1,451 matches
-
aceea a uciderii... A cincisprezecea vamă este aceea a magiei: vrăji, amestec de otrăvuri, farmece, invocația demonilor, spiritism, etc... A șaisprezecea vamă este aceea a necurăției și a tot ce se raportă la acest păcat: gînduri scîrboase, dorinți și acte necurate, iubire trupească a persoanelor neunite prin căsătorie legitimă, priviri la lucruri necurate, priviri voluptoase, pipăiri necurate... A șaptesprezecea vamă este aceea a adulterului: necredința în căsătorie, căderea în păcat a persoanelor consfințite lui Dumnezeu... A optsprezecea vamă este aceea a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de otrăvuri, farmece, invocația demonilor, spiritism, etc... A șaisprezecea vamă este aceea a necurăției și a tot ce se raportă la acest păcat: gînduri scîrboase, dorinți și acte necurate, iubire trupească a persoanelor neunite prin căsătorie legitimă, priviri la lucruri necurate, priviri voluptoase, pipăiri necurate... A șaptesprezecea vamă este aceea a adulterului: necredința în căsătorie, căderea în păcat a persoanelor consfințite lui Dumnezeu... A optsprezecea vamă este aceea a păcatului sodomiei: pasiuni contra naturii, incesturi, etc... A nouăsprezecea vamă este aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
demonilor, spiritism, etc... A șaisprezecea vamă este aceea a necurăției și a tot ce se raportă la acest păcat: gînduri scîrboase, dorinți și acte necurate, iubire trupească a persoanelor neunite prin căsătorie legitimă, priviri la lucruri necurate, priviri voluptoase, pipăiri necurate... A șaptesprezecea vamă este aceea a adulterului: necredința în căsătorie, căderea în păcat a persoanelor consfințite lui Dumnezeu... A optsprezecea vamă este aceea a păcatului sodomiei: pasiuni contra naturii, incesturi, etc... A nouăsprezecea vamă este aceea a ereziei: false raționamente
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu-mi place. Faulques a zâmbit, prudent. - Cred că știu la ce te referi. - Asta Îmi și displace. Că știi la ce mă refer. Îl privea fix, fără să clipească, iar ochii nu mai păreau că-i zâmbesc. - E ceva necurat aici. Privea scena cu copilul care plângea lângă mama violată. O Pietà inversată, și-a zis brusc Faulques. Niciodată nu se gândise la asta, nici măcar când Îl picta. Poate că fusese nevoie de prezența unei femei - reală, din carne și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
care devora cadavre, execuțiile, roata de tortură, copacul din care atârnau ciorchinii de trupuri ale spânzuraților. Răutatea mai presus de orice control al rațiunii și ca instinct natural al omului. Pictorul de război s-a oprit În fața scenei, privind-o. Necurat, spusese Carmen Elsken cu extraordinară luciditate ori intuiție. Acela era cuvântul, iar acum Îi șerpuia prin fiecare circumvoluțiune a memoriei, când Faulques a pus mâna pe peneluri și a Început să lucreze În acea zonă a frescei, privind cu coada
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tine și ca și mine, murmurase. Dar Faulques făcuse semn cu capul că nu. Știe mai bine ca noi, zisese. Și-i place. Apoi ridicase aparatul, ca să focalizeze pe chipul copilului: ochii, ochii ca de chiciură, și zâmbetul neîndurător și necurat. 17. - Sper să nu te deranjeze prea tare, a spus Ivo Markovic. Se așezase pe treptele scării, cu mâinile Încrucișate În poală, Învăluit În lumina roșiatică ce intra pe fereastra dinspre apus. Făcea gesturi calme și cuviincioase, ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu un interes cuviincios. Cum s-a simțit femeia care a fost aici? O clipă, cei doi bărbați s-au Înfruntat din priviri. Apoi pictorul de război a zâmbit. - Liniștită, presupun. Până la un punct. A spus că asta era ceva necurat și teribil. - Vezi? Despre asta vorbesc. Deci nu ești un pictor atât de prost cum spui. În ciuda atâtor unghiuri și linii drepte și a atâtor umbre lungi. A ridicat brațele, cuprinzând În acel gest Întreaga frescă. Apoi și le-a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
am fi. (Werth și Flaherty 1986:297) R2 vorbește și despre reacția ei la aflarea înșelăciunii: Mi s-a făcut rău de la stomac, greață. Purtarea lui îmi dădea o senzație care practic avea consecințe fizice. Erau lucruri care îmi păreau necurate. Însă, cînd mă gîndesc mai bine, cred că o parte din mine nu voia să accepte că ceva nu mergea bine, așa că pur și simplu n-am vrut să cred. (Ibid.:296) Aici observăm modul în care, dîndu-și seama că
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
domnului o grasă coloare de obstinație absurdă și țicnită. O sală de arme, indiciu al unui estetism muzeal, devine o încăpere de ospiciu, în mijlocul căreia domnul ni se arată ca o jivină rea, lătrătoare și incontinentă. Totul e înfățișat maniacal, necurat, într-o foarte grotescă litografie populară: Nu mergea cu pompă mare, Ci călare voinicește. Și la cap legat turcește; Cu galeongii dinpreună Și mazdrac țiind în mână, Și pe unde nu gândeai P-acolo-l întîlneai. Tiptil, pe jos și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
