60,569 matches
-
tren personal, două ore, și casa-ghețar. Nu puteam nici citi, nici scrie. Și nimănui nu-i spuneam nimic. îl imploram pe Dumnezeu să mă ia. Crucea mi-am făcut-o în ^95... E albă, din marmură. Dacă zilele au fost negre..." O precipitare în aceste rânduri scrise de poeta Minerva Chira, care trăiește în Negreni, de unde primim din când în când poeme și vești. Am așteptat să se ivească un prilej, un spațiu norocos pentru poemele ei sensibile și poate ușor
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
Civilizației Anatoliene din Ankara Aisberguri avortate în deznădejde au decapitat zori Din cînd în cînd erau îngăduite partituri cu ecoul înșurubării în oglinda lacului fără fund Un desiș de viespi unelte deasupra căldării goale trase pe traversele căii ferate Gura neagră sufla brumă depășind bariere puse de stihii la Priene Codobelci se poticneau în sămînța lăsată de copită pe buze Din priviri fugeau toți alungați cu foșnetul aripii de metal Cer și pămînt își schimbau locurile Vasele sanguine - puhoaie agresînd albii
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
începe să-și pună poeziile pe proză (sau invers...), pasionîndu-se, ca de-obicei, după tipuri de estropiați. Amestecă, retușor de rebuturi în parte grațioase, anatomia transpirată cu delicateți de vers. Despre niște fire de păr: Era cenușa blondă, roșcată sau neagră a unei romanțe fumate." Monografia de Kuty cuprinde, la rînd, instituții după instituții, ale statului, ale familiei, ale literaturii. Povestea se termină cu savantul, un țicnit, "Regele Kuty cel adevărat". Care-ți poate da orice: Vreți un împărat? trosnesc din
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
sau doi. Sutele de milioane de dolari din teșchereaua lui provin, desigur, din ceea ce paupera Cubă vinde lumii: țigări de foi, arme, droguri, prostituție. Se știe că regimul comunist al lui Ceaușescu era adânc vârât în tranzacțiile deocheate de pe piața neagră a planetei. Învârtelile cu petrol și arme, tranzitul dinspre Orient spre Occident al drogurilor și țigărilor de contrabandă n-aveau cum să ocolească România - ca dovadă că periodic aflăm din presă de câte-o captură de acest gen. Or, după cum
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
momente de glorie, cât a trait, aceasta instaurându-se în postumi țațe (că în mii de cazuri ale lumii). Faima (nefasta, de fapt) din timpul vieții a fost legată de gestul său de automutilare - prin tăierea unei urechi. Cum senzaționalul negru, impus brutal prin fantome și crime, începând din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (în Anglia și Franța), mărșăluind în creștere până în zilele noastre (în întreaga lume euroasiatică și africană, fără a se ști când i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de dincolo de “tușea muscăleasca” - cf. Taximetrie, p. 7 - “taxiul” fiind “vehicolul provizoriu” poetic, precum “luntrea lui Charon” pentru dobândirea PERSPECTIVEI ASUPRA ISTORIEI UMA NITĂȚII!), precum și a “plămânilor”, sufocați de istorie și de interdicțiile adevărului istoric se “scuipa adevăruri” (“alte versuri negre și parșive/ își trimit plămânii/la plimbare/scuipa adevăruri”). Pe langă și complementar cu cele care țin de asfixia “dăscăliei” oneste, terorizarea și desființarea Misiunii de Ravvi (“...la anu’ poate vreo cruce/servind drept material didactic” - Angusta, Sfântă Tristețe, p.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
O poveste de demult de aici începe tinere domn ținutul translucid al neantului la început n-a fost cuvântul ci visul și somnul și marea ce s-a retras furioasă în albastru sângele tău luna trece atunci cu o femeie neagră în brațe peste o punte subțire în hau În ungherele netrebniciei noastre se sapă din greu cu mâhnire cu furie se sapă o adâncă întunecată crevasa așteptat sunt să spintec beznă cu buzele cu silabele mele primejduit că și ține
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
brațe peste o punte subțire în hau În ungherele netrebniciei noastre se sapă din greu cu mâhnire cu furie se sapă o adâncă întunecată crevasa așteptat sunt să spintec beznă cu buzele cu silabele mele primejduit că și ține fluture negru odihnindu-te în lumina mâinilor în timp ce hei rup hei rup oasele noastre lingușesc brazdele proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce bem în tăcere vinul aproape înghețat primejduit sunt ca și ține fluture când iată trandafirul ne străpunge cu spinii calvarului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
