut, lucrurile au ajuns la ei. Sala tribunalului era plină de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
izvorul creșterii lăuntrice, ci toate laolaltă, învăluite și purificate în sentimentul morții. Fără el, te înalți anapoda, îndepărtînd din sfârșit grăunțele de nimb sau de apoteoză. Când însă moartea încolțește în fiece suflare, rodul suferințelor noastre își păstrează o maturitate neatinsă și viața este mai puțin pierzanie, acordată ultimelor ei rosturi. Nu crești decât la unison cu o agonie-n floare. Prin sentimentul morții, facem viața complice cu absolutul, chiar dacă-i răpim din frăgezime. Închiși în marginile individuale, ce-am face
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ne adânci identitatea. Ești mai mult tu însuți în preajma femeii, a băuturii sau a lui Dumnezeu. Până și sinuciderea nu-i decât un omagiu negativ ce ni-l aducem nouă. Fiorul ce ne dezvăluie că spiritul a rămas clar și neatins, dar că sângele și carnea și-au pierdut mințile... Sau că oasele și-au pierdut capul, când rațiunea își gustă propria ei lucire... De s-ar surpa cerurile înaintea minții! Iubirea pare ocupație vulgară față de dorința de adorație, în care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Individul e un eșec existent, o greșeală ce înfruntă rigoarea oricărui principiu. Nu rațiunea te pune-n fața morții, ci condiția unică de individ. Cine are convingeri maschează chiar această dramă a unicității. Spre moarte, întoarce-te purificat și gol - neatins de îndulcirile minții, de atenuările ideilor. Ea trebuie privită în față, cu virginitatea lăuntrică a momentelor în care nu crezi în nimic, mai mult chiar: ca martir al nimicului. Dragostea de viață, plină de freamăt și durere, nu ispitește decât
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
menține secole de-a rândul în aceleași forme și insensibile modificări, la același nivel numeric. Golurile născute prin asaltul orașelor, provocat de industrie, trebuie umplute. Și astfel, se naște la sate o primenire și o renaștere biologică. În plus, muncitorimea neatinsă de șomaj a dat exemple de prolificitate. Culturile populare, rezemate pe popoare agrare, în fața anvergurii culturilor moderne, rezemate pe națiuni industriale, sânt dezarmate atât spiritual, cât și material. De o parte țăranul și satul, de cealaltă muncitorul și orașul. O
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Un sarcasm învioșă buzele bătrânului c-un surâs rece și sceptic... "De-ar fi viu, l-ar omorî... gândi el, i-ar fi o jucărie de [o] zi... Dar ceea ce nu se poate câștiga... un om mort deja... o inimă neatinsă, sfântă, de care moartea a avut milă în cazul de față... aici frumoasa mea princesă poate fi sentimentală... Ce batjocură... " Ea acoperi iar fața mortului... Afară s-auzi zgomot de glasuri... Ieșiră repede și închiseră ușa de spijă după ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ales pentru finanțatori. footnote> și cel financiar<footnote Raportul financiar trebuie să prezinte printr-o modalitate clară și precisă cum anume au fost utilizate fondurile. footnote>; − realizează o evaluare a proiectului pentru uz intern; − evidențiază performanțele și subliniază eventualele ținte neatinse; − anunță public închiderea proiectului și rezultatele proiectului. Imediat după încheierea unui proiect sau chiar din fazele terminale ale acestuia poate începe prima fază din ciclul de viață al altui proiect. Mai ales în cadrul organizațiilor care lucrează pe bază de proiecte
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
înțelese, ca și în teoria concurenței perfecte. Procesul era însă corupt de metodele preluate din viața comercială: grupuri-țintă și încadrarea mesajelor. Politicienii au învățat să se preocupe de dorințele electoratului în loc să propună politici în care credeau. Electoratul nu a rămas neatins. Oamenii alegeau candidatul care le spunea ce voiau ei să audă, dar, în același timp, nu puteau să nu observe că erau manipulați, nefiind surprinși când conducătorii aleși îi mințeau. Dar nu exista scăpare. Metodele de comunicare tot mai sofisticate
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
singura sursă a adevărului. în timp ce oamenii, cu intelectul lor imperfect, se contrazic la nesfârșit cu privire la aplicațiile și implicațiile doctrinei, aceasta însăși continuă să strălucească în puritatea sa augustă. în timp ce observația înregistrează un flux constant de schimbări, domnia puterii supraumane rămâne neatinsă. Acest mecanism întreține iluzia unei ordini mondiale bine definite și permanente în ciuda multiplelor dovezi care ar putea să o compromită. Iluzia este alimentată de faptul că modul de gândire dogmatic, dacă are succes, tinde să mențină neschimbate condițiile sociale. Totuși