șarpelui simbolizează ispita provocată de diavol, mai ales referitor la viciul plăcerii carnale prin intermediul gândurilor nepermise și consimțite. Așa cum porumbelul a căzut mort doar la vederea șarpelui, tot așa și sufletul, poate să-și piardă viața harului, doar prin complacerea necurată, chiar dacă nu consimte la săvârșirea păcatului». 14. Breviarul sfântului Francisc Nota fratelui Leon Această notă a fost adăugată de fratele Leon la începutul breviarului Sfântului Francisc, carte care se păstrează și astăzi, ca o relicvă foarte prețioasă, în prima mănăstire
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și organigrama faunei astrale Lecturînd prezentul eseu despre magie, remarci dintru început foarte justa înțelegere de către Jean Servier a fenomenului. Faptul îmi pare a fi deosebit de important astăzi, când mulți dintre noi sunt tentați să "arunce" magia în rândul lucrurilor necurate și anatemizate. Alături de Henry Charles Lea, Jeanne Favret-Saada, Hans Peter Duerr, Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade sau Carl Gustav Jung, Jean Servier a redat prin scrierile sale magiei statutul de disciplină spirituală profundă și serioasă (care nu are nimic de-
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
furnizează energie combativă și o orientează. Urmând aceeași atitudine de clasă, Dan Deșliu scoate o invectivă puternică Împotriva satrapilor, Îndopați cu vlaga mulțimii: «Balaurii cu pântece rotunjite din plânsorile lor obidite, scorpii străvechi, Îmbuibate din suferințele adunate și toate jivinele necurate și fiarele care le-au dijmuit bucuria și soarele!» Metoda aceasta lirică de reînsuflețire a simbolurilor colective menite să poarte aspirațiile populare, prezintă și un aspect discutabil. Ea rămâne valabilă cu condiția ca să nu devină, prin abuz, un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nu vă mai străduiți să vârâți lăbuța acolo unde credeți că ați dat o spărtură, și că o s-o lărgiți. Efectul e tocmai contrariu celui scontat de voi. Blocul nostru are o minunată Însușire: atunci când simte că-l atinge ghiara necurată a dușmanului se strânge și mai tare, se oțelește și mai mult”. Acestea au fost seismele pe care le-a Înregistrat poezia În acest an. Multe, față de evoluția aparent liniștită din ultimii doi ani, când bătăile s-au consumat În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
copiii spre posturile sigure și, relativ, bine plătite din instituțiile statului. Pe de altă parte, așa cum menționează „cronicarul”, trendul acesta ar fi fost stimulat și de extinderea concurenței neloiale: „înmulțindu-se numărul străinilor, a început și concurența curată și cea necurată”. Este interesant de amintit faptul că aceste realități economice au fost consemnate într-o perioadă în care legea pentru organizarea meseriilor (1902) a influențat negativ afacerilor micilor întreprinzători evrei, limitând posibilitățile lor de dezvoltare. După cum este cunoscut, legea meseriilor din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
-i frige pe cei răpiți. Halal șef! Ă Crezi că Fedallah are de gînd să-l răpească pe căpitanul Ahab? Ă Dacă cred? Păi, o să vezi tu curînd, Flask. Acum, însă, o să-l supraveghez îndeaproape, iar dac-o să văd ceva necurat, o să-i bag mîna-n gît și-o să-i spun: „Ă Uite ce e, jupîne Belzebut, lasă-te de goange!“. Iar dac-o să facă gălăgie, zău c-o să-mi vîr mîna în buzunarul lui, o să-i apuc coada, o s-o duc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
viață evlavioasă, trăind în neprihănire. Documentul nu pomenește cetatea, provincia, ci numai: „in partibus Orientis”. Se istorisește vindecarea pe care a săvârșit-o asupra fiicei unui mare dregător (comitis) creștin. Când, apoi, i se aduce un om stăpânit de duh necurat, sunt menționate câteva denumiri. Duhul necurat, izgonit strigă că el se simțea bine în părțile Frigiei, unde i se aduceau jertfe, unde prin Montanus a spus cuvinte pline de blasfemie, iar prin Maximilla a săvârșit tot felul de nelegiuiri. Mai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nu pomenește cetatea, provincia, ci numai: „in partibus Orientis”. Se istorisește vindecarea pe care a săvârșit-o asupra fiicei unui mare dregător (comitis) creștin. Când, apoi, i se aduce un om stăpânit de duh necurat, sunt menționate câteva denumiri. Duhul necurat, izgonit strigă că el se simțea bine în părțile Frigiei, unde i se aduceau jertfe, unde prin Montanus a spus cuvinte pline de blasfemie, iar prin Maximilla a săvârșit tot felul de nelegiuiri. Mai apoi, când tânărul Astion vine la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Dumnezeu nu a creat nimic rău, prezentându-ne modul căderii îngerilor, care au devenit diavoli (cap. 6 - 8). Precum îngerilor buni li se dau nume după ranguri, slujbe, merite sau demnități, existând îngeri vestitori și arhangheli, la fel și duhurile necurate sunt conduse de puteri mai rele și sunt supuse acestora, fapt ilustrat în Scriptură de către hula fariseilor: ,, Acesta alungă duhurile cu ajutorul lui Belzebut, principele demonilor". Tot Scriptura mărturisește, după Serenus, că fiecare dintre noi are doi îngeri: unul bun
