8,267 matches
-
răni strigam sub ploi Din suflet vreau să mi te scot. Tu m-ai rănit voit și-o știi Mi-ai spus că vrei ca să mă doară Eu iți promit că-ți vei dori Iubirea mea în fapt de seară. Neliniștea te va cuprinde Și dorul te va sugruma Tu fost-ai totul pentru mine Eu nu voi fi nicicând a ta. Referință Bibliografică: M-AI RĂNIT / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1915, Anul VI, 29 martie 2016
M-AI RĂNIT de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1459277259.html [Corola-blog/BlogPost/378454_a_379783]
-
Sonet de toamnă” ne amintește de Ion Pillat : „Tu ai pătruns în mine cu toamne, cu nevroze : Amurgul ofilit vernailiza-n decor În tonuri violete de simbolism minor ; Îmbălsămau odaia murinde tuberoze. Tu ai pătruns în mine cu toamne, cu imagini, Neliniști primitive și ceți ai distilat, Foiletând în cartea poetului Pillat Antologii de frunze, la pluvioase pagini.” Romulus Vulpescu a și tradus din Villon, din Shakespeare, din Dante, din Rabelais, din Alfred Jarry. Aș încheie trecerea mea sumară prin opera lui
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Romulus_vulpescu_un_trubadur_melancolic_ion_ionescu_bucovu_1348216112.html [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
mai aibă nicio grabă. În fiecare vacanță, o regăsea cu aceleași dune, încremenite parcă pe vecie în același loc, regăsea scaieții ce-și ascundeau cu grijă spinii prin nisip, înțepându-i pe cei neatenți când se așteptau mai puțin, regăsea neliniștea vântului ce galopa neobosit locurile precum un cal sălbăticit, regăsea mirosul acela inconfundabil, umed și sărat ca de vietate marină și totuși... privirile-i continuau să caute ceva și senzația de gol ca interiorul unui clopot imens care i se
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nevazutul_tania_nicolescu_1358224198.html [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
știam că toamna-i moartă Și o vedeam mereu cu sufletul uscat De vânturi seci ce-i pârjoleau prin doruri, Săpându-i prin dârele de lacrimi în obraz. Nesigură m-am ghemuit sub mantia-i de frunze, În tulbura-i neliniște și-n freamătu-i gemut, Și m-am topit prin golul din sufletu-i fierbinte, Ce sta strivit și stors de sânu-i gârbovit. În sufletul de toamnă găsit-am ascunziș, Și-am îngropat pe veci durerile-mi amare, Și-apoi prelinsă
ȘI TOAMNA ESTE VIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1474453986.html [Corola-blog/BlogPost/384398_a_385727]
-
ce dansa frenetic pe obrajii înroșiți de ger. Erau sclipiri de diamant ce izvorau din sufletul său și care îi scrijeleau visele de mai înainte. Un alb angelic, îi storcea încetul cu încetul toată suflarea și-i transforma liniștea în neliniște, fericirea în nefericire. Deja se întindea la picioarele ei un lac mare de apă și ea îi căută un nume cu care să-l boteze. Cuprinzându-l cu privirea rătăcită, într-un glas stins de tristețe, legănându-și degetele firave
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_cornelia_viju_1328977665.html [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
întregul volum, pentru că Eu și Lumea sunt materializări ale aceleiași substanțe energetice puse în mișcare de lumină. Lumina este în viziune autorului esența universului. Ea este copărtașă cuvântului, dar și a tăcerii; urmează întunericului, tot așa cum alungă înstăpînirea frigului, a neliniștii. Dacă lumina solară este expresia puterii cerești, a speranței, dar și a sfielii omenești, ea nu apare în toate poemele ca un dat imuabil. Lumina cerului este mântuirea omului. Pe de altă parte, a primi lumină înseamnă a fi admis
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_negulescu_1401282910.html [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