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
aceeași măsură ca și cea a bărbaților. Nefiind însă organizate să își apere interesele, ele nu au acționat ca grup; deși au avut un avantaj „competițional”, ele nu s-au prevalat de acesta. Singura formă de putere care a rămas neatinsă a fost patriarhatulxe "„patriarhat" în relațiile de gen. Așa cum voi argumenta în continuare, există o consecință semnificativă a acestui fapt. Bărbații au reușit să-și aproprie statulxe "„stat", iar femeile au fost livrate spre piață. Chiar dacă toate formele de putere
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
empatie veritabilă față de alți bărbați. Uneori, empatia a fost înlocuită cu frica de „bărbații de pe stradă”, frică niciodată resimțită față de „femeile de pe stradă” și cu atât mai puțin față de „femeile de stradă.” În absența feminismului politic, patriarhatulxe "„patriarhat" structural rămâne neatins, inclusiv de legislația profemei. În România (ca de altfel și în celelalte țări est-europene - vezi Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2000, Johnsonxe "„Johnson,Janet" și Robinsonxe "„Robinson,Jean", 2003), feminismul s-a dezvoltat în zona societății civile, influențând rar și foarte punctual
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mor. Poetul se hotărăște, așadar, să dea pe față lucrurile și să privească de aproape ceea ce pînă acum refuzase: obiectul pasiunii. Însă Zoica, din pricina căreia versificatorul este pe punctul de a muri, rămîne În continuare o ființă abstractă, indeterminată și neatinsă ca marile simboluri medievale: „Zilele ce oi fi viu vrednic aș vrea ca să fiu, Oftînd, ca să te slăvesc, dar cum poci să Îndrăznesc? Iscusit aș trebui să fiu, să poci zugrăvi Chipul tău care dă rază soarelui, și-l luminează
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și odată ajunse la încheieturi, mâna executa o comandă nepotrivită. Renunță, își găsi un colț în fața vetrei, mai puse o buturugă pe foc, suflă în tăciuni. Caterina nu-l scăpa din ochi. Îi adusese bucate să mănânce, dar acestea rămăseseră neatinse și se răciseră, în fine, îl pofti să termine cu aerul ăla de înmormântare. Și-n plus, trebuia să fie gata să taie porcul, era destul de frig, tocmai vremea ce se cuvenea, ce mai aștepta? Trebuie să trimiți după sare
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
jumătate, dreptate. Trebuiseră, pur și simplu, să-l refacă din bucăți. Radiografiile arătau că o nimeriseră, dar avea să mai treacă vreme până ce trupul va ierta și se va reîntoarce, după atâta nesăbuință, în albia lui. Doar numele rămăsese întreg, neatins : Ionuț Penescu. Golise cu grijă, din buzunare, tot ce-i purta numele, de parcă, prăvălindu- se peste balustradă, nu avea nevoie de nume, un împrumut pe care îl înapoia. Ori poate că Ionuț i s-a părut un nume de copil
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
I-auzi, Chiorule ! se întoarse Costică mirat. — Nu contați pe mine la discuția asta, i-o întoarse Fane. Hai, noroc ! îngădui Ologu. Gâlgâi pe îndelete berea care, din pricina lipsei dinților, i se scurgea de minune pe gâtlej. Când văzu sticla neatinsă din dreptul lui Coltuc, o ciocni cu a lui, apoi i-o așeză iar dinainte. Abia atunci își dădu seama : Drace, spuse, tu n-ai cum să dai sticla peste cap... Un pai... spuse flăcăul. Îmi trebuie un pai... — Băiete
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Erosurile imnelor dumnezeiești, 22, p. 142-143. footnote>. Într-un alt dialog cu Dumnezeu-Lumina, sunt prezentate însușirile sau calitățile Ei: Prin fire, Eu sunt cu neputință de exprimat, cu neputință de cuprins, nelipsit de nimic, de neapropiat, nevăzut pentru toți, de neatins, de nepipăit, neschimbabil după ființă, Singur în singurul univers (tot) și Singur împreună cu toți cei ce Mă cunosc în întunericul acestei vieți, afară din toată lumea, afară din cele văzute, afară din lumina simțită (sensibilă), afară din soare și din întuneric
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
limbajul lui însemna: Sunt în delirul facerii, mă absentez!" În astfel de împrejurări, madam Ioanide nu insista. Pe o masă alăturată, ea sau servitoarea aducea o tavă cu mâncare. Dacă mâncarea se răcea era reîncălzită și, dacă și așa rămânea neatinsă, era înlocuită cu alimente mai ușoare. Arhitectul ridica automat mâna în timpul lucrului și mânca fără a privi ce mănâncă, laconic și chiar ursuz și mut, până ce ieșea din extazul lui și redevenea sociabil. Indolenta așteptă puțin în sufragerie, mai strigă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
