KorAP: Find »[drukola/base=negri & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...101 >

2,511 matches

Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444

Din această perspectivă, societatea contemporană oprimă în special populația de culoare. Acest lucru duce nu doar la apariția rasismului și a urii rasiale ci și la distribuția inegală a puterii și a fondurilor în societatea contemporană a Statelor Unite, în care negrii și populația de culoare suferă în mod disproporționat din pricina unei opresiuni rasiale și de clasă sistematizate. Altfel spus, Lee nu înțelege că sistemul capitalist este un sistem opresiv, care duce mai ales la exploatarea și oprimarea claselor considerate inferioare, în

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
Gotta", ea spune: Negrii continuă să moară, mamele continuă să plîngă Vă întreb de ce De ce nu deschidem ochii pentru că Negrii continuă să ucidă, să se-mbolnăvească, să se teamă Nu mai e mult, negrii încă mai sînt morți de frică Negrii încă mai beau, încă se mai îmbată și put Investesc în St. Ides38 și negrii nu se gîndesc Negrii încă mai trag cîte o țigară, încă li se mai pune căluș, încă mai sînt făcuți să tacă Își numără bănuții

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
Investesc în St. Ides38 și negrii nu se gîndesc Negrii încă mai trag cîte o țigară, încă li se mai pune căluș, încă mai sînt făcuți să tacă Își numără bănuții și ajung mereu faliți Și negrii încă mai glumesc. Negrii încă mai f..., încă se mai călăresc și o... Familiile se destramă, tatăl iese-afară enervat Îl întreabă ceva pe-un negru care nu-i răspunde nimic, Îi înșfacă de c... și-și vede de drum.. Negrii devin din ce în ce mai îndrăzneți, mai

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
a lăsat-o, deși nici nu ar fi trebuit s-o aibă Reverendul ar fi trebuit să o binecuvînteze, în schimb a absolvit-o de păcat și s-a culcat cu ea. Negrii se scufundă și mai adînc în noroi. Negrii încă se mai odihnesc, mai mănîncă și se mai c... Rădăcini tăiate, uitate și iertătoare Urînd multe, neprimind nimic, lipsindu-le multe Mă întreb cînd ne vom trezi, cînd ne vom gîndi serios Că negrii trebuie să facă mai mult

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565

persoane în spatele vizitiului și la spatele banchetei, în afara saniei, o treaptă de lemn, pe care puteau sta în picioare alte două persoane. Cu aceste sănii se făceau plimbările de-a lungul străzii Domneasca, strada principală, din centru, de la Piața Costache Negri pînă la Grădina Publică și înapoi. În zilele de sărbătoare, ca la baluri, în loc de confeti și serpentine, bulgării de zăpadă, aruncați de la o sanie la alta, făceau distracția gălățenilor, bineînțeles, a celor avuți. Trăsurile cu un cal nu erau ținute

by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872

a adus "anume" un butoi mare de păcură. Doi gospodari din sat au dat dranița cu păcură și cu cea rămasă a dat gardul de la ogradă. Îmi plăcea să-i privesc. Arătau ca doi "Scaraoțchi". Numai coarnele le lipseau. Erau negri din creștet până-n tălpi. Aveau haine (salopete) anumite pentru asemenea treabă. Își făceau munca și erau plătiți pe măsură. Deoarece toate casele erau din lemn și acoperite cu draniță, păcurarul devenise un negustor foarte mult așteptat și la Costișa. De

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315

septembrie 1946 la următorii Învățători din județul Vaslui: Constantin Agapi (comuna Frenciugi), Constantin Giurgea (Școala nr. 2 B, Vaslui), Ioan Hulubiuc, Ecaterina Hulubiuc (comuna Dumești), Dimitrie Ichim, Despina Ichim (Șcheea), Constantin Stejar (comuna Butucăria), Haralamb Chiron (comuna Drăgești), Ioan Ursache (Negrești) . Administrativ, satul Frenciugi a făcut parte din ținutul istoric al Vasluiului. Odată cu crearea ocoalelor după 1741 (transformate În plăși, În 1864), satul Frenciugi a fost arondat la ocolul Fundului (1772, 1774 ), Fundului de Jos (cca 1780, 1803, 1809, 1816, 1820