chip mai înalt.“ Frumos este și tabloul Vederea orașului Toledo (View of Toledo); un oraș sub un cer de furtună, în care formele norilor par niște flăcări de lumină și întuneric, prevestind parcă o nenorocire pe pământ, sau poate arătând neliniștea din sufletul El Greco? Poate că norii au fost gândurile și sentimentele care i-au ascuns soarele dătător de lumină și speranță. Poate! Iată și Cardinalul Fernando Nino de Guevara, (Portrait of a Cardinal), personalitate marcantă în acele vremuri, președinte, pe
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
talie și structură mondială, moralitatea e decadentă aproape oriunde pe fața pământului, chiar și la Vatican etc.), spiritele universale se răsucesc și în cer și în pământ. Se răsuces, cutreieră lumea și încearcă reconștientizarea. Probabil într-o astfel de împrejurare, neliniștile lui Dante, mi-au pus în mână condeiul și am rescris pentru români, Infernul. Finalul primei cărți la-m semnat, totuși, cu acest Eu-Tu, convins fiind de existența unei alterități, convins fiind de faptul că Eu sunt un Tu
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Despre_prostie_si_saracie_c_al_florin_tene_1362078795.html [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
inspirat dintr-un vers-sentință al lui Nichita Stănescu: M-am trezit fiind, voi ațipi nefiind, fiindul exprimând complexitatea existenței, fața realității vizibile, dar și lumea ascunsă ochiului, trăirile, gândurile și intențiile ființei umane cu varietatea de stări: emoție, tristețe, extaz, neliniște, spaimă, durere, dezamșgire, frenezie ș.a. Tema fundamentală a iconosonetelor lui Theodor Răpan este iubirea, iubirea care mișcă sori și stele, după cum afirmă Dante în Paradisul din Divina Comedie. Tirania lui Eros este cheia de boltă a unui univers poetic profund
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1431419416.html [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]
-
sângele tău, apoi în creierul tău, să fii tu un plasture împotriva durerii mele de singurătate... O, dacă-aș putea! Sunt doar eu... E mult de-atunci, au trecut zile, doar noi doi știm câte au trecut, orașul fremăta de neliniște și eu, de la telefonul public, pentru a nu fi recunoscută decât intonația emoțiilor, îți spuneam de ultima mea dragoste și prima, orașul tău... Orașul tău așa trist și ultraaglomerat, descoperit în grădina de secole ascunsă în centru, cu rațele care
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1436780728.html [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
s-a uitat la râul care curge spre străjerul fluviu... M-am reîndrăgostit de orașul tău, te strig mereu, dar ecoul stigătului meu E mult de-atunci, au trecut zile, doar noi doi știm câte au trecut, orașul fremăta de neliniște și eu, de la telefonul public, pentru a nu fi recunoscută decât intonația emoțiilor, îți spuneam de ultima mea dragoste și prima, orașul tău... Orașul tău așa trist și ultraaglomerat, descoperit în grădina de secole ascunsă în centru, cu rațele care
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1436780728.html [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
aflu în pauza unui concert din orașul nostru. - Vă spuneam că „Variațiunile pe o temă originală, op. 44” au fost compuse în 1801 și au apărut, în 1804, la Hofmeister și Kuhnel. O strâng de mânuța pe nepoțica. Îi simt neliniștea. Nu visez. - Să intrăm, bunule! Privește, intră toată lumea... Când mă uit, persoanele ciudate dispăruseră. Poate împinse de șuvoiul de oameni sunt înainte, deja, în sală. Le-am văzut decum am intrat; erau pe cele două scaune. Dar, când ne-am
VARIAŢIUNI PENTRU PIAN, VIOARĂ ŞI VIOLONCEL PE O TEMĂ ORIGINALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Variatiuni_pentru_pian_vioara_si_vio_al_florin_tene_1356598114.html [Corola-blog/BlogPost/341539_a_342868]
-
mână, ne-apropiem agaleUnul de altul chipul, ce-i răvășit de ploaie,... XXX. IUBIRE MURIBUNDĂ, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016. Azi m-am izbit de vocea ta cea rece Și m-a pătruns neliniștea-n șuvoi, Prin ochii tăi o lună neagră trece Și-un uragan se zbate-n amândoi. Mă năpădesc dramatice vedenii: Pe chipul tău săpate-s răni adânci. Escaladez pierdutele domenii Ale iubirii-ascunse printre stânci. Înfășurată-n pletele de ploaie, Te
