1,627 matches
-
Contra demoralisărei propovădue-nfocată. {EminescuOpIV 223} Ah! îi zise mititica, nu privești la rândunele, Cum din cuib scot puii capul se cutează pe ulucuri Și apoi la miezul nopții îi aud făcând buclucuri Sărutîndu-se cu ciocul, drăgostindu-se-ntre ele. Soarte-avem nefericită - îi răspunse-atunci bătrîna: Nu-i găină rândunica, rîndunoiul nu-i cucoș. Necredința lor știută-i; aspri, răi, tiranicoși, Ei trezesc viața-n inimi și apoi o învenină. Numai flori-s fericite, căci pe aceeași trupină E pistilul feciorelnic și staminul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
înger! stea din ceriuri... nemaigîndită! scumpă! O! sufletul din pieptu-mi spre tine să se rumpă Ar vrea... Dar cine ești tu? o, mișcă a ta buză - Ești îngeru-mi de pază, ești Dumnezeu, ești Muză? {EminescuOpIV 313} CHIPUL Nu cerceta zadarnic, nefericite... Taină E frumusețea vieți-mi și-a sufletului haină. În taină e amoru-ți... și-n vecinic întuneric Va rămânea ființa-mi pentru-al tău ochiu himeric. Urmează-mă în luntrea, ce dusă e de lebezi Pe undele oceanici, ce furtunoase
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce cade în fulgi; Dar, cum sunt cusute, sunt bune de giulgiu. Când îți trec prin minte acestea, copilă, Te uiți în oglindă și îți plângi de milă; Vrei s-o vezi chiar bine, s-o ții bine minte Pe nefericita, dulce și cuminte, 45Fără nici un reazem, care nu așteaptă Decât moartea care singură e dreaptă... În această viață de mizerii plină Singura-i amică este o albină, Rătăcită - ce știi cum - în strada veche, 50Glasul îi pătrunse la a ei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-n a, lui suflet confesia-mi cumplită, Să ducă-n piept durerea, - aceea ce menită A fost ca să o poarte o omenire toată, Prea grea pentru un om e... ea trebuie sfărmată În mii bucăți, ca astfel să o puteți purta. Nefericite - iată confesiunea mea. {EminescuOpIV 503} 43. PATRIA VIEȚII E NUMAI PRESENTUL (cca 1874 ) Patria vieții e numai presentul Clipa de față numa-n ea suntem, Suntem în adevăr. - Iară trecutul Și viitorul numai o gîndire-s. În van împingeți ce vi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
poezie”, Victor s-a cutremurat la gândul poeziei de nedescris a iubirii „lor” (Iartă mă iubita mea! Oare ce mai faci tu și ce-ai face dacă ai fi acum cu noi, Viorița, viorica și vioara inimii mele?!), iar când nefericita a cântat, fără a se gândi la nimic rău și fără a bănui consecințele imediate, „Ecaterino, vedete-aș moartă/Cu dric la poartă și cai mascați!”, Victor a sărit ca un leopard, avea o față transfigurată și amenințătoare, plină de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mult timp nu va fi posibilă o asemenea bunăstare materială. Nici unul din cei doi „olari” nu putea observa că o altă bogăție se Îndreaptă către Va, incomparabilă cu altceva material. Dacă nu glasul aceluiași sânge care curgea prin cei doi nefericiți a contribuit la transferul de bogăție spirituală atunci, cu siguranță, că Domnul a dorit să-l ajute pe băiețelul cu ochi căprui și mari să uite de lipsuri și să aline frustrarea lui Victor Olaru de a nu putea oferi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a dispărut. Prietenul dumneavoastră, domnul Crawford, a fost aici, acasă la dumneavoastră. Înțeleg că de-acum o să fim vecini. (Aruncă o privire spre vilă; chipul său Împrumutase culoarea părului argintiu.) Poate a luat-o Crawford cu mașina. I-am zîmbit nefericitului cît de liniștitor puteam, dîndu-mi seama pentru prima dată ce impact emoțional avea asupra femeilor un psihiatru vulnerabil. — S-o ia cu mașina? Da, cred că s-ar putea. Presupun că da. Dacă Îl vedeți pe Crawford, dacă vă sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
1, shish kabab și, ca dulce - o halva cu susan, pe care o înghiți pe nemestecate. Mai ceru la sfârșit un pahar de abdugh, dar simțea că plesnește. Shams nu apăru pân’ la miezul nopții. Nu fusese vreodată atât de nefericit. O luă la întâmplare, spre Podul Sangi, pe unde mai umblau împreună, dar fără nădejdea să îl găsească. Mergând, îl zări sub un felinar cum stătea aplecat pe o carte, ca și cum nimic nu se întâmplase: — Puteai să vii mai devreme