stelei dau de gândit vecinei noastre de palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că pe un ceasornic cumpărat de la târgul de vechituri într-o vară Ce ne mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace nu mai au flerul scontat, Rugăciunile nu au nume luate din cer Așa cum nici pruncul Nu mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză lumii pașii nu s-au șters, nici visele ce le-am urzit integre. pe fiecare val am pus un vers în panoplia Mării mele Negre. acolo, pe la TUZLA, e un plop care veghează casa mea - furată și ploile bat reci și-n ori ce strop se-aude vocea mamei, preacurata. femeie, ni s-au dus părinții-n cer iar noi mușcam din pâini de-nstrăinare. e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ceva din atmosferă acelui miracol ale cărui ecouri dăinuiau încă în inima mea. Am privit cu duioșie Universitatea, Institutul de Arhitectură, Teatrul Național până la Hotel “Inter” și Sala Dalles, martori tăcuți ai unor evenimente sângeroase care au pus o pată neagră pe istoria contemporană a țării noastre, prezentandu-ne că pe un popor rămas în epoca de piatră pe scara evoluției. Mulți tineri care au participat la fenomenul “Piața Universității” au plătit cu viața visul frumos pe care l-au nutrit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
capăt zilelor, afecțiune pe care când a vrut s-o trateze era prea târziu). După 1944, 23 august îl găsim pe Zavaidoc la CâmpulungMuscel cântând la restaurantul lui Vișoiu, unde se distrau soldații ruși cărora le cântă melodia „Doi ochi negri”(Ciornâi harașo!). În 1940 moare fratele Vasile (după o partidă de table când a pierdut toți banii, își joacă și paltonul, apoi sacoul, cere băutură pe datorie, se îmbată - fiind cunoscut drept chefliu și clientul localului, e lăsat înlăuntru, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fâlfâit pe cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui. A murit sărac cel care strânsese averi uriașe, cel după care alergau casele de discuri, dar și damele care au apreciat și iubit pe micuțul cu ochii căprui, par negru și o cicatrice deasupra buzei. A murit bogatul sărac, cel mai cunoscut lăutar al României. Ne-a lăsat, prin cântecele lui, România de altădată, cu felinare și birje, cu fanfare militare în parcuri, flașnete, o Românie cu domni în frac
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-nec în cerneală din veci. Vin poterile, vin din zodii Timpul își rupe trist cămașă Arhanghelii umblă în dodii Frică lovindu-mi cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai pot, alternanta mă strânge-n corsetul ierbos al iubirii, intru veșnică repetiție a ceremoniei tăcerii. Nu mai pot, dar voi merge să mă spovedesc zăpezii! În numele ei voi târnosi bucuria de-a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece prin magie porunca-nălțării! Mai frumos că acum nu am fost niciodată! Elogiu luminii! Elogiu arborelui cosmic Yggdrasil, Peridaxionului magic! Sunt gata să-mbrățișez aerul morții, să-l respir până la măduva adâncului negândit. Cămașă neființei nu-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
american, trebuia să merg la vapor să iau lista cu numele echipajului pentru a le elibera de la comandamentul portului permise de ieșire în oraș. La acest birou lucra un comandor de marină, Popovici, un om înalt, solid și cu mustață neagră. Când mergeam la el și îl găseam singur în birou, fără să se uite mult pe listă, îmi elibera permisele foarte repede. Însă când mai era cineva în birou cu el, chiar dacă avea un grad inferior față de el, părea să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
corectură și diortosire după ediția din anul 1819, apare sub îngrijirea Protosinghelului Ioan Filaret, Edit. Bunavestire, Bacău, 1998, p. 137. footnote>. Pericolul cel mai mare este când se aprinde pofta ca un foc mare și arde sufletul și îl face negru și urât<footnote Sf. Teodor Studitul, op. cit., p. 164. footnote> în momentul în care ne amintim o împrejurare sau un chip care ne-a răscolit patima, ori am încercat a ne război cu gândurile, folosind combaterea prin contrazicere<footnote Jean-Claude