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
fost decât turist, De ringul sorții m-aș zdrobi amarnic (Ori fără tine n-am cum să exist...). (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) ... Citește mai mult Azi m-am izbit de vocea ta cea receși m-a pătruns neliniștea-n șuvoi,Prin ochii tăi o lună neagră treceși-un uragan se zbate-n amândoi.Mă năpădesc dramatice vedenii: Pe chipul tău săpate-s răni adânci.Escaladez pierdutele domeniiAle iubirii-ascunse printre stânci.Înfășurată-n pletele de ploaie,Te urmăresc, ca un
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
2212 din 20 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ai grijă, și dragostea, da, poate ucide! Cineva m-a „ademenit” într-un vis, ca din întâmplare, și fără prea multă osteneală a înflorit într-o singură zbatere de pleoapă. Eu adunam neliniștea din ticăitul secundei și o purtam în privire, tot mai sus, spre crestele înalte ale zilei. Îmi deschideam inima - petală cu petală- și mă întrebam, de mă iubește, nu mă iubește... și-a început ploaia! C'est la vie! Tu
ȘI DRAGOSTEA... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1484867023.html [Corola-blog/BlogPost/379250_a_380579]
-
pasajul ce încheie și încununează întreaga poveste și întreaga dezbatere ideatică subiacentă: “Ajunsă la poarta blocului, își căută la lumina senzorilor cheile în poșetă. Urcă apoi în fugă cele patru, cinci trepte pentru a deschide poarta cu cartela, realizând cu neliniște că era urmărită de cineva. Se strânse de groază, încercând să intre repede pe poartă, într-o dungă, pentru a scăpa prin îngusta deschizătură a porții de silueta ce o urma îndeaproape tot mai amenințătoare. Dar aceasta se strecură cu
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425959893.html [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
provocatoare, deschide drumul spre multitudinea semnificațiilor, învăluită de sacralitatea clipei trăite.( Ioniță Lucian / Salcâmi în extaz). Totuși, trebuie să amintim și de mărturisirea pe care ne-o face, și anume :”sunt singurul care face / curățenie de primăvară / în straturile cu neliniști”... ( Curățenie). Și dacă vrem un anotimp al speranței și-al iubirii, ” Hai să pornim / Nunta semințelor” ... că doar astfel poate ” Să-și desfacă primăvaram / Din cleștele ei siberian / Cornițele fragede de lumină”..., ne spune același autor. Iubirea , acest sentiment superior
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1479591868.html [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
spre unde ” ( Mirela Orban / Ce bine că mâinile nu-i erau reci). Expresiile poetice, metaforele reflexive, conturează imaginea unui poet profund, adesea ”neînțeles și singur/ pribeag într-o lume / naufragiată pe țărmuri ostile”, care simte efervescența lucrurilor, luând parte la neliniștile naturii aflate în expansiune. Și doar ”arzând” impulsurile lirice pot antrena sensibilitatea și pot face simțită armonia interioară a rostirii poetice. De unde vine lumina?„Poezia este o naștere, e o fugă iluminată din formele primordiale”. Și spiritul elevat preia această
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1479591868.html [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
o taină, cea a renașterii, a revigorării sentimentelor profunde, curate, dătătoare de sens. În eseuri, țesute din ”lumină și dăruire”, în care emoția lirică se intensifică pe măsură ce trăirile prind aripi spre libertatea de exprimare, - găsim mare parte din frământările poetei, neliniști prinse în ”brățările timpului”, dar, mai ales, zbuciumul unei inimi care mai crede în iubire, dincolo de rătăciri și trădări, iar ochii neobosiți, încrezători” pândesc ivirea zorilor și primăvara visului.” ” Inima rostește în șoaptă o chemare ca o durere continuă. Cine