obișnuit, nu ieșea cu bani la el, având în portmoneu sume derizorii. În momentul asasinării avea în buzunar treizeci și doi de lei în mărunțiș și cinci sute de lei în portofoliu. Nu i se sustrăsese nimic, totul fusese găsit neatins, până și batista. În buzunarul demiului i se descoperiră o cutie de penițe noi, două gume și cinci creioane Castell neascuțite. Secretarul facultății lămuri lucrul. Un furnizor de materiale de birou al lui Dan Bogdan avea obiceiul să-i ofere
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de mâncare mă vor vesti probabil că a sosit ora execuției. Acum o imagine din copilărie îmi revine brutal înainte. Servitoarea tăia găinile, după ce le dăduse, ca de obicei, porumb. Când le scotea gușa, răsturna cu economie boabele pe masă, neatinse. Astfel și mie, la o posibilă disecție, îmi vor găsi în stomac varză. În acest timp, spiritul meu vede numai statui de eroi și figuri ilustre: Catilina, Caesar, Cola di Rienzi, Richelieu, Cromwell, Wallenstein, N. Bălcescu. Arta detențiunii a degenerat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
unde teamă va fi ucis găndirea independentă, iar oamenii se vor mărgini să abordeze subiecte inofensive.” În schimb, R. W. Livingstone îi reproșa lui Mill că “atribuie prea multă raționalitate ființelor umane”, ceea ce pentru Walter Lippmann reprezintă un ideal de neatins, iar “astăzi, cetățeanul obișnuit a ajuns să se simtă asemenea unui spectator surd, aflat în răndul din spate, care este nevoit să privească la un spectacol misterios abia abținăndu-se să nu adoarmă.” Astfel, pornind de la premisa conform căreia este „nepotrivit
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
final, veți obține fericirea. Construiți clădiri impunătoare conștienți fiind de faptul că timpul vă va mănca bucată cu bucată, munca, dar continuați de dragul secundei următoare finalizării lucrării. Credeți că acolo e ascunsă fericirea... Faceți lucruri de dragul rasplatei, aspirați spre culmi neatinse de nimeni, vreți recunoașterea celor din jur, prețuirea sau chiar invidia lor. În ea sperați să găsiți fericire... Într-o zi, mi-am dat seama că fără plată, nu ați face nimic. Atunci am conștientizat că nu mă încadram în
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
actualității schimbărilor economice evocate și înrădăcinarea lor în procesele de lungă durată. Istoria antropologiei oferă de altfel observației asemenea replieri intelectuale în fața unor noțiuni integratoare ale realităților politice și economice, precum colonizarea, decolonizarea sau dezvoltarea. Aceste câteva remarci lasă deci neatinsă întrebarea privind interesul antropologiei pentru ceea ce se înțelege prin mondializare oricât de vag ar fi acesta. Nu ar putea fi vorba de o tematică sau de un obiect special care ar veni să se juxtapună noilor domenii de anchetă etnologică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
noi" (p. 25); d. relația cu propriii noștri părinți: "aceste relații prea adesea ne consumă energia și trebuie permanent redefinite, reclarificate, reafirmate în noi limite", menționează J. Salomé (2002, p. 26). e. relația cu divinul, "cu acea parte care rămâne neatinsă în noi și ne unește cu infinitul" (idem, p. 26), cu absolutul, cu eternitatea, cu desăvârșirea. Relațiile intime Oamenii, cei mai mulți, nu se mulțumesc cu relații superficiale, ocazionale, instituționale. Ei au nevoie de raporturi stabile, în care să aibă încredere și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
uimirea: anume, el a poruncit tuturor oamenilor săi (începând chiar cu cei aflați în slujbele palatului și până la demnitarii în funcție) să se hotărască - fie a jertfi demonilor (în care caz puteau rămâne mai departe în preajma sa, păstrându-și rangul neatins), fie să nu le aducă jertfă (în care caz porțile sale aveau să le rămână închise iar ei aveau să fie izgoniți până departe și lipsiți de ocrotirea sa). Oamenii s-au împărțit, trecând unii deoparte, alții de cealaltă parte
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
proiect. Acest "eu" gol, care premerge oricărui proiect și care se refuză oricărei preluări în proiect, îl descopăr apoi în lene. Acest "eu" gol, care apare la capătul oricărei neizbutite preluări în proiect, care rămâne, neputincios, în fața hotarelor propuse și neatinse, îl descopăr deopotrivă în ratare și în bovarism. Dar pentru că hotărârea poate să fie și hotărâre în privința altuia, orice preluare în proiect poate să fie o ieșire din granițele proprii, poate să fie o depășire de hotar spre hotarele altuia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]