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
1854, 1857, 1859, 1861, 1863). După legea comunală adoptată În timpul guvernului Mihail Kogălniceanu (1864), satul Frenciugi este arondat la comunele: Parpanița (1865, 1871, 1873), Drăgușeni (1876), Parpanița (1887, 1892, 1896, 1904), Drăgușeni (1906, 1908, 1912, 1913, 1917), Frenciugi (1925, 1926), Negrești (1929), Drăgușeni (1931), Bâcu (1932), Drăgușeni (1929, 1942, 1943), Bâcu (1943), Drăgușeni (1950, 1952, 1954, 1956), Șcheea (1968) . La 1897 satul Frenciugi era situat În comuna Parpanița. Satul Frenciugi este inclus astăzi În comuna Drăgușeni, fost sat al comunei Șcheia

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
deviz, conform procesului verbal din 15 august 1962. La 28 aprilie 1963 este angajat pietrarul Dumitru Slabu din Drăgușeni pentru execuția trotuarelor din jurul bisericii, recompensat pentru calitatea lucrării și economia de material, cu 200 de lei. C. Marian, zidar din Negrești, este angajat la 30 iunie 1963 pentru execuția tencuielilor interioare și exterioare a pridvorului bisericii și turnarea de beton pe jos. Catapeteasma bisericii este spălată În 1966, fără schimbarea picturii. Pictura catapetesmei era În stilul moldovenesc. Totodată a fost vopsit

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
din Buhăești, Rateșul Cuzii, Tatomirești, Scânteia și Șcheea, iar a doua zi ajunge la biserica din satul Bâcu, unde oficiază Sfânta Liturghie, . Din satul Bâcu se Îndreaptă către Drăgușeni, apoi la Frenciugi, , iar de aici se deplasează către localitățile Parpanița, Negrești și Vulturești. Protoiereul de Vaslui se adresa la 15 octombrie 1942 preotului Constantin Popescu: Parohia Frenciugi, comuna Drăgușeni, raionul Negrești, este atestată documentar și la 31 decembrie 1949 . Din 1958 documentele cercetate atestă existența parohiei Bâcu-Frenciugi, din protoieria raionului Negrești

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
Sfânta Liturghie, . Din satul Bâcu se Îndreaptă către Drăgușeni, apoi la Frenciugi, , iar de aici se deplasează către localitățile Parpanița, Negrești și Vulturești. Protoiereul de Vaslui se adresa la 15 octombrie 1942 preotului Constantin Popescu: Parohia Frenciugi, comuna Drăgușeni, raionul Negrești, este atestată documentar și la 31 decembrie 1949 . Din 1958 documentele cercetate atestă existența parohiei Bâcu-Frenciugi, din protoieria raionului Negrești (preotul iconom Constantin Radu, protoiereu, și preotul iconom Arghir Bașcamuș, secretar). La 19 martie 1958, protoieria raionului Negrești trimite preotului

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
Negrești și Vulturești. Protoiereul de Vaslui se adresa la 15 octombrie 1942 preotului Constantin Popescu: Parohia Frenciugi, comuna Drăgușeni, raionul Negrești, este atestată documentar și la 31 decembrie 1949 . Din 1958 documentele cercetate atestă existența parohiei Bâcu-Frenciugi, din protoieria raionului Negrești (preotul iconom Constantin Radu, protoiereu, și preotul iconom Arghir Bașcamuș, secretar). La 19 martie 1958, protoieria raionului Negrești trimite preotului paroh Constantin Popescu o copie a ordinului episcopiei, cu nr. 1661 / 1958, prin care Permanența Consiliului Eparhial , semnată de vicarul