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nezăbovirea minții în gânduri de poftire; 3) anihilarea oricărei dorințe la vederea vreunei femei; 4) să n-aibă nici o tulburare trupească în starea de veghe; 5) să rămână impasibil atunci când se atinge tema înmulțirii speciei umane, să nu aibă gânduri necurate; 6) să nu fie amăgit în timpul somnului de vedeniile înșelătoare ale femeilor (cap. 7). În aceste pagini se face diferența dintre adevărata castitate, caracterizată prin liniște deplină și continuă, de continență sau începuturile ostenitoare ale înfrânării. Victoria personală împotriva desfrânării
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
această lumină a științei duhovnicești trebuie să te străduiești mai întâi să dobândești curăția de patimi și să înlături duhul trufiei, deoarece știința duhovnicească rămâne apanajul celor curați. Nu este cu putință ca o minte nepurificată de gândurile și închipuirile necurate să dobândească darul științei duhovnicești (cap. 8-10). Cele învățate prin citit ,,să nu fie predate celor necurați, deoarece învățătura duhovnicească poate rămâne nerodnică, fiind necuvântătoare din pricină că cel ce o răspândește nu o trăiește sau pentru că cei chemați au
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să înlături duhul trufiei, deoarece știința duhovnicească rămâne apanajul celor curați. Nu este cu putință ca o minte nepurificată de gândurile și închipuirile necurate să dobândească darul științei duhovnicești (cap. 8-10). Cele învățate prin citit ,,să nu fie predate celor necurați, deoarece învățătura duhovnicească poate rămâne nerodnică, fiind necuvântătoare din pricină că cel ce o răspândește nu o trăiește sau pentru că cei chemați au inimi împietrite în păcate“ (cap. 16-18). În Convorbirea a XV-a (10 capitole), același Avva Nestoros aprofundează
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
domeniul etnoiatriei -, cum este îndrăcirea, de care am amintit, până la una mai complexă, prin adoptarea cunoștințelor și termenilor nosologiei medicale culte. Îndrăcirea, ca expresie a mentalității vechi, este recunoscută încă și în pravile, care vorbesc de "muiarea nădușită de Duhul necurat, adică în care lăcuiește Duhul hitlean"43, care poate justifica despărțirea dacă unul din cei doi soți "se va birui de dracu și se va îndrăci". Mai târziu, această concepție face loc nebuniei ca boală a sufletului, cum o găsim
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
După cum ne informează P. Zosin 50, la 1779, un stareț, Paisie, a organizat la Mănăstirea Neamț o "bolniță a bătrânilor" și, în același timp, separat de aceasta, chilii pentru "mireni de parte bărbătească cu feluri de neputinți și de duhuri necurate pătimind, și neavând unde-și pleca capul... dela trapeza de obște îi hrănea și ședea pe cât voia, unia și până la moarte". Reținem de aici un fapt care ni se pare caracteristic, și anume că ospiciul apare ca o creație spontană
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de azil pentru "cei neavând unde-și pleca capul" și pe care "trapeza de obște îi hrănea" și care "ședea pe cât voia, unia și până la moarte"51. Erau deci niște adăposturi pentru cei cu "feluri de neputinți și de duhuri necurate pătimind", cu un caracter mai mult azilar decât spitalicesc. Multe mănăstiri din Moldova ofereau astfel de adăposturi, dar numai puține s-au diferențiat ca ospicii de alienați. Reproducem, mai jos, o serie de fragmente extrase din documente de arhivă, inedite
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
azil pentru a avea unde-și duce zilele dezmoșteniții soartei "unia și până la moarte". Erau primiți numai "mireni parte bărbătească". Nu rezultă că acest azil primea numai alienați căci se referea la bolnavi cu "feliuri de neputinți și de duhuri necurate". Prin expresia "feliuri de neputinți" înțelegem, mai sigur, infirmi, care vor fi avut și ei "duhuri necurate" sau doar vor fi conviețuit cu alienații, în aceleași chilii. Faima acestui azil s-a extins repede, numărul alienaților care au aici căutare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]