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1479591868.html [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
spânzurate de stâlpul de susținere aflat în prelungirea piciorului prăbușit chiar o pereche de hobane... Își imagina că, dacă ar fi bătut vântul, cablurile metalice ar fi cântat hârșâit precum un râs de hienă flămândă... Zori pasul pradă curiozității. O neliniște insidioasă îi pătrunse toată ființa. Era surprins, căci se știa obișnuit cu singurătatea. Aproape o savura, dacă s-ar fi putut spune așa ceva, îi simțea gustul coclit, binecunoscut... Dar muntele de moloz, altoit cu ceva fier, parcă îi știrbea solitudinea
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1479017940.html [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
iubirea într-o Rază de lumină Și-a mea taină s-a transformat Într-o eternitate Pentru tine.... Am îmbrăcat iubirea într-un Spirit divin Și-a mea taină s-a deschis Într-o existența vie Pentru tine... Am ferit neliniștea într-un Suflet pătrunzător Și-a mea taină s-a născut Într-o iubire regăsita Pentru tine... Am tăinuit esența-i într-un Cuvânt nerostit Și-a mea taină s-a așternut Într-o poezie Pentru tine... Referință Bibliografica: Pentru
PENTRU TINE... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1457207065.html [Corola-blog/BlogPost/384190_a_385519]
-
vorbe/ se deda schimbării la față a pământului/ Dintr-un punct fix, cenușiu/ Chiriașă la bloc, instalată”.... („Scara B, apartamentul 3”) Cel de-al doilea ciclu al cărții (Plante agățătoare) adaugă în discursul liric al condiției umane a femeii și neliniștea erotica; astfel, dragostea e un elixir de taină, o chemare inițiatică, o stare consemnabilă nu prin romantice madrigaluri, ci prin notații pure ce țin de o ceremonie enigmatica: „Ce freamăt fumegos păstrează gândul/ privirea crește-nțepător cum arzi/ De dragoste
EMIL MANU. FEMINA DE ANGELA NACHE ROMÂNIA LITERARĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Emil_manu_femina_de_angela_nache_romania_literara_.html [Corola-blog/BlogPost/359529_a_360858]
-
fost dat să descopăr că se circumscriu acestui dicton al lui Seneca, autorul angajându-se într-o aventură poetică prin intermediul căreia își poartă cititorii într-un univers vibrând de emoție. Emoție pentru că, ce e dragostea dacă nu emoție, freamăt și neliniște și zbucium? Aventura sa poetică este construită și se derulează pe un singur element presocratic și anume pământul. Adevărat, uneori poetul depășește condiția primară a umanului, sentimentul dragostei conducându-l în sfere superioare, poate, doar pentru a-și urma iubita
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1402164603.html [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sărută-mă... Sărută-mi vântule... Sărută-mi părul și fruntea încruntată, Și ia cu tine durerile și suferințele mele! Sărută-mă mare agitată... Cu valurile tale învolburate, Și ia de la mine neliniștile și frustrările! Sărută-mi pamântule picioarele goale... Cu iarba ta înrourată și rece, Și ajută-mă să-mi continui drumul vieții! Sărută-mi soare buzele rumene... Cu razele tale fierbinți, Și ajută-mă să spun cuvinte sincere și înțelepte! Sărută
SĂRUTĂ-MĂ... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1461106966.html [Corola-blog/BlogPost/380761_a_382090]
-
o întâlnim și în Psalmul vi: „Pentru credință sau pentru tăgadă Te caut dârz și fără de folos. Ești visul meu, din toate, cel frumos Și nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă” Poet canonic, Arghezi recunoaște în zbuciumul său neliniștea căutării Divinității. Îl caută pe Dumnezeu într-o lume tulburată de păcat, într-o lume nesigură. Ca și Blaga, caută absolutul pe care îl suprapune divinității. (La Blaga căutarea este asociată timpului infinit.) Psalmii lui Arghezi au caracter umil-evlavios, dar
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1480014575.html [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]