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
Drăgușeni, raionul Negrești, este atestată documentar și la 31 decembrie 1949 . Din 1958 documentele cercetate atestă existența parohiei Bâcu-Frenciugi, din protoieria raionului Negrești (preotul iconom Constantin Radu, protoiereu, și preotul iconom Arghir Bașcamuș, secretar). La 19 martie 1958, protoieria raionului Negrești trimite preotului paroh Constantin Popescu o copie a ordinului episcopiei, cu nr. 1661 / 1958, prin care Permanența Consiliului Eparhial , semnată de vicarul episcopal, Arh. V. Bârdaș. Din adresa Episcopiei Romanului și Hușilor, remisă preotului paroh Constantin Popescu la 1 aprilie

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
comuna Șcheeia, județul Iași. Biserica din satul Bâcu are hramul Sfântul Nicolae . Începând cu 1 martie 1968 parohiile trecute administrativ la județul Iași aparțin Eparhiei Moldovei și Sucevei . Conform procesului verbal din 16 iunie 1965, preotul Andrei Gheorghiu, protoierul de Negrești, s-a deplasat la parohia Bâcu Frenciugi, formată din satele Bâcu, Frenciugi și Cioca Boca . Până În 1968 parohia era sprijinită financiar de Episcopia Romanului și a Hușilor, apoi de Mitropolia Moldovei și Sucevei (Între 1968 și 1973 a primit suma

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
Apostolat social, 4 volume, Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, broșată (1953), colecția revistelor „Biserica Ortododoxă Română” (1949-1975), „Ortodoxia” (1949-1975), „Mitropolia Moldovei și Sucevei” (19491975) . Cimitirul satului Conform unei fișe Întocmite la 19 aprilie 1967, cimitirul din satul Frenciugi, comuna Drăgușeni, raionul Negrești, situat În afara satului spre Vest, a fost Înființat la 1864 și era administrat de consiliul parohial. Spațiul destinat cimitirului era Împrejmuit cu gard de plasă și măsura 7500 m2. La intrarea În cimitir este amplasată o clopotniță, așezată pe stâlpi

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
6 noiembrie 1943, prin ordinul Episcopiei Hușilor cu nr. 5364 / 1943, preotul Constantin Popescu a fost Însărcinat să pregătească pentru conferința protopopească subiectul intitulat Cum Își Îndeplinește Preotul sarcinile impuse de misiunea lui În aceste vremi de război. Protopopia raionului Negrești, prin preotul iconom Iulius Mocanu (protopopul) și preotul iconom Arghir Bașcamuș (secretarul) Îl desemnează la 8 iulie 1952 ca referent pe preotul Constantin Popescu cu tema Biserica și Patria . Preotul paroh a subscris În 1944 cu 3000 de lei pentru

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
octombrie 1976), urmat de preoții Ioan Popa (de la 1 octombrie 1976, pensionar) și Constantin Fligler de la Frenciugi (atestat la 20 iulie 1977) . Pr. Constantin Fligler (1 octombrie 1963 -23 ianuarie 1987 ) S-a născut la 21 iunie 1922 În comuna Negrești. În 1946 a absolvit Seminarul teologic, gradul al II-lea . A fost căsătorit cu Maria. A fost hirotonit ca preot pe seama bisericii și parohiei Mircești, județul Vaslui, la 23 decembrie 1946, de unde este transferat la parohia Portari, apoi la Frenciugi

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
1978 biserica din satul Drăgușeni pe care o suplinea. În același an repară biserica din Frenciugi prin muncă voluntară. Ajutorul financiar solicitat Mitropoliei Moldovei și Sucevei În anul 1977 nu a putut fi concretizat. Închiriază o casă parohială În orașul Negrești și obține ajutorul propriilor copii . Preotul Andrei Gheorghiu, protoiereul raionului Negrești, Îl informează la 30 aprilie 1965 pe preotul Constantin Fligler despre Înființarea Comisiei pentru organizarea arhivelor bisericești din protopopiatul Negrești, În fruntea căreia este desemnat ca președinte. La 13