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de piersică, de pe care dispărea noaptea. În lumina din zori, îi zări pe Nasser, în cămașă neagră, pe Malek Saharkhizan, pe nevastă-sa și pe fiica lor, iar în spate, acoperiți cu pleduri de lână, pe cei doi părinți ai nefericitei Laleh. Lângă ea nu erau decât avocații, Seyed Sharoudi și Ghazal, și doi gardieni, dintre care unul o întrebă: — Te-ai rugat pentru tine, soră? Shahla nu îi răspunse și el crezu că plângea sau că pur și simplu era
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
singur... Căci pe buzele celor care îmi vorbesc, observ mereu cum tremură frica și ura. Și atunci crește în mine nevoia de-a lovi. Încerc să-mi umplu singurătatea cu sânge și cadavre. Dar nimeni nu bănuiește cât sunt de nefericit... O singură iubire dezinteresată m-ar scuti, poate, de atâtea crime. Ea mi-ar da tot ce obțin săturând fiarele din Colosseum... Dar, unde mă întorc, nu văd decât inși care, cum le vorbești despre moarte, devin palizi și își
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
urmă, nu erau inocenți cei care ar fi venit să asiste la spectacol, dacă aș fi fost ars pe rug? S-ar fi înghesuit, unii din curiozitate, alții din plăcere și, poate, unii din milă, să vadă cum sfârșește un nefericit de eretic. După care s-ar fi dus acasă, pentru a le povesti celor care nu fuseseră în piață cum a fost. Cu toții grăbindu-se să considere că mersesem prea departe, îmi susținusem prea zgomotos ideile, provocând Inchiziția să nu
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
Ignacy Gorowski, la Îndemnul căruia pornește spre Rusia. Îndelungul lor voiaj (În care e Însoțit de amândoi prietenii) se va dovedi providențial. Trădat de Igancy, care o seduce pe Isabela de Spania (spre a se căsători mai apoi cu ea), nefericitul Astolphe cade pradă unei depresii cumplite. Și de această dată Îl salvează patima scrisului. Notele de călătorie se transformă În două cărți de un succes copleșitor: Scrisorile din Rusia și Rusia la 1839. Apoi, ca Într-un du-te-vino al norocului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
unei țigări, până ca aceasta să intre În recuzita obligatorie a oricărui dandy ce se respectă, trece destul de multă vreme. Totul Începe cu arta prizatului, modă introdusă În Franța, pe vremea lui Ludovic al XV-lea. În preajma Revoluției, la curtea nefericitului Ludovic al XVI-lea, doar bătrânele doamne Își mai purtau la vedere tabacherele uriașe, pline cu tutun, pe ale căror capace erau miniaturi emailate cu chipul iubiților sau chiar al copiilor. Restul nobilimii trecuse la bomboane, drept care la mare preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mai păstrat o anumită strălucire Încă multă vreme. Ducele și ducesa de York, de care se apropiase mai strâns după ruptura cu prințul de Wales, dl Chamberlayne și mulți alții au venit cu noblețe - atunci și mai târziu - În ajutorul nefericitului Frumos, dovedind astfel, mai grăitor ca oricând, forța impresiei pe care o lăsase asupra tuturor celor care l-au cunoscut. A fost susținut de oamenii pe care Îi fermecase, așa cum sunt susținuți uneori un scriitor sau un orator politic de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
băncuță de lemn pe care se așază la intrarea unei cocioabe, sub o salcie prăfuită, scăpați de teama de a mai Încasa vorbele aruncate de câte un lacheu: — Du-te, omule! Nu dăm la săraci decât lunea. Pentru toți acești nefericiți, viața se rezumă la pâine În covată, iar eleganța, la un cufăr plin cu cârpe. Micul negustor, sublocotenentul, funcționarul mărunt reprezintă figuri mai puțin degradate ale vieții ocupate; Însă și existența lor stă sub semnul aceleiași trivialități. Aceeași muncă, aceiași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
transformată În bani de hârtie, abătând asupra națiunii una dintre cele mai mari nenorociri care se pot Închipui. Oamenii ocupați se săturară să muncească numai ei; le intrase În cap ideea să Împartă osteneala și câștigul, În părți egale, cu nefericiții de bogați care nu știau să facă nimic, doar să se desfete În trândăvia lor!... Și lumea Întreagă, spectatoare a acestei bătălii, a văzut cum tocmai cei mai vajnici apărători ai acestui sistem au Început să Îl proscrie, să Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