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și preamări măreția iubirii lui Dumnezeu. El transformă ceea ce ar putea fi, justificat, perceput ca relicvă a unui bigotism antic într-o odă adusă iubirii lui Dumnezeu pentru sufletele pierdute. Astfel, Sfântul Grigorie trece de la conotațiile negative asociate cu pielea neagră la realitatea spirituală a stării de păcat a umanității și a mântuirii acordate de Dumnezeu<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 80. footnote>. Un foarte bun exemplu al acestui aspect
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ἐξ ἁμαρτίας)”. Întunecimea miresei semnifică „repulsia” care ia naștere din faptele păcătoase ale sufletului. În consecință, în concordanță cu Origen, episcopul nyssean caracterizează explicit întunecimea ca antiteza frumuseții. Ceva o face frumoasă pe mireasă în pofida întunecimii pielii sale: „Deși sunt neagră, am acum această formă frumoasă”, pentru că „imaginea întunecimii a fost transformată în frumusețe (μετεσκευάσθη γάρ τò ὁμοίωμα τοῦ σκóτους εἰς κάλλους μορφήν)”. Întunecimea reprezintă principalul simbol pentru păcătoșenia spirituală, repulsie și urâțenie, care sunt indicatoare ale calității sufletului pe care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Dumnezeu pentru omenire. În condiția sa păcătoasă, mireasa rămâne necorespunzătoare pentru căsătorie, dar Mirele îi transformă grațios urâțenia în frumusețe. Marele Capadocian reliefează procesul mântuitor prin care sufletul devine frumos prin intermediul conceptelor interrelaționate de întrupare și izbăvire: „Deși am devenit neagră prin păcat și am locuit în întuneric prin faptele mele, Mirele m-a făcut frumoasă prin iubirea Sa, schimbând propria frumusețe pe rușinea mea (Is. 53, 2-3; Fil. 2, 7). După ce a luat mizeria păcatelor mele asupra Sa, mi-a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
este faptul că el comentează că „etiopienii vor deveni de culoare albă” în orașul ceresc, o schimbare care marchează simbolic transformarea lor mântuitoare. Aplicat la narațiune, el susține că acest pasaj relevă bunătatea demonstrată de Mire în acceptarea unei mirese negre. Totuși, citit alegoric, pasajul depune mărturie asupra bunătății lui Hristos, care primește „sufletul înnegrit” și-i restaurează frumusețea prin alăturarea de El (τῇ πρòς ἑαυτὸν κοινωνία καλὴν ἀπεργάζεται). După Sfântul Grigorie, mântuirea sufletului urmează purificării de păcat. Dar starea negativă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
văzut, el subliniază o corelație între întuneric și păcat la nivel spiritual. După explicarea versului al cincilea, Părintele Capadocian continuă prin a expune versul al șaselea, strâns asociat cu cel anterior. Se pare că mireasa, deși la origine nu era neagră, devine neagră ca urmare a expunerii la soare: „Nu vă uitați că sunt negricioasă, că doar soarele m-a ars” (Cântarea 1:6). Alegoric, acest vers explicitează originea răului, reprezentat simbolic de pigmentarea miresei. Tot așa cum mireasa s-a născut
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
subliniază o corelație între întuneric și păcat la nivel spiritual. După explicarea versului al cincilea, Părintele Capadocian continuă prin a expune versul al șaselea, strâns asociat cu cel anterior. Se pare că mireasa, deși la origine nu era neagră, devine neagră ca urmare a expunerii la soare: „Nu vă uitați că sunt negricioasă, că doar soarele m-a ars” (Cântarea 1:6). Alegoric, acest vers explicitează originea răului, reprezentat simbolic de pigmentarea miresei. Tot așa cum mireasa s-a născut albă, sufletul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
negricioasă, că doar soarele m-a ars” (Cântarea 1:6). Alegoric, acest vers explicitează originea răului, reprezentat simbolic de pigmentarea miresei. Tot așa cum mireasa s-a născut albă, sufletul s-a născut fără păcat. Mai mult, așa cum mireasa a devenit neagră prin expunerea la soare, sufletul devine păcătos prin cedarea în fața tentației sau ispitei. „Cauza întunecimii nu este atribuită Creatorului, ci originea sa este atribuită liberei voințe a fiecărei persoane”<footnote Ibidem, 62. footnote>. Rezultă că întunecimea nu pare a fi
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]