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
an repară biserica din Frenciugi prin muncă voluntară. Ajutorul financiar solicitat Mitropoliei Moldovei și Sucevei În anul 1977 nu a putut fi concretizat. Închiriază o casă parohială În orașul Negrești și obține ajutorul propriilor copii . Preotul Andrei Gheorghiu, protoiereul raionului Negrești, Îl informează la 30 aprilie 1965 pe preotul Constantin Fligler despre Înființarea Comisiei pentru organizarea arhivelor bisericești din protopopiatul Negrești, În fruntea căreia este desemnat ca președinte. La 13 aprilie 1965 protoiereul Îi ceruse Înaintarea unei copii de pe procesul verbal

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
putut fi concretizat. Închiriază o casă parohială În orașul Negrești și obține ajutorul propriilor copii . Preotul Andrei Gheorghiu, protoiereul raionului Negrești, Îl informează la 30 aprilie 1965 pe preotul Constantin Fligler despre Înființarea Comisiei pentru organizarea arhivelor bisericești din protopopiatul Negrești, În fruntea căreia este desemnat ca președinte. La 13 aprilie 1965 protoiereul Îi ceruse Înaintarea unei copii de pe procesul verbal de dare și luare În primire a parohiei Bâcu Frenciugi. Preotul Constantin Fligler semnează ca secretar al protoieriei . Se confruntă

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
11 familii de neoprotestanți (Creștini după Evanghelie) și câțiva baptiști, fără casă de rugăciune, precum și În parohia Frenciugi, păstorită de preotul Constantin Fligler. Apreciază numărul neoprotestanților din satele Bâcu și Cioca-Boca la 827 de suflete, considerându-le localitățile din protopopiatul Negrești cele mai contaminate. În satul Cioca-Boca 50 % dintre locuitori ar fi fost neoprotestanți. Redăm În continuare câteva aprecieri ale preotului misionar Dimitrie Popescu care reflectă condițiile de desfășurare a activităților bisericești și misiunea dificilă a preoților slujitori În Frenciugi. Aceste

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
În număr de aproximativ 550, au fost oferite enoriașilor din Satul Frenciugi). A continuat formarea unui cor de colindători sub denumirea de „Sfânta Treime” cu care s-au colindat familiile din Satul Frenciugi, diverse instituții și firme, printre care primăria Negrești, firma Bohemia - Iași, mănăstirile Galata, Frumoasa, „Sfinții Atanasie și Chiril” - Copou, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, În special pe Înalt Preasfințitul Mitropolit Teofan. Corul a avut la bază un număr de 23 de copii de la diferite clase ( de la a II-a

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
la corul de colindători și la piesa de teatru (aproximativ 50). Pe lângă aceste activități a pus În scenă și o piesă de teatru cu ocazia sărbătorii „Nașterii Mântuitorului”, unde au participat 24 de copii, care s-au manifestat la primăria Negrești și biserica Parohială „Sfânta Treime” din Frenciugi. În cursul anului 2011 activitatea la atelierul de cruciulițe și metanii s-a făcut sporadic. Aproape de sfârșitul anului s-au făcut repetiții pentru corul de colindători. S a mers cu colinda În sat

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
Treime” din Frenciugi. În cursul anului 2011 activitatea la atelierul de cruciulițe și metanii s-a făcut sporadic. Aproape de sfârșitul anului s-au făcut repetiții pentru corul de colindători. S a mers cu colinda În sat, la diferite instituții din Negrești, la diferite persoane și mănăstiri din Iași, precum și la Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan. S-a alcătuit un atelier de origami, unul de pictură pe hârtie și vizionarea de filme religioase și discuții pe baza acestora. Din banii realizați cu colinda

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
1994, 1995, 1996, 1997, 2002 Vasile Paraschiv (2011-și astăzi, 2014) Născut la 18 septembrie 1978, la Iași, urmează cursurile școlii generale din satul Frenciugi (1985 1989) și Drăgușeni (1989 1993), apoi cele ale școlii profesionale din cadrul Liceului Agricol din Negrești (1993 1996). Funcționează ca dascăl În satul Șcheea În perioada 2000 - 2011. În anul 2011 s-a școlarizat la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, În perioada 2-16 noiembrie pentru a putea fi angajat cu carte de muncă În locul vechiului dascăl

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]