și-o minciună directă. —Acum, vă deranjează dacă mă întorc la lucru? Nu vreau să par nepoliticoasă, dar chiar nu știu cum vă pot ajuta și am de terminat un mobil până mâine. Polițiștii mărșăluiră până în camera personalului să-i interogheze pe nefericiții care bântuiau prin măruntaiele ei. Mi-am pus la loc masca și am început să iau linia de sudură la polizat, adâncită în gânduri. Shirley Lowell era numele fetei pe care o cunoscuse Hazel la școala de teatru, cea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
-sii pe un ton de reproș: — Atunci doar fata e a ta? Ea n-a spus nimic, ceea ce pentru Juan era deja un răspuns suficient. — O iei cu tine sau le-o lași? Tonul era acum atât de aspru, că nefericita s-a speriat. — Liniștește-te, Juan, l-a implorat ea, nu vreau scandal. Mâine îmi voi lua lucrurile și voi pleca spre Alcantarilla. Numai că soldatul avea o altă părere. — Ești sora mea și ai să mergi să-ți iei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
împărți chiria și treburile zilnice, și spre a-și ține de urât în nefericirea lor. Trebuia să ne instalăm și noi în același mod pentru câteva zile, până aveam să ne găsim o locuință mai decentă. Însă nu vecinătatea acelor nefericiți era lucrul care îl preocupa pe tata, ci faptul că ne aflam în preajma unor oameni de o calitate cu totul îndoielnică. Dat fiind că vizitase orașul Fès când era foarte tânăr, își aducea încă aminte de reputația anumitor hanuri, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
înseamnă el. Dar nu înainte de pubertate, nu înainte de vârsta la care poți păstra o taină, căci un copil poate da la iveală, printr-o vorbă imprudentă, adevărata credință a părinților săi și le poate aduce astfel moartea. Și dacă acei nefericiți erau siliți să bea vin? Și dacă erau poftiți să mănânce carne de porc pentru a verifica dacă mai sunt sau nu musulmani? Atunci s-o facă, dacă sunt siliți, zise muftiul, dar să protesteze în inimile lor. Și dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
muftiul le dădu numele de Ghuraba, Străini, referindu-se la Cuvântul Trimisului lui Dumnezeu: „Islamul a început străin și va sfârși străin. Raiul este al Străinilor“. * * * Pentru a-i chema pe musulmanii din toate ținuturile să-i salveze pe acei nefericiți, comunitatea granadină din Fès a hotărât să trimită niște soli la principalii suverani ai islamului, Marele Turc, noul Sufiu al Persiei, sultanul din Egipt și mulți alții de mai mică însemnătate. Avându-se în vedere funcțiile pe care le ocupase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
e că individul ăsta e gelos până la demență, veșnic convins că nevestele lui caută să-l înșele, mai ales cele mai tinere și mai frumoase. E de ajuns un denunț, o calomnie, un cuvânt perfid lansat de o rivală, pentru ca nefericita să fie sugrumată. Eunucii lui Zeruali fac apoi totul ca această crimă să treacă drept înec, cădere sau acces violent de gâlci. Cel puțin trei femei au murit deja în împrejurări suspecte. Ne tot învârteam pe sub arcadele moscheii, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
amestece în macabrul său domeniu. Pe deasupra, mai e și un om extrem de bogat, căci mulți dintre credincioși își lasă după moarte avutul în folosul cartierului, fie pentru că boala le-a lovit familiile, fie că au fost impresionați de vederea acelor nefericiți. Iar cel care administrează toate aceste venituri este șeicul. El folosește o parte din ele pentru a le procura bolnavilor locuință, hrană și îngrijiri, însă îi rămân sume însemnate pe care le folosește în tot soiul de probleme de negoț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
un baston gros și, dacă vede că vreunul dintre ei este mai agitat, îi altoiește o ploaie de lovituri, care sau îl potolesc, sau îl doboară. Când mi-am început treaba la maristan, am fost pus în gardă în privința acestor nefericiți. Nu trebuia să le adresez vreodată cuvântul, nu trebuia nici măcar să le dau impresia că-i băgam în seamă. Cu toate astea, unii dintre ei îmi inspirau milă, mai ales un bărbat vârstnic, slab și pe jumătate chel, care-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
frate când sora mea a fost dusă în cartierul leproșilor, fie ca Domnul să șteargă amintirea asta din mintea mea și dintr-a sa! Suveranul și-a dres glasul, pentru a-și ascunde încurcătura. — Ce s-a mai întâmplat cu nefericita aceea? — Un băiat de treabă, hamal, a obținut mâna ei, apoi a fugit împreună, fără a cuteza să mai dea vreo veste, ca și cum ar fi fost niște răufăcători. — Ai vrea să-ți dau pentru ei un permis de liberă trecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]